CREDITE BANCARE PENTRU PERSOANE FIZICE

CREDITE BANCARE PENTRU PERSOANE FIZICE

DISCIPLINA: MONEDA SI CREDIT

CUPRINS

INTRODUCERE......................2

CAPITOLUL I

CREDITUL: NOTIUNI GENERALE SI CLASIFICARI..3

Conceptul si necesitatea creditului.........3

Caracteristicile creditului...............4

CAPITOLUL II

CREDITUL BANCAR. FORME SI FUNCTII........9

Caracteristicile si formele creditului bancar.....9

Functiile creditului bancar..............10

Rolul creditului bancar in economia de tranzitie.....11

Dobanda.................13

CAPITOLUL III

ACTIVITATEA DE CREDITARE.............15

CAPITOLUL IV

ACTIVITATE PRACTICA..............19

Creditul auto ( vehicule si bunuri de folosinta indelungata )

Banca Comerciala Romana ( B.C.R. )........19

a)      Raiffeisen Bank - Banca Ta De Incredere........23

Credit pentru nevoi personale............24

a)      Piraeus Bank...................24

b)     Banca Transilvania...............27

ANEXE B.C.R.......................30

ANEXE RAIFFEISEN BANK..................43

ANEXE BANCA TRANSILVANIA...............45

ANEXE PIRAEUS BANK...................51

BIBILOGRAFIE.......................57

INTRODUCERE

Economia de piata presupune existenta unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea tuturor disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lor temporara in desfasurarea de activitati economice eficiente.

Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare are o importanta majora, aici intervenind functia bancii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente.

In angajarea resurselor lor, bancile se confrunta cu o serie de riscuri si anume:

Riscul de nerambursare;

Riscul lipsei de lichiditate;

Riscul variatiei ratei dobanzii pe piata;

Riscul de capital;

Riscul repatrierii capitalului in conditiile creditarii externe ( riscul valutar si riscul de tara ).

Acordand credite banca isi asuma mai multe riscuri, acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face imprumutul, fie de evolutia economica generala, fie de structura generala a bancii.

Evidentiem faptul ca performanta bancara are doua dimensiuni: rentabilitate si risc, iar managementul bancar urmareste maximizarea performantelor bancare prin armonizarea urmatoarelor obiective:

Maximizarea rentabilitatii bancii

Minimizarea expunerii la risc

Incadrarea in normele de calitate si comportament prudential

Oferta de credite este determinata, primordial, de nivelul economisirii, influentat de nivelul veniturilor si preferintele de consum ale subiectilor economici.

Cererea de credite este conditionata de trei mari factori si anume:

Statul

Intreprinderile;

Populatia.

Acesti facori sunt influentati de evolutia acivitatii economice si de tendintele de dezvoltare a investitiilor.

CAPITOLUL I

CREDITUL: NOTIUNI GENERALE SI CLASIFICARI

Conceptul si necesitatea creditului

Creditul a aparut pe baza dezvoltarii productiei de marfuri, in evolutia acesteia, intr-un anumit moment, relatiile de credit depasind sfera productiei si circulatiei marfurilor, schimbul capatand forma unor relatii monetare.

Aparitia creditului a depins de un anumit stadiu de dezvoltare a schimbului, cand vanzatorul preda valori de intrebuintare in schimbul unei promisiuni ca va primi candva o valoare. Acest fapt constituie o vanzare pe credit. Sub aspect economic creditul consta, deci, in cedarea unor valori de intrebuintare prezente in schimbul unor valori de primit in viitor.

Termenul de credit vine din limba latina, de la creditum, participiul trecut al verbului credere, semnificand increderea celui care da unei persoane anumite bunuri, lucrari sau servicii, ca va primi in schimb valori corespunzatoare. In limba romana cuvantul credit a patruns in secolul XVIII, preluat din limba franceza prin cuvantul " credit ".

Analiza aparitiei cuvantului evidentiaza faptul ca, pe masura institutionalizarii functiei monetare ca mijloc de plata, a avut loc decalarea in timp a actului de vanzare de cel de creditare.

Acest fenomen exprima o conexiune directa intre producator si consumator, intre oferta si cerere, si intre cei doi agenti economici reprezentativi ai economiei: furnizorul si beneficiarul.

Sub alt aspect, creditul a aparut din necesitatea stingerii obligatiilor dintre diferiti agenti economici, proces caruia nu-i poate face fata moneda lichida, in aceasta perspectiva creditul reprezentand o parghie a desfasurarii oricarui proces economic. La nivelul agentului economic se constata ca pe langa capitalul propriu acesta contracteaza si imprumuturi, in particular bancare, sub forma creditului. Largirea productiei, catre care tinde orice manager, crearea conditiilor pentru a rezista proceselor concurentiale si obtinerea unui profit care sa-i asigure desfasurarea normala a activitatii sunt de neconceput fara existenta creditului.

In mod simplificat, creditul poate fi definit ca o forma speciala de miscare a valorilor: vanzare de marfuri cu plata amanata sau cu transferare de moneda cu titlul de imprumut.

In peisajul literaturii monetare romanesti, Victor Slavescu, defineste notiunea de credit, astfel: creditul si operatiunea de credit constituie acel fapt economic prin care se cedeaza o suma de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic, in folosinta altui subiect economic, cu obligatia acestuia din urma de a restitui mai tarziu, la un termen fixat, suma primita plus o suma de bani, care se cheama interes sau dobanda[1].

Francezul Charles Gide defineste creditul ca fiind schimbul unei bogatii prezente contra unei bogatii viitoare, iar profesorul F. Leitner afirma ca " prin credit se intelege cedarea si primirea unui bun la o epoca, in credinta ca acelasi bun, sau altul de aceeasi valoare, va fi restituit la o data viitoare, potrivit intelegerii intre parti ".

Elementul comun care se regaseste in diferitele definitii ale creditului prezinta trei aspecte:

Existenta unei disponibilitati la unii agenti economici si acceptarea de catre acestia sa le cedeze ( imprumut ) altor agenti ( debitori );

Pierderea temporara a unor drepturi de catre cel care acorda imprumutul ( imprumutant );

Obligativitatea imprumutatului de a restitui imprumutul la un termen numit scadenta, insotit in mod obligatoriu de dobanda.

Caracteristicile creditului

In amplitudinea sa, relatia de creditare evidentiaza un set de caracteristici, prin care i se delimiteaaza sfera si se caracterizeaza continutul.

a)      Subiectele relatiei de credit, creditorul si debitorul, acopera o mare diversitate in ceea ce priveste apartenenta la structurile social-economice, motivtia angajarii intr-un raport de credit si durata acestui angajament etc. Dupa natura participantilor la procesul de creditare, acestia pot fi grupati in trei categorii cu ampla cuprindere: intreprinderile, populatia si statul.

