BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Cuprins

1. 1. Statutul BNR
2. 2. Obiective
3. 3. Functiile BNR

3.1. BNR stabileste si conduce politica monetara

3.2. BNR reglementeaza, autorizeaza si supravegheaza institutiile de credit din Romania

si monitorizeaza functionarea sistemului de plati

3.3. Banca Nationala a Romaniei emite, pune si retrage din circulatie numerarul

3.4. BNR stabileste politica de curs de schimb si regimul valutar

3.5. BNR pastreaza si administreaza rezervele internationale ale statului

CONLUCRARE SI CREDIBILITATE

4.1 Pe plan intern

4.2 Pe plan extern

Banca Nationala a Romaniei este o institutie de interes public creata ca efect al unei Legi Organice acum 126 de ani. Legea promulgata in 11/23 aprilie si publicata in Monitorul Oficial la 17/29 aprilie 1880 'pentru infiintarea unei banci de scont si circulatiune sub numele de Banca Nationala a Romaniei' instituia privilegiul exclusiv al acestei societati anonime - aflata, pe atunci, in proportie de doua treimi in proprietatea actionarilor privati - de a emite moneda Statului Roman. Pe tot parcursul evolutiei sale istorice ea a fost continuu banca de emisiune a tarii, chiar daca functiile ei economice, regimul proprietatii si dimensiunile institutionale s-au modificat mult si, uneori, radical.

Anul 1990 - momentul introducerii structurii bancare pe doua niveluri (nivelul 1: banca centrala (Banca Nationala a Romaniei) si nivelul 2 - bancile comerciale), a constituit inceputul reformei bancare in Romania postcomunista. In aprilie 1991 au fost adoptate de Parlament Legea privind activitatea bancara (Legea nr. 33/1991) si Legea privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei (Legea nr. 34/1991) cu scopul declarat de a crea un sistem bancar modern. In procesul de organizare a sistemului bancar de tip occidental, BNR a capatat functiile traditionale ale unei banci centrale, iar operatiunile comerciale pe care le efectuase anterior au fost transferate unei banci comerciale nou infiintate (Banca Comerciala Romana).

Evolutia sistemului bancar in noua structura pe parcursul a aproximativ opt ani, experienta acumulata in toata aceasta perioada s-au concretizat in adoptarea unei noi legi bancare - Legea nr.58/23 martie 1998, precum si a unui nou statut al bancii centrale - Legea nr.101/1 iunie 1998.

In fine, reflectarea in totalitate a principiilor si a practicilor Bancii Centrale Europene s-a produs prin adoptarea noii Legi nr. 312/2004 privind Statutul Bancii Nationale.

1. Statutul BNR

Statutul actual s-a inspirat din statutele initiale, istorice, ale BNR, adaptandu-le la realitatile lumii contemporane. S-a avut in vedere preluarea indeosebi a caracteristicilor si a practicilor specifice bancilor europene, ca o preconditie la procesul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.

Potrivit statutului, Banca Nationala a Romaniei are un grad mare de independenta fata de executiv, ea raspunzand doar in fata organului legislativ al tarii. Astfel, conform art.36 din legea nr.312/2004, pana la data de 30 iunie, guvernatorul bancii centrale trebuie sa prezinte un raport anual care cuprinde:

Activitatile Bancii Nationale

Situatiile financiare anuale

Raportul de audit.

Guvernatorul si Consiliul de Administratie sunt numiti de Parlament la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua Camere ale Parlamentului, pe termen de 5 ani, cu posibilitatea de reinnoire a mandatului. Revocarea din functie a membrilor Consiliului de Administratie se poate face de Parlament, la propunerea comuna a comisiilor de specialitate din cele doua Camere ale Parlamentului, daca acesta inceteaza sa indeplineasca conditiile necesare pentru indeplinirea atributiilor sale sau daca se face vinovat de abateri disciplinare. Completarea locurilor vacante se face prin aceeasi procedura, termenul pentru care urmeaza a fi numiti noii membrii fiind de 5 ani.

Legea nr.312/2004 (art.38) prevede ca BNR are un capital propriu de 300 miliarde lei care apartine in intregime statului, acest regim al proprietatii fiind considerat adecvat noilor functiuni ale BNR, proiectate ca in cazul bancilor centrale occidentale cu autentica autonomie functionala si decizionala.

In tara, BNR detinea, pana in 1999, o retea de 41 de sucursale in toate resedintele actualelor judete, din necesitati legitimate de distributia numerarului in teritoriu si de operarea sistemului de plati. In urma unui amplu proces de restructurare, prin care activitatea de transfer si decontare a platilor a fost externalizata de la banca centrala si se desfasoara in cadrul unei noi institutii ce functioneaza pe principiile unei societati comerciale (TransFonD S.A.), BNR mai dispune in teritoriu de 19 de sucursale.

