Bugetul de stat si procesul bugetar

Bugetul de stat si procesul bugetar

Continutul si caracteristicile bugetului de stat

Principiile bugetare

Procesul bugetar

1. Continutul si caracteristicile bugetului de stat

Bugetul de stat constituie principala componenta a sistemului bugetar.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat este definit ca un act in care se inscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului pe o perioada determinata de timp, de regula, un an.

Din punct de vedere economic, bugetul de stat exprima relatii economice, care iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in legatura cu indeplinirea functiilor statului. Aceste relatii se manifesta in dublu sens: pe de o parte ca relatii prin care se preleveaza resurse banesti la dispozitia statului, pe de alta parte, ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.

Din punct de vedere material, bugetul de stat poate fi definit ca un fond centralizat de mijloace banesti la dispozitia statului, in care se incaseaza veniturile si din care se efectuiaza cheltuieli din partea statului.

In economia moderna, bugetul de stat nu mai constituie un simplu document in care se inscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului pe o perioada de un an, ci este un plan financiar la nivel macroeconomic.

Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la o tara la alta in functie de nivelul de dezvoltare economica a statului respectiv, de conditiile social-politice interne, precum si de conjunctura internationala.

Veniturile si cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ci indeplinesc rolul unor pirghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltarii sau restringerii unor activitati, a productiei si consumului anumitor produse, pentru influentarea anumitor categorii sociale in realizarea actiunilor in care statul este direct interesat.

In bugetul de stat sunt reflectate resursele financiare mobilizate la dispozitia statului, repartizate in principal pentru realizarea actiunilor social-culturale, apararea tarii, asigurarea ordinei publice, autoritatea publica, pentru finantarea unor investitii si activitati de interes strategic, asigurarea protectiei si refacerea mediului inconjurator, asigurarea masurilor de protectie sociala a populatiei si realizarea programelor de cercetare. Cheltuielile sunt structurate pe domenii economice, iar in cadrul acestora pe cheltuieli curente si de capital. Veniturile sunt evidentiate pe surse de provenienta in venituri curente (fiscale si nefiscale), venituri din operatiuni de capital si din transferuri de capital, granturi.

Rolul bugetului de stat este pus in evidenta de modalitatile de exercitare a functiilor finantelor publice. Bugetul nu reprezinta doar un tablou sintetic in care se inscriu si prin care se compara veniturile si cheltuielile publice. Rolul bugetului este mult mai complex. El este considerat un instrument prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si care prezinta utilitate in procesul reglarii activitatii economice si sociale.

2. Principiile bugetare

Procesul complex al elaborarii si executiei bugetului de stat este supus unor reguli mai mult sau mai putin rigide.

Bugetul se prezinta ca un act de previziune administrativa si, in acelas timp, este un tablou comparativ al veniturilor si cheltuielilor publice aferente perioadei la care se refera. Astfel, bugetul trebuie sa reflecte cit mai real posibil resursele ce pot fi mobilizate si destinatia acestora, sa permita compararea la finele exercitiului bugetar a veniturilor incasate si a cheltuielilor efectuate si sa ofere posibilitatea analizarii veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe destinatii. Aceste cerinte sunt specifice principiilor bugetare - anualitatea bugetului, unitatea bugetara, neafectarea veniturilor bugetare, universalitatea si specializarea bugetului, echilibrul bugetar, publicitatea bugetului.

Anualitatea bugetului Principiul anualitatii a fost impus, initial, din considerente de natura politica. Eficienta controlului parlamentar asupra gestiunii financiare a Guvernului nu poate fi reala decit in conditiile in care aprobarea cheltuielilor se realizeaza pe perioade de timp nu indelungate. In virtutea principiului anualitatii, puterea legislativa a fiecarei tari trebuie sa se pronunte anual in legatura cu toate veniturile si cheltuielile inscrise in bugetul pentru anul urmator. Examinarea in fiecare an a proiectului de buget permite si analiza modului de realizare a veniturilor si efectuarea cheltuielilor in perioada precedenta.