Raportul de credit implica, din punct de vedere patrimonial, redistribuirea unor capitaluri disponibile, ceea ce presupune existenta unor procese de economisire sau de acumulari monetare.

In calitate de creditori, intreprinderile si populatia se afirma diferentiat in diferite tari, tendinta fiind, in tarile dezvoltate economic,de crestere a ponderii populatiei la procesul de creditare, ceea ce genereaza ample modificari in activitatea bancara, de transformare financiara a disponibilitatilor monetare in economii financiare.

In calitate de debitor, alaturi de intreprinderi, si in cea mai mica masura de populatie, se afirma cu putere statul, ponderea acestuia in debitul national variind intre 20% si 40%, in functie de tara si timp ( stadiul evolutiei economice ).

b)      Promisiunea de rambursare, elementul esential al relatiei de credit, presupune riscuri care necesita, in consecinta, angajarea unor garantii.

In raporturile de credit riscurile probabile sunt riscul de nerambursare si riscul de imobilizare.

Riscul de nerambursare consta in probabilitatea intarzierii platii sau a incapacitatii de plata datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, deficientelor imprumutatului. Prevenirea riscului se poate realiza prin diversificarea sa sau prin garantarea imprumutului.

Riscul de imobilizare survine la banca sau la detinatorul de depozite, care nu sunt in masura sa satisfaca cererile titularilor de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate. Prevenirea unui asemenea risc se poate obtine prin administrarea judicioasa a depozitelor si creditelor de catre banci, angajarea de credite pe hartii de valoare, mobilizarea efectelor prin rescont si prin alte operatiuni. In acest sens, banca trebuie sa-si intareasca pozitia sa de creditare prin garantii personale si garantii reale.

Garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care debitorul este in incapacitate. Garantia poate fi simpla si solidara.

Garantia reala cuprinde dreptul de retinere, gajul, ipoteca si privilegiul.

Dreptul de retinere permite creditorilor sa retina un bun corporal, proprietate a debitorului, atata timp cat el nu a fost achitat integral.

Gajarea este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului, gajul. Acesta poate avea loc cu sau fara deposedare.

Ipoteca este actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui imobil, fara deposedare si cu publicitate, conferindu-i creditorului dreptul de preferinta si dreptul de urmarire. Ipoteca poate fi legala, convenita sau juridica.

Privilegiul este dreptul conferit de lege unor creditori de a avea prioritate in a fi platiti atunci cand dispun de o garantie asupra unei parti sau asupra totalitatii patrimoniului debitorului. Privilegiile pot fi generale si speciale, respectiv mobiliare si imobiliare.

O buna garantie nu reprezinta decat o precautie suplimentara si nu un suport al unui risc mai mult decat probabil. In caz de necesitate, transformarea garantiilor in bani presupune pentru creditor eforturi si cheltuieli suplimentare, implicand imobilizari indelungate ale fondurilor.

c)      Termenul de rambursare, caracteristica esentiala a creditului, are o mare varietate. De la termene foarte scurte ( 24 ore ) se ajunge la termene de la 30 la 50 de ani si chiar 100 de ani ( pentru constructia de locuinte ).

Pentru creditele pe termen scurt este specifica rambursarea integrala la scadenta. Creditele pe termen mijlociu si lung implica adesea rambursarea esalonata, fapt ce inseamna ca, pe parcurs, la termene stabilite, lunare, trimestriale etc., o data cu platile cuvenite pentru dobanzi se ramburseaza o parte din imprumut.

d)      Dobanda reprezinta caracteristica definitorie a creditului. Clauza dobanzii fixe, cuvenita in cadrul acordului de credit, este acceptabila pentru ambele parti, pentru intregul imprumut si pe toata durata creditului.

Sub presiunea inflationista s-a instituit regimul dobanzilor variabile ( sensibile ), situatie in care dobanzile se modifica periodic ( de regula semestrial ), in functie de nivelul dobanzilor pe piata.

In cadrul acordului de credit se poate prevedea aditionarea dobanzii cuvenite si plata integrala a acesteia la incheierea contractului.

Dobanda este considerata in teoria marxista ca pret al capitalului de imprumut, care se stabileste pe piata capitalurilor de imprumut, prin jocul cererii si ofertei acestora. In teoria moderna a dobanzii, dupa aparitia " Teoriei generale. " a lui J. M. Keynes, nivelul dobanzii este considerat a fi rezultatul tensiunii dintre cererea si oferta intregii mase de bani aflate in circualtie. In plus, nu poate fi pierduta din vedere influenta autoritatilor monetare in fixarea nivelului dobanzii, determinat ca rata procentuala a dobanzii.

Rata dobanzii este pretul platit pentru a dispune timp de un an de o anumita cantitate de moneda.[2]

Rata dobanzii reprezinta raportul procentual dintre: marimea absoluta a dobanzii anuale platite si creditul acordat:

d = Da / C x 100, unde:

d = rata dobanzii exprimata in procente

Da = marimea dobanzii anuale

C = creditul total acordat.

Marimea dobanzii totale ( D ) este direct proportionala cu marimea creditului acordat ( C ), durata lui ( T ) si rata dobanzii ( d ):

D = d x C x T / 100

Rata dobanzii este in stransa corelatie cu rata profitului, trebuind sa fie mai mica decat aceasta. Altfel, intreprinzatorii nu vor angaja credite, deoarece prin valorificarea acestora prin investitii ar trebui sa consume intregul profit sau chiar mai mult, pentru a plati dobanda, ceea ce-ar face nerentabila activitatea lor. Rata dobanzii depinde insa si de rata inflatiei , adica de rata deprecierii monetare.

Aparut pe o anumita treapta a dezvoltarii raporturilor marfaro-banesti, inca in oranduirea sclavagista[3], si cunoscand in evolutia sa numeroase forme, creditul joaca azi un rol esential in orice economie moderna.

e)      Acordarea creditului ( Tranzactia ). Creditul poate fi constituit in cadrul unei tranzactii unice: acordarea unui imprumut, vanzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit.

In cadrul sistemelor de credit deschis ( linii de credit ), imprumuturile efective intervin la intervale liber alese de catre debitor, cartile de credit fiin modalitatile cele mai raspandite pentru aceasta forma.

