Dubla impunere juridica internationala. Continut si metode de evitare

Dubla impunere juridica internationala. Continut si metode de evitare

Dubla impunere juridica internationala reprezinta impozitarea aceleiasi materii impozabile, pentru aceeasi perioada de timp de catre doua autoritati fiscale din tari diferite.

Dubla impunere juridica internationala nu se poate referi (nu poate sa apara) decat la impozitele directe (impozitele pe venit si impozitele pe avere). In cazul impozitelor indirecte nu poate fi vorba de dubla impunere juridica internationala deoarece cetatenii unui stat, care se afla pe teritoriul altui stat, suporta, in calitate de consumatori, aceleasi impozite cuprinse in preturile marfurilor cumparate ca si cetatenii statului respectiv. Pentru aceste marfuri consumate, cetatenii nu mai platesc impozite indirecte in tara lor.

In practica fiscala internationala, se intalnesc mai multe criterii de impunere a veniturilor sau a averii, astfel:

- criteriul rezidentei (domiciliul fiscal) tine cont de domiciliul contribuabilului, impunerea facandu-se de autoritatea fiscala a tarii careia apartine rezidentul, indiferent de locul unde se realizeaza venitul sau se afla averea;

- criteriul nationalitatii, conform caruia, un stat impune rezidentii sai care realizeaza venituri sau poseda avere din (in) statul respectiv, indiferent daca ei locuiesc sau nu in tara lor;

- criteriul originii veniturilor, conform caruia, impunerea se realizeaza de organele fiscale din tara pe al carui teritoriu s-au realizat veniturile sau se afla averea, facandu-se abstractie de rezidenta sau de nationalitatea beneficiarilor de venituri.

Aplicarea acestor criterii pot conduce la aparitia dublei impuneri juridice internationale, ca in cazul combinarii criteriilor unu si trei, respectiv daca intr-o tara impunerea se face pe baza criteriului rezidentei (domiciliului fiscal), iar in alta pe criteriul originii venitului, atunci o persoana din prima tara care realizeaza venituri in cea de-a doua tara, va fi impusa (va plati impozite) in ambele tari, ceea ce inseamna dubla impunere.

Evitarea dublei impuneri se poate face fie prin masuri legislative unilaterale (acordarea de scutiri de impozite pentru veniturile impozabile in alte state, masuri ce ar veni in contradictie cu interesele oricarui stat de a incasa cat mai multe impozite) sau bi si multilaterale.

Conventia pentru evitarea dublei impuneri se aplica impozitelor pe venit si pe avere instituite de statele contractante.

Pentru evitarea dublei impuneri, in practica fiscala internationala se aplica mai multe metode ca:

scutire totala

scutire progresiva

creditare ordinara

creditare totala a impozitului

Conform procedeului scutirii totale, veniturile realizate de rezidentul unui stat pe teritoriul celuilalt stat membru al conventiei in care venitul realizat a fost si impozitat, se deduce in intregime din venitul total impozabil al acestuia in statul de rezidenta (venitul realizat in strainatate de rezidentul unui stat si care a fost impozitat acolo, nu se mai cumuleaza in vederea impozitarii cu venitul realizat in tara);

Conform procedeului scutirii progresive, venitul obtinut in strainatate se cumuleaza cu venitul realizat in statul de rezidenta numai pentru a se stabili cota progresiva care se va aplica insa numai venitului obtinut in statul de rezidenta;

Procedeul creditarii ordinare (imputarii ordinare) consta in scaderea impozitului platit statului strain pentru venitul realizat pe teritoriul acestuia de catre rezidentul altui stat, din impozitul platit de catre persoana in tara sa de rezidenta, dar in limita impozitului ce ar rezulta prin calcularea lui in tara de rezidenta;

Procedeul "creditarii" (imputarii) totale, presupune scaderea integrala a impozitului platit in strainatate (pentru venitul realizat acolo) din impozitul datorat in statul de rezidenta.