Anualitatea bugetului are doua semnificatii distincte: prima se refera la perioada de timp pentru care se intocmeste si se aproba bugetul, iar cea de-a doua, la perioada de timp in care se incaseaza veniturile si se efectuiaza cheltuielile inscrise in autorizatia data Guvernului de catre Parlament.

Unitatea bugetara Principiul unitatii bugetare presupune inscrierea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului, in sumele lor globale, intr-un singur document. Respectarea acestei cerinte conduce la elaborarea unui buget clar, care ofera informatii de ansamblu privind resursele publice si utilizarea lor, permite aprecierea importantei relative a diverselor categorii de venituri si cheltuieli si faciliteaza nivelul soldului general al bugetului prevazut pentru anul urmator. Un buget unitar permite puterii legislative sa emita judecati de valoare asupra structurii si volumului cheltuielilor propuse de Guvern, pe baza carora se pot lua decizii de aminare sau respingere a anumitor cheltuieli considerate inoportune, oferind cadrul favorabil exercitarii unui control mai riguros asupra executiei veniturilor si cheltuielilor publice.

Neafectarea veniturilor bugetare Cerinta acestui principiu rezida in faptul ca veniturile incasate la buget se depersonalizeaza, astfel incit veniturile in totalitatea lor se utilizeaza pentru acoperirea tuturor cheltuielilor. Acest principiu interzice ca un anumit venit bugetar sa fie afectat acoperirii unei anumite cheltuieli. Aceasta, deoarece nu se poate realiza o concordanta deplina intre marimea unui venit si nivelul cheltuielilor ce urmeaza a fi finantate pe seama venitului special afectat. Veniturile cu afectatie speciala, fie ca depasesc necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielii respective, ceea ce condice la o folosire nerationala a fondurilor, fie ca sunt insuficiente, ceea ce pune sub semnul intrebarii posibilitatea realizarii actiunii respective din fondurile de resurse banesti ale bugetului de stat.

Universalitatea bugetului Este principiul potrivit caruia veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie inscrise in buget in sumele lor totale, fara omisiuni si fara compensari reciproce. Aceasta regula a bugetului brut se bazeaza pe necesitatea inscrierii in buget a veniturilor si cheltuielilor statului in sume brute sau totale. Scopul urmarit de acest principiu este de a facilita controlul financiar, interzicind compensarea intre cheltuieli si venituri proprii.

Chiar si in situatiile in care realizarea veniturilor publice presupune efectuarea unor cheltuieli prealabile, principiul universalitatii nu permite inscrierea in buget numai a soldului dintre acestea. In buget veniturile trebuie sa figureze cu sumele lor brute, iar cheltuielile cu sumele lor totale. Numai in acest mod i se ofera Parlamentului posibilitatea cunoasterii veniturilor totale, pe care statul urmeaza sa le incaseze in perioada considerata, precum si a destinatiei ce va fi data acestora.

Specializarea bugetara Este principiul potrivit caruia veniturile bugetare trebuie sa fie inscrise in buget si aprobate de catre Parlament pe surse de provenienta, iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. Prin credit bugetar se intilege suma limita, inscrisa in bugetul de stat si aprobata de puterea legislativa, pina la care se pot efectua plati in contul fiecarei cheltuieli publice.

Echilibrul bugetar presupune acoperirea integrala a cheltuielilor bugetare din contul veniturilor bugetare ordinare. Ca urmare a cresterii rapide a cheltuielilor publice, bugetele chiar in tarile dezvoltate se intocmesc si se incheie tot mai frecvent cu deficit. Printre cauzele care genereaza deficitul bugetar se numara: cursa inarmarilor, cresterea aparatului administrativ de stat, cresterea cheltuielilor cu datoria publica, etc. Deficitul bugetar este de obicei acoperit prin apelarea la venituri extraordinare, care provin din imprumuturi de stat si in cel mai rau caz din emisie de bani de hartie. Acestea sunt doar solutii temporare, care afecteaza mai apoi veniturile perioadelor viitoare.

Sunt tari in care legislatia financiara nu permite intocmirea de bugete dezechilibrate (Germania). In alte tari, cum ar fi Franta, se recurge sistematic la "debugetizare" ca mijloc fictiv de asigurare a echilibrului bugetar. Prin debugetizare se intelege operatiunea de scoatere a unor venituri si cheltuieli in afara bugetului de stat.

