Produse ale pietei interbancare

Produse ale pietei interbancare

Produsele si serviciile bancare sunt destinate atat sectorului real al economiei (populatie si agenti economici), cat si institutiilor de credit, prin intermediul operatiunilor efectuate pe piata interbancara. Piata interbancara pe care se tranzactioneaza instrumente financiare pe termen scurt poarta denumirea de money market, majoritatea tranzactiilor avand scadente de maximum 3 luni. Cele mai reprezentative produse oferite pe aceasta piata sunt: depozitele si creditele interbancare, certificatele de depozit, alte instrumente de creanta negociabile emise de catre banci si acordurile repo/reverse repo.

Participantii pe piata money market urmaresc, in principal, o buna gestionare a pozitiilor de lichiditate. Cu alte cuvinte, pe aceasta piata se intalnesc surplusul de lichiditate pe termen scurt cu deficitul temporar de lichiditate.

Bancile participante propun diferite rate de dobanda, in functie de conjunctura pietei si de lichiditatea de care dispun. Ratele de dobanda ale pietei interbancare romanesti sunt ROBOR (reprezinta rata medie a dobanzii perceputa pentru imprumuturile acordate pe piata interbancara) si ROBID (rata medie a dobanzii bonificata la depozitele constituite pe piata interbancara

Stabilirea ratelor de referinta ROBID (Romanian Interbank Bid Rate) si ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) pentru operatiunile denominate in RON pe piata monetarǎ interbancara se realizeaza in cadrul operatiunii de fixing, organizata de catre BNR in fiecare zi lucratoare, la ora 11. La operatiunea de fixing iau parte 10 institutii de credit, care au fost invitate de catre BNR sa participe, deoarece intrunesc criteriile de eligibilitate. Rata ROBID pentru fiecare scadentǎ este calculata ca medie aritmetica a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele atrase intr-un interval

de 15 minute inainte de inceperea operatiunii de fixing, dupa eliminarea valorilor extreme. Rata ROBOR pentru fiecare scadentǎ este calculata ca medie aritmetica a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru creditele acordate intr-un interval de 15 minute inainte de fixing, dupa eliminarea extremelor.

In cazul in care cotatiile pentru ROBOR ale participantilor la calculul ratelor medii ale dobanzilor interbancare depasesc cu mai mult de 25% nivelul ratei dobanzii pentru facilitatea de credit a Bancii Nationale a Romaniei, banca centrala poate suspenda temporar publicarea indicilor ROBID/ROBOR calculati pe baza cotatiilor bancilor participante. In aceasta situatie, Banca Nationala a Romaniei va publica indicii ROBID/ROBOR stabiliti astfel: ROBID pe toate scadentele, la nivelul ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit a bancii centrale; ROBOR pe toate scadentele, la nivelul ratei dobanzii pentru

facilitatea de credit a bancii centrale.

Alte rate de dobanda acceptate la nivel international sunt LIBOR (london interbank offered rate) si LIBID (london interbank bid rate), determinate ca fiind media ratelor de dobanda practicate de bancile participante la operatiunea de fixing, dupa eliminarea celor mai mari si celor mai mici 25 de cotatii. Se publica zilnic la ora 11 de catre British Bankers' Association. LIBID se determina prin diminuarea LIBOR cu spreadul uzual de 0,125% sau 1/8%. EURIBOR/EURIBID reprezinta rata de dobanda interbancara ptr zona euro. Cel putin o banca din fiecare tara membra a zonei euro va participa la operatiunea de fixing. Din cotatiile propuse vor fi eliminate cele mai mari 15, respectiv cele mai mici 15 cotatii; ulterior se va calcula media cotatiilor ramase.

Alte exemple: TIBOR (tokyo interbank offered rate) si PRIBOR (prague interbank offered rate)

Dobanda la depozitele/creditele interbancare cu scadenta sub un an se plateste chiar la scadenta. Pentru creditele/depozitele cu scadenta mai mare de 1 an dobanda se plateste la fiecare 12 luni si la scadenta.

Stim ca ratele de dobanda se exprima intotdeauna in procente anuale, prin urmare pentru a compara o rata de dobanda la 3 luni cu una la 12 luni, se va calcula rata efectiva de dobanda sau rata compusa.

