CICLICITATEA ECONOMICA. CAUZE.TIPURI. POLITICI ANTICICLICE

CICLICITATEA ECONOMICA. CAUZE.TIPURI. POLITICI ANTICICLICE

Cuvinte cheie: boom economic, recesiune

Privita in ansamblul sau, activitatea economica dintr-o intreprindere, ramura sau economie nationala arata ca in anumite perioade inregistreaza cresteri, iar alteori stagnari sau chiar regrese. Acest fapt inseamna ca activitatea economica nu are o evolutie uniforma, ci este fluctuanta, unele fluctuatii fiind sezoniere si derulandu-se pe parcursul unui an iar altele fiind accidentale. Aceste fluctuatii sunt de regula evidentiate prin cresteri sau scaderi ale volumului productiei, volumului vanzarilor, cumpararilor sau prin gradul de ocupare a fortei de munca.

In afara fluctuatiilor sezoniere si aleatoare mai exista si fluctuatii ciclice, ele fiind detereminate de factori care tin de functionarea economiei si de interdependentele dintre momentele activitatilor economice numite fluctuatii agregate, care se reproduc cu o anumita regularitate, chiar daca nu pot fi incadrate in termene riguroase.

Aceasta evolutie fluctuanta s-a manifestat pregnant de la inceputul secolului al XIX-lea, desprinzandu-se concluzia ca alternanta perioadelor de expansiune si contractie a activitatilor economice se desfasoara cu o anumita regularitate in timp, evolutia principalelor fenomene economice fiind pulsatorie.

In economie, ciclicitatea caracterizeaza acel tip de evolutie a activitatii economice dintr-o tara in care se succed alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie. Cercetarile efectuate in acest domeniu au identificat 3 tipuri de cicluri economice:

a) Cicluri economice lungi, seculare, sau Kondratiev, cu o durata de 50 - 60 de ani, care corespund revolutiilor tehnologice si inovatiilor majore, fiind divizate pe doua faze, fiecare de 25 - 30 ani:

- faza ascendenta, in care sunt stimulate dezvoltarea si cresterea economica;

- faza descendenta, caracterizata de incetinirea ritmurilor de crestere a investitiilor, productiei, salariilor, accentuarea somajului si aparitia inflatiei.

b) Cicluri economice medii, decenale sau Juglar, cu durata de la 4 la 12 ani. Au cunoscut o varietate de puncte de vedere referitoare la inceputul, sfarsitul si fazele lor. Dupa unii economisti, fazele ciclurilor decenale sunt criza, depresiunea, inviorarea si avantul. Dupa Samuelson: restrangerea, inviorarea, expansiunea si apogeul.

Ciclul decenal din zilele noastre cuprinde sub o denumire sau alta cele 4 faze mentionate mai sus, in teoria actuala grupate in doua faze principale:

- expansiunea sau boom-ul economic, caracterizata prin tendinta generala de crestere a investitiilor, productiei, gradului de ocupare a fortei de munca, etc.;

- recesiunea, caracterizata prin incetinirea si scaderea ritmului de crestere a totorur indicatorilor expusi mai sus.

c) Cicluri economice scurte, cu durata de la 6 luni la 3 ani ( ca de exemplu ciclul inflationist, sau variatia stocurilor, etc.).

Evolutia ciclica a economiei are deci cauze obiective, insa in vederea atenuarii fenomenelor de instabilitate din viata economica, guvernele adopta anumite masuri pentru limitarea efectelor crizelor. Principalele masuri anticiclice au fost fundamentate de economistul englez Keynes si cuprind in principal trei componente:

Politicile cheltuielilor publice - prin intermediul carora statul cauta sa asigure majorarea cheltuielilor bugetare in faza de recesiune, stimuland astfel activitatile economice si cresterea cererii globale. Practicarea acestor cheltuieli bugetare mai mari decat veniturile incasate la buget presupun aparitia unui deficit bugetar controlat si distribuire de putere de cumparare suplimentara menita sa antreneze la randul sau un consum suplimentar care sa stea la baza sporirii ritmului cresterii economice.

Politica monetara si de credit - prin intermediul principalelor sale instrumente (rata dobanzii, creditul si masa monetara) incearca controlarea si stimularea activitatii economice in cele doua faze:

- in faza de boom prelungit rata dobanzii creste si se impun conditii restrictive de acordare a creditelor;

- in faza de recesiune rata dobanzii si taxa scontului scad in paralel cu acordarea de facilitati pentru creditari si sporirea volumului masei monetare.

Politica fiscala - ca instrument anticriza consta in utilizarea sistemului de impozite si taxe in scopul scaderii fluctuatiilor si evitarii instabilitatii economice.

Politica cheltuielilor publice si politica fiscala  formeaza politica bugetara a unui stat. Daca pana la inceputul deceniului al optulea al secolului trecut, pentru atenuarea efectelor ciclicitatii s-a recurs la politici economice conjuncturale bazate pe cerere (de tip "stop and go"), incepand cu deceniul al noualea s-a recurs la programe anticiclice bazate pe aplicarea diferentiata a masurilor de tip monetar (ce vizeaza preturile si inflatia) si a celor de tip bugetar (ce vizeaza volumul activitatii economice si deficitul bugetar), care sa urmareasca acordarea de credite pe piata monetara si financiara si nu emisiunea de moneda ("mix policy").

Teste de evaluare a cunostintelor

1) Mentionati circumstantele implicarii limitate a statului in economie;

2) Precizati cauzele fluctuatiilor sezoniere si a celor aleatoare;

3) Deficiti ciclul economic;

4) Care sunt principalele instrumente de politica economica folosite in cadrul politicilor guvernamentale anticiclice?