In masura in care statul ar putea finanta el insusi aceste cheltuieli, prin realizarea unor venituri ordinare suplimentare sau prin restructurarea nivelului cheltuielilor, deci fara a se apela la imprumuturi si emisiune, debugetizarea ar prezenta numai o diversificare a tehnologiilor de finantare.

Alte tari, de pilda Suedia au renuntat definitiv la aplicarea in practica a principiului echilibrarii bugetare, elaborand si prezentind Parlamentului spre aprobare bugete deficitare.

Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic lumii contemporane.

Deficitul bugetar este caracteristic nu numai tarilor dezvoltate, ci si tarilor in curs de dezvoltare, pentru care aceasta este o problema foarte grea.

Executia bugetara, intr-o perioada sau alta, se poate prezenta in una din urmatoarele trei situatii:

a)    excedentara, cind veniturile realizate in perioada respectiva sunt mai mari ca cheltuielile;

b)    echilibrata, atunci cind cheltuielile sunt egale cu veniturile prevazute;

c)     deficitara, in cazul in care cheltuielile depasesc veniturile sau incasarile bugetare realizate.

In general, executia bugetara corespunde functionarii echilibrate a economiei nationale considerindu-se ca realizarea echilibrului finantelor publice constituie un criteriu de buna gestiune economica.

In legatura cu executia bugetara exista si opinia potrivit careia disciplina bugetului echilibrat este o doctrina desueta: se considera ca politica financiara a unui guvern trebuie sa fie judecata dupa rezultatele obtinute, dupa efectele pe care le are asupra cererii si nu dupa echilibrul sau dezechilibrul bugetului de stat. In aceasta viziune, marimea deficitului bugetar ar avea un efect de relansare asupra activitatii economice, deoarece trecerea de la starea de echilibru la starea de dezechilibru este insotita de distribuire de putere de cumparare suplimentara care, la rindul ei, antreneaza un consum suplimentar, ducand la marimea ritmului de dezvoltare. Se afirma ca deficitele bugetare sunt instrumentele de politica financiara prin care poate promova prosperitatea.

Si totusi, nu trebuie desprinsa concluzia ca deficitele bugetare sunt binevenite oricand si ca ar trebui tolerata succesiunea lor la nesfarsit; aceasta, cu atit mai mult, daca se ia in considerare si faptul ca perioada fiscala nu se identifica cu durata ciclului de afaceri. Uneori efectul pozitiv al deficitului bugetar poate fi anulat de deficitul balantei de plati externe sau de cresterea preturilor, ori de catre ambele. Statul poate sa actioneze asupra nivelului activitatii economice si fara sa dezichilibreze bugetul; fiind astfel preferata starea de echilibru bugetar.

Publicitatea bugetului Potrivit acestui principiu, bugetul de stat dupa ce este aprobat de catre Parlament, trebuie adus la cunostinta opiniei publice.

3. Procesul bugetar

Procesul bugetar sau ciclul bugetar poate fi definit ca ansamblul de activitati si operatiuni integrate coerent si orientate spre acelas scop, care deruleaza stadial, fiind asezate intr-un orar strict si bine determinat.

Operatiunile consecutive ale procesului bugetar sunt:

elaborarea proiectului de buget;

aprobarea bugetului;

executia bugetului;

incheierea executiei bugetului;

aprobarea contului de executie bugetara;

controlul executiei bugetului.

Aceste operatiuni se desfasoara intr-un cadru constitutional (legal) si administrativ-institutional care prezinta particularitati de la tara la tara, determinate de evolutia istorica a fiecareia dintre ele.

Procedura de elaborare a bugetului de stat include urmatoarele etape:

in termenul stabilit de Guvern, Ministerul Finantelor prezinta Guvernului proiectul legii bugetare pentru anul bugetar viitor;

pina la 1 octombrie al fiecarui an Guvernul prezinta Parlamentului:

a)     proiectul legii bugetare anuale pentru anul bugetar viitor si nota explicativa;

b)    lista modificarilor in legislatie, care rezulta din proiectul legii bugetare anuale.