Exemplu: institutia de credit A bonifica ptr depozitele interbancare cu scadenta la 1 luna o rata de dobanda de 6% p.a , iar institutia de credit B ofera ptr un depozit cu scadenta la 12 luni tot 6% p.a. Care oferta este mai avantajoasa ?

Depozitul la o luna ofera 6% p.a. adica 6/12= 0,5 % randament pe luna.

Rata compusa de dobanda = (1 + 0,5%)¹² - 1 = 6,1677% p.a. Inseamna ca daca am constitui un depozit la o luna la banca A si l-am mentine timp de 12 luni, am obtine o rata anuala de dobanda de 6,16% p.a., superioara celei oferite de banca B.

Dar daca rata dobanzii pentru un depozit pe 3 luni este de 5% p.a. ? Rata dobanzii pe trimestru va fi 5%/4= 1,25%

Rata compusa = (1 +5%/4 trimestre)⁴ - 1 = 5,09% p.a

Acordurile repo si reverse repo (engl. sale and repurchase agreements) pot fi incheiate atat intre banca centrala si institutiile de credit din sistemul bancar, cat si intre institutiile de credit individuale. Se incheie pe termen foarte scurt, scadenta variind intre o zi (overnight) si cateva luni. Daca maturitatea este specificata exact, spunem ca avem un acord repo la termen - term repo; in caz contrar, spunem ca avem un open repo.

Cumpararile reversibile de active eligibile- repo- sunt tranzactii prin care, in scopul injectarii de lichiditate in sistemul bancar, BNR cumpara de la alte banci active eligibile, cu angajamentul acestora de a le rascumpara la scadenta, la un pret prestabilit. Acordurile reverse repo se refera la vanzarea de catre banca centrala a unor active eligibile, cumparatorul obligandu-se sa le revanda bancii centrale la o anumita data. Pe perioada tranzactiei are loc transferul dreptului de proprietate catre creditor, fara a avea loc si o livrare efectiva a titlului (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, obligatiuni de stat).

Activele eligibile trebuie sa fie evaluate zilnic pe perioada derularii contractului, iar valoarea lor sa acopere in permanenta valoarea de rascumparare; trebuie sa fie in proprietatea bancii care le aduce drept garantie; sa aiba scadenta ulterioara celei a tranzactiei reversibile; cupoanele sa aiba scadenta ulterior scadentei tranzactiei. Daca cupoanele se platesc in perioada de derulare a contractului repo, partea contractuala care a cumparat titlul trebuie sa transfere cuponul detinatorului de drept al titlului, adica vanzatorului. Prin urmare, contractul repo este structurat astfel incat beneficiile economice dar si riscul aferent detinerii unui titlu sa fie suportat in intregime de proprietarul initial, de drept, al titlului.

Rata repo aferenta contractelor incheiate cu BNR, care va fi platita la rascumpararea titlurilor, poate fi stabilita prin mecanismul licitatiei la rata variabila sau fixa de dobanda. In cazul contractelor incheiate intre institutiile de credit, rata repo este cotata sub forma bid - ask. La stabilirea cotatiei, se porneste de la premisa ca pretul de vanzare al titlului ce face obiectul contractului trebuie sa fie mai mare decat cel de cumparare.

Exemplu : cotatia 8,3% - 8,5%.

Daca o banca doreste sa vanda un titlu (reverse repo) va obtine un imprumut la cotatia cea mai mare, adica 8,5%, in timp ce intr-un acord repo, cumparatorul (cel care ofera finantarea) il va achizitiona la rata repo de 8,3%.

Exemplu: banca A incheie un acord repo cu urmatoarele specificatii: scadenta 30 zile, rata repo 11%, activul eligibil achizitionat fiind reprezentat de o obligatiune de stat emisa de ministerul de finante, cu scadenta pe 5.03.2012, cotata la BVB. Pretul de piata al obligatiunii in ziua incheierii contractului repo (dirty price) a fost de 84,1890. Valoarea nominala este de 10.000 RON.

Tranzactia initiala - banca A acorda un imprumut in valoare de: 1 obligatiune * 84,1890 = 84,1890 RON

La scadenta, va incasa valoarea de rascumparare = pretul de vanzare al titlurilor (valoarea creditului acordat)* [1+ rata repo*scadenta in zile a acordului/360]

= 84,1890 * [1 + 11%* 30/360] = 84,9607 RON