In ceea ce priveste relatiile cu exteriorul, BNR a reluat, dupa 1990, relatiile active cu FMI, (guvernatorul BNR fiind guvernator pentru Romania la FMI), participa la programele Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare, si ale Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare. Totodata, BNR este inca din 1931 membru fondator al Bancii Reglementelor Internationale de la Basel (Elvetia), calitate in care poate fi reprezentata lunar la reuniunile guvernatorilor principalelor banci centrale ale lumii.

2. Obiective, instrumente, coordonare cu alte institutii ale statului

Potrivit Legii 312/2004, obiectivul fundamental al BNR este asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Principalele atributii ale BNR sunt:

d.     elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;

e.     autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;

f.       emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;

g.     stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia;

h.     administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

Noua lege privind activitatea bancii centrale elimina posibilitatea acordarii de imprumuturi statului si a unui tratament privilegiat din partea bancii centrale, prevedere in deplina concordanta cu principiile aplicate de bancile centrale europene.

Instrumentele de politica monetara folosite de BNR pentru realizarea obiectivelor sale sunt urmatoarele:

(i) Operatiunile de piata (Open - Market Operations)

(ii) Facilitatile de refinantare marginala si de depozit

(iii) Rezervele minime obligatorii

(iv) Persuasiunea (moral suasion).

In probleme de politica monetara, alaturi de banca centrala mai intervin Guvernul (prin Ministerul Finantelor Publice) si Parlamentul. Politica Bancii Nationale se realizeaza sub coordonarea Parlamentului, prin colaborare cu Guvernul. De exemplu, in cadrul acordurilor incheiate cu Fondul Monetar s-a reusit reunirea tuturor organismelor statului cu atributii in politica economica a statului. Institutionalizarea colaborarii a permis creionarea sarcinilor ce revin fiecarei institutii angrenate.

3. Atributiile Bancii Nationale a Romaniei

3.1. BNR stabileste si conduce politica monetara

Conform Legii 312/2004, Banca Nationala a Romaniei elaboreaza si implementeaza politica monetara. Potrivit art. 5, "in cadrul politicii monetare pe care o promoveaza, BNR utilizeaza proceduri si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit, precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii".

Banca Nationala nu poate achizitiona de pe piata primara titluri de stat sau creante asupra autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale sau asupra altor societati cu capital majoritar de stat.

Banca Nationala poate efectua pe piata secundara, urmatoarele operatiuni:

operatiuni reversibile

cumparari/vanzari directe de titluri de stat sau alte creante asupra statului

acordarea de credite colateralizate

efectuarea de swap-uri valutare

emiterea de certificate de depozit

atragerea de depozite de la institutii de credit.

Banca Nationala nu poate acorda nici un tip de credit statului, autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale sau societatilor cu capital majoritar de stat.

Atat in stabilirea, cat si in conducerea politicii monetare, BNR opereaza cu date sintetice provenite din sistemul bancar si din analize ordonate in teritoriu sucursalelor proprii.

3.2. BNR reglementeaza, autorizeaza si supravegheaza institutiile de credit din Romania, si monitorizeaza functionarea sistemului de plati

BNR se constituie in gestionarul riscului de sistem in activitatea tuturor bancilor, reprezentand interesul intregii societatii in preintampinarea problemelor ce pot aparea in onorarea de catre bancile comerciale a cererilor de retragere de depozite din partea deponentilor. Primul act al acestei misiuni este autorizarea bancilor comerciale, BNR verificand existenta capitalului si a persoanelor care intentioneaza sa conduca banca. In continuare, banca autorizata va fi supravegheata prudential, prin verificarea permanenta a expunerii la risc a acesteia, din punct de vedere al tehnicilor si restrictiilor bancare.

In aceasta calitate, BNR emite reglementari (regulamente, norme, circulare) cu valabilitate pentru intregul sistem bancar.

Reglementarea si supravegherea sistemului de plati al tarii, in primul rand a celor fara numerar, reprezinta mijloace importante de a asigura stabilitatea financiara si increderea publicului in sistemul bancar national.

BNR a preluat, inca din 1991, initiativa reformei sistemului de plati fara numerar al tarii. In acest sens, BNR a pus la dispozitie propria retea intrabancara in cadrul unui program de modernizare a tehnologiilor de decontare manuala a instrumentelor de plata pe suport hartie.

Urmarind, in final, transformarea societatii romanesti dintr-o societate a numerarului intr-una intens bancarizata, unde majoritatea platilor sa poata fi facute prin intermediul informaticii bancare, al platilor electronice, incepand din 3 aprilie 1995, BNR a reluat, dupa 5 decenii, tehnologia de compensare multilaterala pe baze nete a platilor interbancare efectuate intre bancile comerciale in case de compensatii deschise in sucursalele BNR.

