BUGETUL INSTITUTIILOR PUBLICE - Rolul ordonatorilor de credite

BUGETUL INSTITUTIILOR PUBLICE

1. Prezentare generala a institutiilor publice

Institutiile publice pot fi de subordonare centrala (ministere, alte institutii publice de interes national, precum si toate institutiile din subordinea acestora indiferent de localitatea in care functioneaza) si de subordonare locala (Consiliile judetene, Consiliile locale municipale, orasenesti si comunale, inclusiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Consiliile locale de sector). Marea majoritate a institutiilor publice din Romania sunt de subordonare locala (aproape 3.000 de consilii locale municipale, orasenesti, comunale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, la care se adauga un numar important de institutii publice de invatamant, de cultura, sanitare etc.).

Numarul mare de institutii publice a condus la crearea unei ierarhii pe criteriul sectorial sau geografic. Astfel, institutiile publice sunt conduse de ordonatori de credite principali, secundari sau tertiari.

ORDONATORII PRINCIPALI DE CREDITE sunt conducatorii institutiilor publice, care nu sunt in subordinea altor institutii, in aceasta categorie se numara ministrii, conducatorii altor institutii nesubordonate, conducatorii institutiilor publice autonome, presedintii consiliilor judetene, primarii, in subordinea acestor institutii pot fi alte institutii publice, conduse de ordonatori de credite secundari sau tertiari. Exista si cazuri cand nu exista nici o institutie in subordine (a se vedea anexa 1)

ORDONATORII SECUNDARI DE CREDITE sunt conducatorii institutiilor publice aflate in subordinea altor institutii (conduse de ordonatorii principali de credite) si care au la randul lor institutii in subordine (conduse de ordonatorii tertiari de credite)

ORDONATORII TERTIARI DE CREDITE sunt conducatorii institutiilor publice aflate in subordinea unor institutii publice (conduse se ordonatorii de credite principali sau secundari, dupa caz) si care nu mai au alte institutii publice in subordine.

Rolul ordonatorilor de credite

Ordonatorii principali de credite analizeaza modul de utilizare a creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si prin bugetele institutiilor publice, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.
Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite, si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispozitiilor legale.
Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Din punct de vedere al finantarii, intalnim urmatoarele tipuri de institutii publice:

institutii publice finantate integral de la bugetul de stat/local/fondurilor speciale - creditele bugetare ale acestor institutii publice (si ale celor din subordinea acestora, daca este cazul) sunt stabilite de ordonatorul de credite superior ori de comun acord cu Ministerul Finantelor Publice, in cazul ordonatorilor principali de credite (conform prevederilor Legii finantelor publice). Aceste institutii
elaboreaza doar buget de cheltuieli, deoarece toata activitatea lor este finantata integral de la buget. Eventualele venituri ale acestora (inclusiv veniturile din donatii si sponsorizari) se fac venit la bugetul care le finanteaza. La cheltuieli, sumele alocate sunt defalcate dupa clasificatia functionala, iar in cadrul acesteia, dupa clasificatia economica .

institutii publice finantate din venituri proprii si subventii (alocatii) de la bugetul de stat/local/fondurilor proprii - in acest caz subventiile primite (care apar la partea de venituri) vin in completarea veniturilor proprii obtinute din activitatile specifice desfasurate (vanzari de bilete, inchirieri de spatii, prestari de servicii etc). Ordonatorul de credite superior stabileste cuantumul subventiei, dar nu si destinatia acesteia (cheltuieli materiale, cheltuieli salariale etc). Conducatorul institutiei face defalcarea tuturor veniturilor (venituri proprii plus subventii) pe categorii de cheltuieli, urmand ca bugetul sa fie vizat de ordonatorul superior.

institutii publice finantate integral din venituri proprii - sunt similare institutiilor publice subventionate, cu diferenta ca acestea isi constituie fondurile necesare integral din activitatea proprie. Acest lucru nu inseamna ca institutia este autonoma (nu este in subordinea unui ordonator de credite superior) si nici ca bugetul propriu nu trebuie vizat de ordonatorul superior.

institutii publice finantate de la bugetul de stat si din fonduri externe - sunt institutii care sunt finantate atat din resurse bugetare interne cat si din sume atrase din strainatate.