Consimtirea tranzactiei, respectiv acordarea creditului, fiind un act de mare importanta, creditorul trebuie sa-si asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.

f)       Consemnarea si transferabilitatea sunt caracteristici necesare ale creditului. Acordurile de credit sunt consemnate, in marea lor majoritate, prin inscrisuri instrument de credit a caror forma de prezentare implica aspecte multiple si diferentiate, esentiala fiind obligatia ferma a debitorului privind rambursarea imprumutului, respectiv dreptul creditorului de a i se plati suma angajata.

Prin intermediul transferului se realizeaza cesiunea creantei, a dreptului de a incasa suma inscrisa in instrumentul de credit, precum si veniturile accesorii.

Transferul direct este desfasurat in cadrul raporturilor directe intre creditori sau intre banci privind circulatia cambiei ( scontare si rescontare ), a cecului etc., in timp ce transferul pe pietele financiare are ca obiect obligatiunile si alte hartii de valoare asimilate.

Transferabilitatea instrumentelor de credit si deci transferul acordurilor de credit de la un beneficiar la altul ( de la un creditor la altul ) este, in primul rand, o expresie a lichiditatii portofoliului de creante, a posibilitatii pentru fiecare creditor de a transforma creante in bani, potrivit unei necesitati sau unei noi optiuni.

Practica bancara releva ca transferabilitatea detine un loc important, deoarece permite utilizarea fluxurilor firesti de constituire si utilizare a capitalurilor temporar disponibile.

Prin creditare, bancile folosesc, intr-o prima etapa, capitalurile temporar disponibile mobilizate de ele, pentru ca intr-o etapa urmatoare sa recurga la concursul altor fluxuri de capital existente sau create de banca de emisiune si alte banci prin opreatiile de recreditare.

CAPITOLUL II

CREDITUL BANCAR. FORME SI FUNCTII

Caracteristicile si formele creditului bancar

Forma definitorie a creditului, creditul bancar cuprinde o sfera larga de relatii, angajand modalitati diferite, pe termen scurt si pe termen mijlociu si lung, privind operatii bazate sau nu pe inscrisuri garantate sau negarantate.

Creditul bancar constituie o forma de suplinire si completare a cecului comercial, avand insa o sfera mai larga, fiind mai elastic si mai eficient, se poate misca, "ad libitum ", in orice directie. La baza formarii creditului bancar se afla disponibilitatile devenite temporar libere in urma rotatiei de ansamblu a fondurilor participante la procesele economice.

Participantii la angajarea creditului bancar sunt, pe de o parte, bancile, care apar in calitate de creditori, iar, pe de alta parte, diferitii agenti economici care solicita credit, in calitate de debitori.

Daca in cazul creditului comercial partcipantii la relatiile de credit sunt in cele mai multe cazuri intreprinzatori, in cazul creditului bancar numai unul dintre participanti este agent nefinanciar , producatorul ( intreprinzatorul ), celalalt partcipant fiind banca, adica un agent financiar. Banca apare in ipostaza de detinator al sumei imprumutate.

Datorita elasticitatii sporite a creditului bancar fata de creditul comercial, creditul bancar a devansat creditul comercial, existand o legatura organica intre cele doua credite, deoarece deseori creditul comercial se poate transforma in credit bancar sau creditul bancar poate constitui un bun suport pentru un credit comercial.

Prin formarea depozitelor bancare pe seama disponibilitatilor, pe de-o parte, si acordarea de credite pentru activitatea de exploatare curenta sau realizarea obiectivelor de investitii, pe de alta parte, bancile si clientii lor ( intreprinzatorii ) se gasesc in raporturi de reciprocitate.

Modalitatile tehnice de creditare a activitatii curente a agentilor economici sunt multiple: creditele de trezorerie, linia de credit simpla, linia de credit confirmata, linia de credit revolving, creditele cu destinatie speciala etc.

Creditele de trezorerie sunt credite pentru acoperirea unor goluri de casa, indiferent de cauza care determina aceste goluri. Ele sunt credite fara destinatie prestabilita, asa numitele credite nonafectate. Aceste credite nu sunt garantate in mod expres, ci prin starea de bonitate a debitorului. Datorita acestor particularitati, creditele de trezorerie se caracterizeaza printr-o mare operativitate.

Linia de credit simpla defineste limita maxima a creditului ce se accepta a se acorda intr-un cadru general prestabilit.

Linia de credit confirmata beneficiaza de o consemnare intr-un document scris, convenit la banca.

Linia de credit revolving pune in evidenta un mecanism de creditare cu auto-incarcare pe masura ce creditele anterioare au fost rambursate, fara a mai fi necesara producerea expresa de documente care sa ateste necesitatea reinnoirii creditului.

Unele credite, mai ales cele pentru constituirea de stocuri, reclama respectarea destinatiei creditului si o evidenta distincta in contabilitatea bancii. Asemenea credite cu destinatie speciala se acorda pentru constituirea de stocuri sezoniere privind materii prime agricole, pentru productia de conserve, pentru stocarea unor materiale de constructii etc.

Functiile creditului bancar

Creditul bancar realizeaza doua functii:

Redistribuirea fondurilor temporar disponibile: in activitatea de creditare, bancile folosesc nu numai fondurile lor proprii ci si un insemnat volum de fonduri atrase de la terti, cum ar fi: disponibilitatile existente in conturile clientilor bancari, diverse plasamente pe termen scurt efectuate de intreprinderi si institutii.

In acest fel prin intermediul bancilor se mobilizeaza disponibilitati banesti temporar existente la anumite categorii de agenti economici, urmand a fi utilizate credite pe termen scurt, pentru acoperirea unor nevoi temporare la alti agenti economici, realizandu-se astfel o redistribuire temporara a unei mari parti a disponibilitatilor existente la un moment dat in economie.

Functia de emisiune presupune o alta latura a creditului bancar prin care se realizeaza largirea creditului si anume pe calea crearii de mijloace banesti suplimentare. Functia de emisiune a creditului este indispensabila intr-o economie in care activitatea economica in crestere solicita un volum sporit de mijloace banesti.

Politica de credit a bancilor constituie totodata si politica de emisiune, intrucat creditul acordat de banci este sursa unor mijloace banesti suplimentare pentru agentii economici, contribuind la realizarea unor corelatii intre masa banilor in circulatie si nevoile productive.

Daca pulsul de mijloace banesti cerut de dezvoltarea economica nu poate fi acoperit prin functia de redistribuire a creditului, el poate fi completat prin largirea creditului pe calea crearii de noi mijoace banesti.