In cadrul procesului de restructurare demarat in toamna anului 1999, activitatea de plati a fost externalizata de la banca centrala, infiintandu-se o societate privata pe actiuni (la care principalele banci comerciale din Romania detin 66,7 la suta din capital iar BNR 33,3 la suta) numita TransFonD S.A., ce a devenit operationala la 1 Mai 2001.

In anul 2005, a fost finalizat si implementat sistemul electronic de plati (SEP) cu cele trei componente integrate: sistemul de decontare bruta in timp real pentru platile de mare valoare in timp real (REGIS), sistemul de depozitare si tranzactionare a instrumentelor financiare (SAFIR) si casa automata de compensare (ACH).

3.3. Banca Nationala a Romaniei emite, pune si retrage din circulatie numerarul

Aceasta functie principala a bancii centrale este redata in Legea 312/2004, astfel: "Banca Nationala a Romaniei este unica institutie autorizata sa emita insemne monetare, sub forma de bancnote si monede, ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei."

BNR administreaza direct rezerva de bancnote si monede metalice, elaboreaza programul de emisiune a acestora, astfel incat sa se asigure necesarul de numerar in stricta concordanta cu nevoile reale ale circulatiei banesti.

BNR este singura in drept sa stabileasca valoarea nominala, dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor metalice. Bancnotele poarta semnatura guvernatorului si a casierului central.

De la crearea sa in 1880, BNR a beneficiat continuu de privilegiul legal al emisiunii insemnelor monetare ale statului roman. Monopolul de emisiune a fost, pentru scurte perioade, anulat de facto sau impartit, uneori datorita unor imprejurari legate de ocupatia straina, alteori din pricina inconsecventei politice (la inceputul anilor '50 Ministerul Finantelor a preluat pentru o perioada privilegiul emisiunii monedei metalice si chiar al unor cupiuri ale bancnotei).

3.4. BNR stabileste politica de curs de schimb si regimul valutar

BNR elaboreaza si aplica politica de curs de schimb. BNR este abilitata:

sa elaboreze balanta de plati externe a tarii

sa stabileasca cursurile de schimb pentru operatiunile proprii pe piata valutara

sa calculeze si sa publice cursurile medii ale pietei valutare

sa pastreze si sa administreze rezervele internationale ale statului.

BNR a fost principalul actor in crearea pietei valutare interbancar. Pana in 1994, BNR a fost organizatorul sedintelor de licitatie in care principalele banci desfasurau operatiunile de vanzare / cumparare de valuta. Din luna august 1994 BNR a renuntat la rolul de actor dominant al pietei valutare interbancare, lasand o mai mare libertate bancilor in realizarea tranzactiilor valutare si a formarii cursului de schimb. In acelasi timp, controlul efectuat de BNR asupra operatorilor de pe piata valutara a fost extins si asupra caselor de schimb valutar.

Dupa o scurta perioada de restrictionare in functionarea pietei valutare, in luna martie 1997 a avut loc liberalizarea totala a pietei valutare si a mecanismului de formare a cursului de schimb pe baza cererii si a ofertei.

Liberalizarea deplina a pietei valutare s-a realizat la inceputul anului 1998, odata cu acceptare obligatiilor ce decurg din prevederile Articolului VIII al Statutului Fondului Monetar International   referitoare la liberalizarea tranzactiilor de cont curent.

BNR elaboreaza reglementarile privind monitorizarea si controlul tranzactiilor valutare pe teritoriul tarii si emite autorizatii pentru operatiuni valutare de capital.

Reglementarile se refera in principal la:

autorizarea si supravegherea persoanelor autorizate sa efectueze tranzactii valutare

stabilirea de plafoane pentru detinerea de active externe si operatiuni cu acestea

stabilirea plafonului si a conditiilor indatorarii externe a persoanelor si a entitatilor care intra sub incidenta regimului valutar.

Pentru monitorizarea tranzactiilor valutare, persoanele juridice autorizate sa desfasoare operatiuni valutare raporteaza tranzactiile efectuate prin transmiterea unor documente specifice la BNR.

3.5. BNR pastreaza si administreaza rezervele internationale ale statului.

Potrivit art. 30 din Legea 312/2004, rezervele internationale ale tarii sunt pastrate sub forma de :

aur detinut in tara sau depozitat in strainatate

bancnote, monede sau disponibil in conturi la banci in strainatate

alte active de rezerva, recunoscute pe plan international

cambii, cecuri, bilete la ordin, obligatiuni si alte valori mobiliare emise sau garantate de persoane juridice nerezidente ,clasificate in primele categorii de catre agentiile de rating recunoscute pe plan international

bonuri de tezaur, obligatiuni si alte titluri de stat emise sau garantate de guverne straine sau de institutii financiare interguvernamentale.