Bugetul institutiilor publice

Institutiile intocmesc bugete de venituri si cheltuieli sau bugete de cheltuieli, in functie de sistemul de finantare. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor publice se asigura astfel:

integral din bugetul de stat

integral din bugetul local

integral din bugetul asigurarilor sociale de stat

integral din bugetele fondurilor speciale

din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz

integral din venituri proprii

Bugetul unei institutii publice trebuie sa cuprinda:

• Documentul de politica, strategie si performanta (aferente anului pentru care se face bugetul si pentru urmatorii trei ani)
• Veniturile si cheltuielile (global si defalcat pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si alineate, dupa caz)
• Cheltuielile cu salariile
• Numarul maxim de posturi si fondul aferent salariilor de baza
• Bugetul institutiilor publice aflate in subordine
• Sume alocate din credite externe
• Sume alocate din fonduri externe nerambursabile
• Proiecte de finantare internationala (sinteza si fise)
• Bugetul pe programe (sinteza si fise)
• Cheltuieli de capital (sinteza listelor de investitii si fisele obiectivelor de investitii)

Bugetul institutiilor finantate integral de la buget

Institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale intocmesc doar bugete de cheltuieli. Acoperirea cheltuielilor se realizeaza in exclusivitate din alocatii de la bugetul de stat, bugetele local, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, dupa caz.

Orice venit realizat de aceste institutii se face venit la bugetul din care se finanteaza institutia respectiva, cu exceptia veniturilor proprii care sunt prevazute in anexele bugetelor aprobate si care sunt aferente activitatilor finantate integral din venituri proprii. Veniturile se pot obtine din activitatea curenta a institutiei (taxa de autorizare a concentrarilor economice perceputa de Consiliul Concurentei) sau din venituri ocazionale (de exemplu venituri din donatii si sponsorizari). Donatiile si sponsorizarile in bani acordate institutiilor publice finantate integral de la buget se varsa integral la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare repartizate institutiei publice. Utilizarea acestor sume se face cu respectarea prevederilor legale si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Bugetul de cheltuieli al institutiilor publice finantate integral de la buget respecta clasificatia cheltuielilor stabilita de Ministerul Finantelor Publice. Astfel, cheltuielile sunt detaliate dupa clasificatia functionala (pe parti, capitole, si subcapitole), iar fiecare nivel al clasificatiei functionale se subdivide dupa clasificatia economica (pe titluri, articole si alineate).

Creditele bugetare prevazute in bugetul institutiilor publice ordonatori principali sau secundari de credite inglobeaza si creditele bugetare ce vor fi repartizate institutiilor publice din subordine.

Institutiile publice finantate integral de la buget nu au dreptul sa acorde salariatilor tichete de masa.

In cazul in care institutiile publice finantate integral de la buget au organizate si activitati finantate integral din venituri proprii, pentru aceste activitati se vor intocmi bugete de venituri si cheltuieli.

Bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii

Institutiile publice finantate integral sau partial din venituri alcatuiesc buget de venituri si cheltuieli. Pe partea de venituri se regasesc toate veniturile, indiferent de provenienta lor. Astfel, veniturile curente se compun din diferite categorii de taxe percepute de institutie pentru serviciile prestate.

Veniturile din capital cuprind veniturile din valorificarea unor bunuri ale institutiei publice. Subventiile primite de institutie se concretizeaza sub forma alocatiilor de la bugetul de stat sau local. Donatiile si sponsorizarile sunt cuprinse separat, tot pe partea de venit.

Nivelul subventiilor de care beneficiaza institutiile publice se regasesc si la nivelul ordonatorilor superiori de credite.

Pe partea de cheltuieli, se fundamenteaza un buget aferent veniturilor totale.

3. Bugetul activitatilor finantate integral din venituri proprii

Institutiile publice finantate integral de la buget pot organiza anumite activitati finantate integral din venituri proprii. De obicei, aceste activitati sunt legate de publicarea si distribuirea unor reviste de specialitate ori de anumite activitati care puteau fi realizate de institutii publice finantate integral din venituri proprii, dar numarul de personal sau amploarea activitatii nu justificau infiintarea unei astfel de institutii.

Orice institutie publica finantata integral de la buget si care are aprobata desfasurarea unei activitati finantate integral din venituri proprii deschide cont de disponibilitati separat pentru aceste activitati la unitatea Trezoreriei Publice la care este arondata.