De exemplu, o depunere la banca de 1000 RON, de catre un cient bancar oarecare poate provoca o largire a posibilitatilor de creditare ale bancilor, astfel: in conformitate cu prevederile legale, banca primitoare a depunerii initiale de 1000 RON este obligata sa pastreze lichid un anumit procent din aceasta depunere, iar restul poate fi utilizat pentru acordarea unui credit depunandu-l in cont la o banca spre fructificare; la randul ei cea de-a doua banca, poate pastra lichid procentajul legal, iar restul poate fi utilizat pentru un nou credit, la o alta banca, s.a.m.d. Cu alte cuvinte, depunerea initiala de 1000 RON este multiplicata, injectandu-se in economie, sub forma de credit, o suma cu atat mai mare cu cat circuitul se repeta de mai multe ori. Aceasta cifra se numeste multiplicatorul creditului si ilustreaza cresterea mai mare a masei banilor in circulatie decat depunerea initiala.

Rolul creditului bancar in economia de tranzitie

Pentru ca roloul creditului sa se exercite in mod efectiv si eficient, manifestandu-si la maximum avantajele si diminuand la minimum pericolele si dezavantajele, este necesara intrunirea mai multor conditii obiective si subiective, care se pot grupa in cinci mari categorii:

Conditii de ordin juridic, legal, referitoare la existenta unui cadru juridic, a unor legi care sa reglementeze cu precizie, fara echivoc, masurile de protectie acordate contractelor incheiate intre creditor si debitor, procedurile de coercitiune fata de debitorii recalcitranti, modul de lichidare a operatiunilor de credit ajunse in litigiu etc., astfel incat sa creasca increderea agentilor economici si sa se limiteze riscurile.

Conditii de ordin institutional, infrastructural, constand in existenta unui sistem de institutii si organisme solide, bine concepute, cu atributii clare in efectuarea operatiunilor de credit, dar si in exercitarea controlului asupra modului cum sunt respectate aceste atributii.

Conditii de ordin social-politic, referitoare la existenta cadrului general de liniste si pace sociala si politica, de stabilitate si continuitate a optiunilor generale ale factorilor de decizie macroeconomica, cat si la regimul politic existent si atitudinea lui fata de economie, fata de libera initiativa, fata de piata. Este evident ca un climat social caracterizat prin convulsii intre diferite categorii sociale, un regim politic subred, contestat, o politica economica oscilanta sau optiuni si atitudini nesigure, fara perspective clare vor afecta elementul esential al creditului, increderea, descurajand atat economisirea prin inermediul institutiilor specializate, cat si apelul la credite sau acordarea lor.

Conditii de ordin economic, legate de situatia de ansamblu a economiei nationale, de perspectivele ei, dar si de conjunctura economica a momentului pe plan intern si inetrnational. Are importanta situatia resurselor existente in economie la dispozitia agentilor economici, accesul la acestea, structura economiei nationale, situatia pietei de marfuri, a pietei capitalurilor etc.

Conditii de ordin psihologic, referitoare nu numai la incredere ca suport hotarator al creditului, ci si la comportamentul agentilor economici, a interprinzatorilor, dar si a populatiei in ansamblul ei. Aici putem preciza si inclinatiile diferitelor grupuri sociale spre economisire sau consum, spre investitii sau spre tezaurizare, precum si atitudinile populatiei in raport cu libera initiativa etc., care tin de traditii, de religie, de nivel de cultura si educatie, de profesiunea si pozitia sociala a fiecaruia.

Creditul bancar si in general activitatea bancilor implicate in toata activitatea vietii economice constituie un domeniu deosebit de propice nu numai pe plan economic, dar si social-politic, al perioadei de tranzitie.

Politica in domeniul creditului a devenit una din principalele mijloace de actiune asupra conjuncturii economice. Politica de credit este chemata sa preintampine necorelatiile si eventualele dezechilibre care ar putea sa apara. Daca se considera ca economia se afla in faza " supraincalzirii ", creditarea prea intensa putand antrena cresterea preturilor si amplificarea inflatiei, statul poate interveni pentru temperarea cresterii, printr-o politica de credit restrictiva, prin ridicarea ratei dobanzilor, prin ridicarea nivelului rezervelor bancare si prin alte decizii si masuri corespunzatoare.

Trebuie luate in considerare si problemele riscurilor presupuse de utilizarea creditului, care, ignorate, ar putea provoca prabusirea in lant a sistemului bancar, cu consecinte negative pe plan economic, social si politic.

Folosind creditele,agentii economici, castiga timp in lupta cu concurenta, pot sa-si adapteze operativ activitatea in conformitate cu cerintele pietei si printr-o activitate eficienta isi creeaza si mijloacele necesare pentru rambursarea ratelor scadente si plata dobanzilor.

Procesele de creditare din economie vor fi in permanenta supuse perfectionarii si modernizarii, cu rezultate benefice pentru intreaga tar

Dobanda

Creditul este inseparabil de dobanda. Dobanda este forma de remunerare a creditorului de catre debitor pentru folosirea capitalului de imprumut, este " pretul " capitalului de imprumut, al valorii de intrebuintare a acestuia. Dobanda poate fi privita atat ca marime absoluta, ca suma pe care debitorul trebuie sa o plateasca creditorului, cat si ca marime relativa, ca rata procentuala. Rata dobanzii se determina raportand suma anuala a dobanzii achitate ( de achitat ) la capitalul imprumutat.

Din punctul de vedere al bancii, putem deosebi doua categorii de dobanzi: dobanda bonificata si dobanda perceputa.

Dobanda bonificata reprezinta remunerarea disponibilitatilor banesti ale titularilor de conturi constituite ca depozite la banca. Capitalul mobilizat la dispozitia bancilor este fructificat in procesul creditarii. Nivelul dobanzilor bonificate este dependent de rata inflatiei, rata dobanzii de refinantare ( taxa oficiala a scontului, in cazul rescontarii ) si ratele dobanzilor practicate de celelalte banci comerciale.

Dobanda perceputa este dobanda pe care o incaseaza bancile de la clientii lor in calitate de debitori, corespunzator creditelor acordate. La randul sau, dobanda perceputa este dependenta de o serie de factori si anume:

Erodarea monetara;

Nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare;

Gradul de risc;

Profitul bancar;

Rezerva minima obligatorie.

Cele doua categorii de dobanzi sunt interdependente, se afla intr-o stransa corelatie, in sensul ca dobanda peceputa se stabileste pornind de la nivelul dobanzii bonificate, tinand cont de nivelul marjei dobanzii si de rezerva minima obligatorie depusa la banca centrala.

Teoretic, dobanda a fost analizata de pe pozitiile mai multor orientari doctrinare si a fost si este practicata in cadrul unor sisteme economice esential diferite.