Examinarea si adoptarea legii bugetare anuale de catre Parlament

Proiectul legii bugetare anuale este examinat de Curtea de Conturi, care prezinta Parlamentului un aviz la data stabilita de acesta.

Comisiile permanente ale Parlamentului examineaza proiectul legii bugetare anuale in conditiile stabilite de Parlament si prezinta avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei pentru buget si finante. In baza avizelor Comisia pentru buget si finante intocmeste raportul si lista de recomandari asupra proiectului legii bugetare anuale si le prezinta Parlamentului.

Parlamentul examineaza proiectul legii bugetare anuale, de regula in trei lecturi.

Examinarea in prima lectura

Parlamentul audiaza raportul Guvernului si coraportul Comisiei pentru buget si finante asupra proiectului legii bugetare anuale si examineaza:

a)     directiile principale ale politicii bugetar-fiscale;

b)    conceptiile de baza ale proiectului.

Parlamentul aproba, in prima lectura, proiectul legii bugetare anuale si il remite Comisiei pentru buget si finante pentru pregatirea de examinare in a doua lectura.

In caz de respingere, Parlamentul stabileste un termen pentru imbunatatire si prezentare repetata a proiectului legii bugetare anuale in prima lectura.

Examinarea in lectura a doua:

In decursul lecturii a doua, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget si finante, examineaza:

a)     veniturile estimate sub forma de calcule si structura lor;

b)    cheltuielile estimate, structura si destinatia lor;

c)     deficitul sau excedentul bugetului de stat.

Parlamentul aproba, in a doua lectura, proiectul legii bugetare anuale si il remite Comisiei pentru buget si finante pentru pregatirea de examinare in a treia lectura.

In caz de respingere, Parlamentul stabileste un termen pentru imbunatatire si prezentare repetata a proiectului legii bugetare anuale in a doua lectura.

Examinarea in a treia lectura:

In decursul lecturii a treia, Parlamentul, la prezentarea Comisiei pentru buget si finante, examineaza:

a)     alocatiile detaliate pentru autoritatile publice;

b)    stabileste alocatiile care vor fi finantate in mod prioritar;

c)     examineaza alte detalieri din legea bugetara anuala.

Pina la 5 decembrie a fiecarui an Parlamentul aproba legea bugetara anuala.

Executarea bugetului de stat

Responsabilitatea pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului.

In termen de 10 zile dupa adoptarea legii bugetare anuale, Ministerul Finantelor:

solicita de la autoritatile publice centrale planurile de finantare, precum si cele ale institutiilor subordonate;

intocmeste repartizarile lunare ale veniturilor prevazute de legea bugetara anuala si de alte acte legislative.

In termen de 45 zile dupa publicarea legii bugetare anuale, Ministerul Finantelor aproba repartizarea lunara a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat conform clasificarii bugetare.

In executia partii de cheltuieli a bugetului de stat se parcurg succesiv patru etape: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.

Executia partii de venituri a bugetului de stat presupune parcurgerea a patru etape, care se refera la: asezarea impozitelor, lichidarea, emiterea titlului de percepere a impozitelor si perceperea propriu-zisa a acestora.

Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara

Executia bugetului de stat presupune inregistrarea contabila a veniturilor si cheltuielilor, precum si a incasarilor si platilor aferente acestora.

Aceste inregistrari sunt concretizate in darile de seama contabile trimestriale si pentru intregul exercitiu bugetar anual, pe care ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa le intocmeasca si sa le depuna la Ministerul Finantelor.

Contul general anual de executie bugetara reflecta totalitatea operatiunilor privind incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetului de stat.

Controlul bugetar

Controlul asupra executarii bugetului de stat reprezinta o etapa a procesului bugetar a carei necesitate se fundamenteza pe restrictiile ce trebuie luate in considerare la alocarea pe destinatii si utilizarea resurselor bugetare.