In procesul de administrare a rezervelor internationale, BNR poate efectua tranzactii cu aur si alte metale pretioase, valute, bonuri de tezaur, obligatiuni si alte titluri emise sau garantate de guverne straine sau organizatii interguvernamentale, valori mobiliare emise sau garantate de banci centrale, institutii financiare internationale, de societati bancare si nebancare.

In acelasi timp, BNR poate sa deschida si sa mentina conturi la alte banci centrale, societati bancare si institutii financiare internationale, precum si sa efectueze operatiuni de corespondent pentru institutii financiare internationale, banci centrale, societati financiare, organizatii financiare interguvernamentale, guverne straine.

BNR prezinta un raport Guvernului si Parlamentului daca prevede sau constata scaderea rezervei de metale pretioase si devize (rezerva internationala) pana la un nivel pe care il considera alarmant.

4. CONLUCRARE SI CREDIBILITATE

4.1 Pe plan intern

Banca Nationala a Romaniei, la fel ca orice banca centrala din lume, nu opereaza intr-un vid institutional. Deciziile sale afecteaza sau sunt afectate de deciziile altor institutii ale statului, precum Parlamentul, Guvernul sau alte entitati. De aceea, este de dorit o cat mai buna conlucrare a acestor institutii, care sa minimizeze aspectele conflictuale si sa contribuie la o mai buna armonizare a ansamblului de politici macroeconomice. In ultima instanta, aceasta se rasfrange asupra credibilitatii institutiei monetare centrale. Cu cat va fi mai profesionista conlucrarea cu celelalte institutii ale statului, cu atat politica monetara va avea mai multe sanse de a fi receptata corect de catre agentii economici si de catre publicul larg.

In cazul specific al tarii noastre, politica BNR s-a realizat sub supravegherea Parlamentului, printr-o stransa colaborare cu Guvernul, in cadrul acordurilor incheiate cu organismele financiare internationale. (FMI, Banca Mondiala).

Constienta de faptul ca trebuie sa existe un dialog permanent cu societatea, pentru a-i explica acesteia necesitatea luarii unor masuri adesea impopulare, dar si pentru a afla reactia acesteia, BNR a procedat la urmatoarele actiuni:

(i) informarea operativa, ori de cate ori a fost nevoie, a Parlamentului;

(ii) informarea publicului larg prin, cu ajutorul mass - media (comunicate de presa, conferinte de presa simpozioane);

(iii) publicarea, cu regularitate, a buletinelor lunare si trimestriale ale BNR, a Raportului Anual, a Raportului asupra inflatie, precum si a altor materiale care intereseaza publicul larg.

Colaborarea cu celelalte institutii ale statului nu a functionat intotdeauna ireprosabil datorita obiectivelor uneori conflictuale urmarite. Totusi, incepand cu anul 1991, s-a gasit o formula sui - generis de conlucrare, in cadrul indeplinirii obligatiilor internationale asumate de Romania fata de finantatorii externi. Intrucat respectivele acorduri au capatat putere de lege, colaborarea dintre organismele statului a devenit institutionalizata.

In anumite cazuri, fortat de evenimente, guvernul s-a implicat in finantarea explicita a unor activitati din sectoarele agricol si energetic; atunci cand incercarile BNR de a reconcilia necesitatile sporite de finantare ale acestor sectoare veneau in contradictie cu rigorile impuse de acordurile cu FMI si Banca Mondiala, s-a luat decizia favorizarii constrangerii interne in detrimentul celei externe.

Un exemplu este interventia Parlamentului in politica monetara prin adoptarea Legii 80/1991 referitoare la compensarea globala a arieratelor, precum si a Legii 20/1996 privind creditarea agriculturii.

1.2 Pe plan extern

Pornind de la acordurile semnate de guvernul Romaniei cu FMI, acorduri investite cu putere de lege de catre Parlament, Banca Nationala a Romaniei si-a definit obiectivele in termeni care sa permita atingerea parametrilor fixati.

Incheierea si derularea unui acord cu o institutie finantatoare internationala (de tipul FMI sau BIRD) este de natura a conferi credibilitate atat tarii respective, in general, cat si bancii centrale, in particular. Sumele obtinute prin acorduri sunt relativ mici comparativ cu necesitatile reale de finantare externa; cu toate acestea, incheierea respectivelor acorduri au rolul unui semnal important pentru comunitatea de afaceri internationala, care capata incredere in tara semnatara a acordului.