In gandirea marxista, al carei principal obiectiv la intemeietori au fost " exproprierea expropriatorilor " si lichidarea capitalismului, dobanda apare ca forma de redistribuire a plusvalorii, forma particulara de participare a bancherilor la insusirea fara plata a plusprodusului. Se sugereaza in aceasta doctrina ideea de ilegitimitate a dobanzii, caracterul ei de abuz. Doctrina marxista a explicat tendinta de lunga durata de scadere a ratei dobanzii prin reducerea ratei medii a profitului in conditiile absentei inflatiei.

Potrivit altor conceptii, rata dobanzii este pretul care echilibreaza cererea si oferta de moneda si apare ca o recompensa pentru renuntarea la lichiditate pe o anumita perioada. Si cum acordarea creditului comporta un risc, dobanda poate opera si ca o prima contra riscului de insolvabilitate a debitorului sau de depreciere inflationista a monedei.

In doctrina keynesista rata dobanzii poate fi un instrument de influentare a volumului de investitii si deci de combatere a recesiunii si somajului. Aceasta idee este contestata de orientarea monetarista, care o considera ineficace pe termen mijlociu si lung.

Principalele cauze care influenteaza cresterea ratei dobanzii sunt:

Proliferarea inflatiei;

Agravarea dezechilibrelor balantei de plati;

Majorarea deliberata a ratei dobanzii;

Trecerea de la dobanzi real negative ( dobanda nominala sub rata inflatiei ) la dobanzi pozitive;

Accentuarea neincrederii in debitori.

CAPITOLUL III

ACTIVITATEA DE CREDITARE

Dupa cum rezulta din analiza bilantului bancar, principala operatiune de activ o reprezinta creditarea.

La modul general, acordarea unui credit presupune cinci faze:

1. Analiza dosarului de creditare;
2. Decizia de acordare a creditului;
3. Acceptarea clientului;
4. Acordarea efectiva a creditului;
5. Supravegherea creditului si solutionarea cazurilor de contencios.

1. Analiza dosarului de creditare:

Comporta atat analiza debitorului si a proiectului intocmit, precum si a garantiilor prezentate de acesta.

Studierea comportamentului debitorului: vizeaza cunoasterea trecutului financiar al acestuia, respectiv, in ce masura si-a onorat corect obligatiile referitoare la imprumuturile anterioare. Obtinerea de informatii referitoare la client este posibila, in unele tari, prin existenta unor fisiere publice sau a unor organisme private care pot oferi informatii cu privire la situatia unei intreprinderi sau a alteia.  Pentru persoanele fizice s-a generalizat practica fisierelor, care pot fi pozitive ( pentru clientii buni platitori ) si negative ( pentru clientii cu incidente de plati ).

Experienta demonstreaza ca inscrierea unui client in fisierul negativ, antreneaza aproape, in mod sistematic, respingerea cererii de creditare.

O alta posibilitate de obtinere a informatiilor cu privire la debitor consta in adresarea catre alti " bancheri " al solicitantului de credite, aceasta fiind o solutie putin eficienta, datorita gradului de generalitate sporit al raspunsului.

Analiza situatiei financiare: in cazul unei intreprinderi, riscul este masurat cu ajutorul bilantului si al contului de rezultate, iar in situatia persoanelor particulare, situatia financiara este determinata prin patrimoniul net. Evaluarea acestui patrimoniu este realizata printr-un chestionar completat pe baza anumitor documente.

Capacitatea de rambursare a agentilor economici poate fi evidentiata, in functie de destinatia creditului, astfel:

Daca este cazul unui credit pentru finantarea investitiilor este necesar a se considera ca vor fi generate suficiente resurse pentru asumarea serviciului de imprumut. Intr-o asemenea situatie se face apel la teoria traditionala a investitiilor, potrivit careia eficacitatea marginala a investitiei trebuie sa fie superioara ratei de dobanda sau termenul de recuperare a investitiei sa fie inferior mediei sectoriale pentru acelasi tip de investitii.

Daca este cazul unui credit de functionare, determinarea capacitatii de rambursare se efectueaza prin analiza contului de rezultate si a tabloului de finantare, prin care se poate determina masurarea impactului cu dobanzile asupra rezultatelor.

Daca este un credit de restructurare, pe care il solicita debitorul, intrucat fondul de rulment este insuficient sau negativ, atunci analiza se realizeaza in functie de nivelul cheltuielilor financiare.

In ceea ce priveste persoanele fizice, trebuie calculat venitul disponibil, pornind de la informatiile colectate pe baza unor anchete sau pe baza unor acte precum:

o       fisa de salarizare

o       instiintarile fiscale

o       fisa alocatiilor familiale

Personalitatea si " competentele " persoanelor fizice debitoare reprezinta elemente pe care bancherul trebuie sa le ia in considerare, atunci cand analizeaza dosarul de credit.

Referitor la analiza proiectului de investitie ( sau a bunului ce urmeaza a fi achizitionat ), trebuie facuta distinctia intre proiectul intreprinderii si cel al persoanelor fizice.

Proiectul intreprinderii justifica, intotdeauna, cererea de credite; un astfel de proiect trebuie, la modul general sa fie productiv.

In cazul persoanelor fizice, proiectul este evaluat prin analiza valorii bunului, precum si a proiectului economic care sustine cumpararea.

Atunci cand banca estimeaza ca se prezinta un proiect mai mult sau mai putin riscant, capacitatea de rambursare si situatia financiara a debitorului trebuie sustinute cu garantii suplimentare. In general, pentru achizitia de locuinte, garantia se prezinta sub forma unei ipoteci asupra bunului respectiv. Pentru intreprinderi, o achizitie imobiliara da nastere unei garantii ipotecare. In schimb, pentru o multime de bunuri de echipament finantate prin creditul clasic, garantia nu este solicitata.

2. Decizia de acordare a creditului:

In cazul particularilor, decizia este adoptata, fara cazuri exceptionale, la nivel local, de catre un decident care a primit delegatie pentru o astfel de operatiune. Orice acordare a creditului este un act de gestiune, iar fiecare banca cauta sa-si majoreze produsul net bancar, putand face acest lucru in diverse moduri, pe diferite piete corespunzatoare activitatilor pe care le practica.

Pe piata creditelor acordate persoanelor fizice, majorarea produsului net bancar se realizeaza prin majorarea dobanzilor percepute.