Conform noii conceptii privind controlul de stat, controlul financiar de stat in Republica Moldova se exercita de catre:

Parlament, prin intermediul Curtii de Conturi;

Guvern, prin intermediul Departamentului Control Financiar si Rezerve de pe linga Ministerul Finantelor;

Firme de Audit, intemeiate in baza legislatiei respective.

Tinind cont de principiul separatiei puterilor, controlul executarii bugetului de stat se executa de o seama de organe imputernicite, fiind de natura politica, jurisdictionala si administrativa.

In corelatie cu interesele pentru care este organizat si exercitat controlul financiar, putem distinge doua forme: control financiar intern si control financiar extern. Executia bugetului de stat este supravegheata de catre Curtea de Conturi care apreciaza legalitatea si oportunitatea operatiunilor financiare realizate.

Indiferent de unele particularitati, care pot exista intr-o tara sau alta, generate de experienta acumulata in domeniul democratiei si in cel al finantelor publice, procesul bugetar prezinta o serie de trasaturi comune, si anume:

este un proces de decizie, intrucat esenta sa consta in alocarea resurselor bugetare limitate in raport cu nevoile societatii pentru bunuri publice si servicii publice;

este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare nu sunt determinate de fortele pietei, ci de cetateni, de grupuri de interese prin mecanismul reprezentativitatii si a votului;

este un proces complex, cu mii de participanti (institutii publice, administratii publice, organizatii politice etc.);

este un proces ciclic, deoarece etapele procesului bugetar sunt stabilite prin legi specifice, in baza principiilor publicitatii bugetare si anualitatii, cu precizarea termenelor concrete de derulare si finalizare.

Intrebari de autocontrol:

Ce reprezinta bugetul de stat sub aspect juridic?

Ce reprezinta bugetul de stat sub aspect economic?

Ce reprezinta bugetul de stat sub aspect material?

Numiti principiile bugetare.

Ce intelegeti prin publicitatea bugetului?

Ce intelegeti prin echilibru bugetar?

Care sunt sursele de finantare a deficitului bugetar in RM?

Ce reprezinta procesul bugetar?

Numiti etapele ce se includ in procedura de elaborare a bugetului de stat.

Ce reprezinta bugetele unitatilor administrativ teritoriale?

Numiti functiile bugetului de stat.

Descrieti principiul anualitatii.

Explicati principiul echilibrului bugetar.

Definiti conceptul de sistem bugetar.

Care sunt componentele siatemului bugetar al Republicii Moldova?

Test

1) Alegeti variantele care constituie sistemul bugetar:

a)     totalitatea fondurilor de mijloace banesti ale intreprinderilor;

b)    totalitatea fondurilor de mijloace banesti ale statului;

c)     ansamblul de mijloace banesti la dipozitia sectorului privat;

d)    toate variantele sunt corecte.

2) Alegeti variantele care formeaza bugetul de stat si bugetele locale:

a) bugetul public national;

b) bugetul consolidat al tarii;

c) sistemul bugetar;

d) toate variantele sunt corecte.

3) Stabiliti daca sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a)     din punct de vedere material, bugetul de stat este un fond de mijloace banesti la dispozitia statului;  da / nu

b)    din punct de vedere juridic, bugetul de stat este un act in care se inscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului; da / nu

c)     din punct de vedere economic, bugetul de stat reprezinta relatii economice, in forma baneasca, care iau nastere in procesul repartitiei PIB.  da / nu

Selectati principiile care stau la baza elaborarii, aprobarii si executarii bugetului de stat:

a)     publicitatea;

b)    specializarea;

c)     anualitatea;

d)    universalitatea;

e)     multianualitatea;

f)      neafectarea veniturilor;

g)     unitatea;

h)     echilibrul bugetar;

i)       toate variantele sunt corecte.

5) Alegeti variantele care constituie depasirea veniturilor ordinare incasate la bugetul de stat, de cheltuielile efectuate din bugetul de stat:

a) ecilibru bugetar;

b) excedent bugetar;

d)    deficit bugetar;

e)     toate variantele sunt corecte.

6) Trasaturile comune ale procesului bugetar sunt:

a) caracterul reglementar;

b) ciclicitatea;

c) complexitatea;

f)      toate variantele sunt corecte.

Alegeti variantele corecte.