Banca poate majora creditele acordate dezvoltand la modul " comercial " noi utilizari. O asemenea masura poate fi sustinuta printr-o decizie de natura monetara, cum ar fi diminuarea rezervelor obligatorii. Dezvoltarea comerciala a activitatii de creditare trebuie sa fie, intotdeauna, acompaniata de o largire a criteriilor de selectie. Invers, daca se impun noi norme monetare, acestea ar putea face mai severe criteriile de acceptare si, in acelasi sens, ar reduce fluxurile de creditare.

De asemenea, banca poate utiliza rata dobanzii urmarind doua obiective: sa varieze volumul creditelor acordate, iar la un volum egal al acestora sa practice o discriminare pentru debitori. Diminuand rata dobanzii, la modul general, banca poate spera majorarea volumului utilizarilor sale dar, elasticitatea volumului creditelor nu este foarte mare, in acest caz.

Invers, banca poate, prin majorarea ratei de dobanda, sa reduca volumul creditelor acordate. In acest sens elasticitatea este mai puternica, si in consecinta, riscul de gestiune se concretizeaza in reducerea rezultatelor bancare. Concluzia care se poate formula este ca, in sectorul bancar, actiunea prin pret este mai putin benefica decat in alte sectoare.

In fapt, in majoritatea tarilor, modificarile de rata a dobanzii intervin, mai degraba, ca rezultat al concurentei si al presiunilor eventuale ale autoritatii monetare.

3. Acceptarea clientului:

Cea de-a treia etapa se manifesta atunci cand, intre nevoile formulate de client si propunerea bancii se manifesta o diferenta, in sensul ca banca ofera mai putin decat doreste clientul. In acest caz, clientul trebuie sa-si revizuiasca proiectul in functie de noile propuneri, acceptandu-le sau refuzandu-le.

4. Acordarea efectiva a creditului:

A patra faza este tehnica si consta in semnarea de catre client a unei serii de documente sau de autorizari, astfel incat instrumentele de plata sa fie actionate la fiecare scadenta.

5. Supravegherea creditului si solutionarea cazurilor de contencios:

In cadrul celei de-a cincea faze, daca ratele de rambursare nu sunt onorate la scadenta, atunci incidentele de plata care se produc, conduc la manifestarea contenciosului si a procedurilor specifice domeniului bancar.

CAPITOLUL IV

ACTIVITATE PRACTICA

CREDITE BANCARE PENTRU PERSOANE FIZICE

CREDITUL AUTO ( VEHICULE SI BUNURI DE FOLOSINTA INDELUNGATA ):

a)      BANCA COMERCIALA ROMANA ( B.C.R. ):

MOTOR EXTRA / SUPER BCR

Creditul se acorda pentru achizitionarea de vehicule ( autoturisme, motociclete, motorete, barci cu motor, tractoare etc. ) noi si rulate, in LEI si VALUTA.

Avantaje:

Finantarea achizitionarii unor vehicule noi dar si rulate;

Posibilitatea refinantarii creditelor angajate la alte banci;

Acordarea creditului fara aport propriu, garanti sau ipotecarea unui imobil;

Obtinerea preavizarii creditului, in maxim 30 minute la orice unitate BCR sau telefonic, prin InfoBCR;

Accesul la sume mai mari prin luarea in calcul a veniturilor solicitantului cat si ale familiei sale, dupa caz;

Economie de timp, prin apelarea la una din urmatoarele modalitati de rambursare:

Oriunde si oricand in tara prin reteaua de ATM-uri BCR ( cea mai extinsa retea ) din contul de card de debit, pentru creditele in lei;

Utilizand serviciul e-BCR nu ami este necesara deplasarea la banca pentru achitarea ratei de credit;

Documentatie de credit simplificata pentru:

Imprumuturile de pana la 1.000 EUR inclusiv, echivalent RON/USD, sau in cazul in care in cursul ultimelor 12 luni, solicitantul a beneficiat de credite garantate cu garantii reale imobiliare, nemaifiind solicitate copii dupa contractul individual de munca/ cartea de munca/ registrul general de evidenta a salariatilor;

Solicitantii care isi incaseaza salariul lunar intr-un cont curent/ cont de card la BCR, banca nemaisolicitand adeverinta de salariu si nici copii dupa contractul individual de munca/ cartea de munca/ registrul general de evidenta a salariatilor.

Caracteristici:

Beneficiari: persoane fizice rezidente si nerezidente in varsta de cel putin 18 ani

Destinatia: se acorda pentru achizitionarea de vehicule noi, din productia interna si din import, comercializate in tara de catre producatori/dealeri autorizati si de vehicule rulate din productia interna si din import, de la persoane fizice/juridice romane

Moneda de acordare: RON, EUR, USD

Suma maxima:

Creditele acordate pentru achizitionarea de vehicule noi: 30.000 EUR ( sau echivalent RON/USD )

Creditele acordate pentru achizitionarea de autoturisme rulate: 12.000 EUR ( sau echivalent RON/USD )

Avans: aport propriu nu este necesar

Termen maxim: 10 ani

Capacitatea de rambursare: se determina pe baza veniturilor lunare nete certe realizate de catre solicitant si coplatitori, daca este cazul, din salarii, pensii, venituri provenite din contracte de inchiriere, dividende, venituri realizate in strainatate, din activitati independente, din depozite si dobanzi bonificate la aceste depozite sau orice alte surse de venit dovedite prin documente reale. La evaluarea bonitatii solicitantului se va avea in vedere ca angajamentele totale de plata lunare ale solicitantului si ale familiei acestuia, decurgand din contractul de credit, precum si din alte contracte de aceeasi natura, cum ar fi alte contracte de credit, leasing, contracte de cumparare de bunuri in rate, indiferent de creditor, sa reprezinte cel mult 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului si, dupa caz, ale familiei sale. In plus fata de aceasta conditie, la acordarea creditelor, angajamentele de plata lunare decurgand din credite de consum, precum si din alte contracte de natura creditului de consum, indiferent de creditor, nu vor depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului.

Dobanda: dobanda se stabileste in functie de termenul convenit cu clientul pentru rambursarea creditului, solicitantul poate opta pentru plata unui nivel de dobanda fix, variabil sau revizuibil semestrial, pentru creditele in lei.

Modalitatea de acordare a creditului: virament in contul dealer-ului/persoanei fizice sau juridice care comercializeaza autovehiculul

Modalitati de rambursare a creditului:

La orice sediu BCR, in numerar ( cu cel putin o zi inaintea scadentei stabilite prin graficul de rambursare )

La sediul unitatii BCR care a acordat creditul, din contul curent in lei/valuta ( inclusiv ziua scadentei )

Prin internet, din contul curent in lei/valuta, utilizand serviciul e-BCR, cu cel putin o zi inaintea scadentei stabilite prin graficul de rambursare ( se completeaza Cererea de acces si se incheie o Conventie )

La orice ATM din reteaua BCR, din contul de card de debit ( se incheie Conventie ), pentru creditele in lei

Nivelul dobanzii:

* in functie de dobanda de referinta BCR ( variabila ), la care se adauga o marja fixa

** in functie de dobanda de referinta BCR ( revizuibila la 31 martie si 30 septembrie ), la care se adauga o marja fixa

* in functie de dobanda de referinta BCR ( variabila ), la care se adauga o marja fixa.

Documente necesare:

cerere de credit ( formular tip BCR )

adeverinta de salariu pentru solicitant si daca este cazul pentru coplatitori ( formular tip BCR sau alte modele de adeverinte care sa cuprinda elementele minime stabilite de banca )/Extras de cont/Stare financiara cumulat(a) pe ultimele trei luni pentru clientii care incaseaza salariul lunar intr-un cont curent/cont de card la BCR )

talon de pensie ( original sau copie ) sau decizia de pensionare

cartea de munca ( primele si ultimele doua pagini)/contractul individual de munca cu viza directiei generale de munca si protectie sociala/registrul general de evidenta a salariatilor

BI/CI ( copie ) pentru solicitant si membrii familiei

Factura proforma pentru autoturismul cumparat din credit

Certificat de Autenticitate eliberat de Registrul Auto Roman, in cazul achizitionarii de autoturisme rulate neinmatriculate in Romania

Dupa acordarea creditului si inmatricularea autoturismului, se solicita o copie a cartii d identitate a autoturismului

Alte documente solicitate de banca

Garantii:

Polita de asigurare tip CASCO incheiata cu o societate de asigurari agreata de BCR, cu cesionarea drepturilor de incasat in favoarea bancii

In vederea incheierii politei de asigurare CASCO pentru autoturismele rulate ce se doresc a fi achizitionate din credit, in lei, se solicita ca vechimea maxima pentru aceste autovehicule sa fie de:

o       6 ani pentru cele neinmatriculate in Romania

o       8 ani pentru cele inmatriculate in Romania

in vederea incheierii politei de asigurare CASCO pentru autoturismele rulate ce se doresc a fi achizitionate in credit, in valuta, se solicita ca vechimea maxima pentru aceste autovehicule sa fie de 7 ani, atat pentru cele inmatriculate in Romania, cat si pentru cele inmatriculate in strainatate.

b)     RAIFFEISEN BANK - BANCA TA DE INCREDERE:

CREDITUL MASINA TA: IN VITEZA MAXIMA SPRE MASINA TA!

Cand cauti o masina noua, ia in calcul si ajutorul nostru! Urmand o procedura simpla si eficienta, poti obtine de la Raiffeisen Bank un credit in conditii avantajoase si flexibile. Masina pe care o visezi va fi a ta!

Creditul Masina Ta este un credit pentru cumpararea de masini sau moto-scutere noi, in lei si valuta.

Avantaje:

Fara girant

Aprobare rapida in maxim 48 ore din momentul constituirii dosarului

Documentatie simpla si suport in obtinerea crediului la sediul dealer-ului auto

Se ia in calcul bugetul familiei, nefiind impus un venit minim personal

Plata automata a ratelor lunare din contul curent, fara sa mai fie necesara deplasarea la banca

Posibilitatea de rambursare anticipata a creditului, partiala sau integrala.

Caracteristici:

Beneficiari: persoane fizice salariate cu contract de munca pe perioada nedeterminata sau valabil cel putin pe perioada creditarii, persoane fizice care realizeaza venituri prin exercitarea unor profesiuni liberare ( medici, notari, avocati etc.) si pensionari. Varsta maxima a solicitantului nu poate depasi 60 ani.

Destinatia: asigurarea/completarea resurselor financiare ale solicitantului in vederea achizitionarii unui autoturism sau moto-scuter nou.

Moneda de acordare: RON, EUR, USD

Suma maxima: intre 2.000 si 75.000 EUR ( sau echivalentul in RON/USD )

Avans: minim 15% din valoarea autoturismului achizitionat

Termen maxim: intre 6 luni si 7 ani

Rambursarea creditului auto: se va face in rate lunare egale

Dobanzi si comisioane:

* Comisionul este inclus in credit.

D.A.E. (Dobanda Anuala Efectiva) a fost calculata luand in considerare un credit de 10.000 EUR (echivalent RON/USD) acordat pe 84 de luni.

Documente necesare:

Act de identitate, original si copie

O factura de utilitati, ca dovada a domiciliului

Adeverinta de salariu tip / ulimul talon de pensie si decizia de pensionare ( daca este cazul )

Un document care sa evidentieze valoarea angajamentelor tale de plata ( de exemplu: extras de cont; in cazul in care ai mai multe credite: copia contractului de credit sau graficul de rambursare )

Factura proforma, aviz sau oferta de la dealer-ul de autoturisme.

Garantii :

Garantie reala mobiliara asupra autoturismului ( gaj )

Asigurare FULL-CASCO cesionata in favoarea bancii.

CREDIT PENTRU NEVOI PERSONALE

a)      PIRAEUS BANK:

CREDIT PENTRU NEVOI PERSONALE

Cel mai simplu mod de a obtine bani cash si cel mai rapid mod de a-ti finanta proiectele personale.

Avantaje :

Poti cheltui suma solicitata fara a fi nevoie de justificare

Poti obtine un credit de pana la 20.000 EUR sau echivalent RON ( minus toate comisioanele ), fara avans si fara garanti

Poti beneficia de o perioada de creditare pana la 10 ani

Poti obtine pre-aprobarea creditului in maxim 30 minute

Poti beneficia de credit si ca pensionar sau persoana fizica autorizata

Poti refinanta un credit aflat in derulare la o alta banca sau institutie financiara

Caracteristici :

Beneficiari : persoane fizice cu cetatenie si rezidenta romana, cu varsta minima 21 ani si maxim 65 ani la terminarea creditului.

Grad de indatorare : suma angajamentelor de plata lunare totale considerate ca valoare lunara ( inclusiv angajamentele de plata la imprumutul actual considerate ca valoare lunara ) sa fie mai mica de 40% din venitul lunar net total minus alte obligatii de plata lunare

Stabilitate profesionala :

o       Minim 3 luni la locul actual de munca sau un an de experienta totala in munca

o       Persoane fizice care obtin venituri din contracte de cesiune a drepturilor de autor, contracte de management, contracte de administrare - minim 3 luni de realizare a acestor venituri si o perioada de cel putin 12 luni de obtinere a lor in viitor

o       Persoane fizice care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor: minim 3 luni de obtinere a veniturilor din chirii si o perioada de cel putin 6 luni de obtinere a lor in viitor

Venitul considerat : se poate lua in considerare si venitul pe familie. In acest caz sotul/sotia este imprumutat solidar si va trebui sa indeplineasca aceleasi criterii ca si imprumutatul. Tipuri de venituri acceptate : salarii, pensii, venituri din activitati independente, venituri ale navigatorilor, venituri obtinute din contracte de cesiune de drepturi de autor, contracte de management sau contracte de administrare.

Destinatia : satisfacerea nevoilor personale ale solicitantului, ale familiei sau ale gospodariei si, dupa caz, a comisioanelor aferente acordarii creditului

Moneda creditului : EUR, RON

Valoarea creditului : minim 150 EUR( sau echivalent in RON ) si maxim 20.000 EUR ( sau echivalent in RON )

Avansul minim : nu se solicita avans

Perioada de creditare : minim  6 luni si maxim 5 ani daca suma contractata este mai mica de 5.000 EUR sau echivalent RON, respectiv, maxim 10 ani daca suma contractata este mai mare de 5.000 EUR sau echivalent RON

Rambursare : rate lunare constante ( principal + dobanda )

Dobanzi si comisioane :

Rata dobanzii : variabila si revizuibila la fiecare 3 luni in functie de indicele de referinta BUBOR / EURIBOR la 3 luni si marja bancii

Dobanda anuala efectiva*

RON  EUR

* DAE ( rata dobanzii anuale efective ) este calculat pentru un imprumut pe o perioada de 120 luni utilizand dobanda calculata ca suma intre BUBOR / EURIBOR la 3 luni, in valoare de 8.38% / 3.9% si marja bancii.

Comision de administrare : 5% aplicat la suma solicitata si inclus in imprumut ; minim 60 EURO ( echivalent RON )

Comision de rambursare in avans : 2.5% aplicat la suma rambursata in avans

Documente necesare :

Cererea de credit

Declaratia acord

Actul de identitate - copie si originalul pentru confruntare

Contractul de imprumut

in cazul in care imprumutatul / imprumutatul solidar are credite / alte obligatii deja angajate ( exceptie card de credit si overdraft ) se vor solicita contractele de credit si graficele de rambursare aferente, precum si dovada achitarii ultimei rate.

Documente doveditoare ale venitului* :

Salariati :

adeverinta de venit

copia cartii de munca / a contractului individual de munca ( + actul aditional cu ultima modificare de salariu )

Pensionari :

cuponul de pensie pe luna curenta sau precedenta

copia deciziei de pensionare

b)     BANCA TRANSILVANIA :

CREDIT PENTRU NEVOI PERSONALE CU GARANTII MATERIALE ( SOLUTIA OFERTA BT ) :

Prin Banca Transilvania beneficiezi acum de credite personale croite pe masura ta.

Avantaje :

Costuri reduse

Asigurarea de viata nu se incheie decat pentru credite peste 25.000 EUR

Nu se cere justificarea creditului

Posibilitatea achitarii creditului in avans fara a suporta comisioane suplimentare

Posibilitatea utilizarii, in cadrul perioadei initiale de credit, a sumei creditului rambursat

Perioada de creditare mare de pana la 30 ani

Varsta maxima prelungita pana la 70 ani ( la finalul periodei de creditare )

Caracteristici :

Beneficiari : persoane fizice cu cetatenie romana, domiciliate in Romania, cu varsta cuprinsa intre 18 si 70 ani ( varsta maxima la sfarsitul perioadei de creditare )

Venitul considerat : venituri nete lunare mai mari de 175 EUR ( sau echivalent RON )

Destinatia : satisfacerea nevoilor personale ale solicitantului, ale familiei sau ale gospodariei si, dupa caz, a comisioanelor aferente acordarii creditului

Moneda creditului : RON, EUR, USD

Valoarea creditului : minim 5.000 EUR ( sau echivalent RON, USD ) si maxim 100.000 EUR ( sau echivalent RON, USD )

Perioada de creditare : pana la 30 ani

Nivelul creditului : pe care il poti contracta este determinat pe baza nivelului net de care dispui si a valorii evaluate a garantiei ce trebuie sa acopere 133% din credit plus dobanda pe 3 luni

Dobanzi :

SOLUTIA BT :

-10,5% / an variabila pentru creditele in RON

-10,25% / an variabila pentru creditele in EUR

-12% / an variabila pentru creditele in USD

OFERTA BT :

-9,75% / an variabila pentru creditele in EUR

-11,5% / an variabila pentru creditele in USD

Comisioane:

Comision de instrumentare:

Taxa anuala de administrare: 150 RON

Comision rescadentare, reesalonare:

Documente necesare:

Acte doveditoare de venit: adeverinta de salariu, copie carte de munca/contract individual de munca, alte acte doveditoare de venit ( pensii, chirii, dividende, venituri din agricultura, venituri din activitati independente, alte venituri cu caracter permanent)

Act de identitate ( pentru sot/sotie, in copie )

Certificat de casatorie ( dupa caz, in copie ).

Garantii :

SOLUTIA BT : cu ipoteca asupra unor bunuri imobiliare din proprietatea beneficiarului / ipoteca asupra unor bunuri imobiliare din posesia altor persoane sau cu polita individuala pentru risc de neplata incheiata cu o societate agreata de BT.

OFERTA BT : cu ipoteca de rangul I asupra unui bun imobil ( exclusiv imobil tip teren / constructie ) proprietatea beneficiarului creditului.

ANEXE

DOCUMENTATIE NECESARA LA BANCA COMERCIALA ROMANA ( B.C.R. )

ANEXE

DOCUMENTATIE NECESARA LA RAIFFEISEN BANK

ANEXE

DOCUMENTATIE NECESARA LA BANCA TRANSILVANIA

ANEXE

DOCUMENTATIE NECESARA LA PIRAEUS BANK

BIBLIOGRAFIE

Vasile Turliuc, Vasile Cocris, Angela Boariu, Ovidiu Stoica, Valeriu Dornescu, Dan Chirlesan - " MONEDA SI CREDIT ", Editura Economica, 2005

Prof. univ. dr. Gheorghe Manolescu - " MONEDA SI IPOSTAZELE EI ", Editura Economica, 1997, Academia Romana Institutul De Cercetari Financiare Si Monetare " VICTOR SLAVESCU "

Nicolae Dardac, Teodora Vascu - " Moneda - Credit 2 "

www.bcr.ro

www.raiffeisen.ro

www.piraeusbank.ro

www.bancatransilvania.ro