7) Conform principiului separarii puterilor, controlul poate fi:

a)     preventiv;

b)    jurisdictional;

c)     politic;

d)    administrativ;

e)     audit si control.

Alegeti variantele corecte.

8) Procesul bugetar are caracter complex, deoarece:

a)     este realizat prin participarea unui numar mare de subiecti;

b)    dezbaterea legii bugetului cu acces din partea publicului;

c)     derularea sa concreta impune reprezentarea legislatiei;

d)    toate variantele sunt corecte.

Alegeti raspunsul corect.

9) Alegeti variantele care constituie etapele procesului bugetar:

a) elaborarea normativelor bugetare;

b) elaborarea proiectului legii bugetare anuale;

c) prognozarea incasarilor veniturilor anuale;

d) controlul bugetar.

10) Competenta aprobarii contului general anual de executie a bugetului de stat revine:

a)     Guvernului;

b)    Parlamentului;

c)     Curtii de Conturi;

d)    Bancii Nationale;

e)     Ministerului Finantelor.

Alegeti variantele corecte.

Studiu de caz

Analiza si prognoza macroeconomica pe anii 2005 -2009

In Republica Moldova continua sa se inregistreze ritmuri ridicate de crestere economica, chiar in conditiile in care, in prima jumatate a anului 2006 actiunea factorilor externi, de natura restrictiva, s-s intensificat. Este de mentionat , ca dezechilibrele interne si externe, inregistrate pe parcursul a 6 luni ale anului curent, au fost cauzate, in principal, de stabilirea restrictiilor la exportul bauturilor alcoolice, in special a vinurilor, in Rusia, precum si de cresterea preturilor la gazele naturale, iar principalul factor de crestere economica ramane consumul intern. Totodata, majorarea importurilor, ca sursa de acoperire a cererii, s-a accentuat cu efecte negative asupra deficitului comercial.

In semestrul I 2006, PIB a insumat 18760 mil. lei, majorandu-se cu 5,0% fata de perioada corespunzatoare a anului precedent.

Productia agricola obtinuta in toate tipurile de gospodarii in ianuarie - iunie 2006, a insumat 2481 mil. lei sau cu 1,8% mai mult fata de perioada respectiva a anului trecut. Majorarea productiei agricole a fost determinata de cresterea volumului productiei zootehnice si fitotehnice.

Un alt factor care a determinat cresterea economica il constituie investitiile in capital fix, care au inregistrat o crestere de 13% in raport cu ianuarie - iunie 2005. Volumul de baza, sau 63%, al investitiilor in capital fix a fost realizat la constructia obiectelor de menire productiva.

Importurile de marfuri au evaluat la 1162,5 mil. dolari SUA, volum superior celui inregistrat in 6 luni ale anului 2005 cu 14,8%. Balanta comerciala s-a soldat cu un deficit de 694,5 mil. dolari SUA sau cu 192,9 mil. dolari SUA (cu 38,5%) mai mut fata de cel inregistrat in prima jumatate a anului precedent.

Exporturile de bunuri au fost estimate in anul 2006 cu o diminuare de 56%, tinand cont, in principal, de lipsa sigurantei reluarilor operatiunilor de export catre piata rusa.

Importurile de bunuri se prognozeaza cu o crestere de 18%. Deficitul balantei comerciale se prelimina la nivel de 1,7 miliarde dolari SUA , ceea ce constituie 4% din PIB.

Prognoza macroeconomica pentru perioada 2007-2009 se bazeaza pe analiza tendintelor din sectorul real si social si ia in consideratie prognozele cu privire la dezvoltarea industriei, agriculturii si altor sectoare ale economiei nationale.

Evolutia principalelor indicatori macroeconomici pe anii 2005-2009 se prezinta in urmatorul tabel:

Conform scenariului prezentat, pentru perioada 2007-2009 se preconizeaza o crestere economica de 4% in anul 2007 si cite 5% in anii 2008 si 2009 in termeni reali. Aceasta va contribui la reducerea treptata a decalajelor privind standardul de viata si se va atinge prin asigurarea urmatoarelor premise:

diminuarea ratei inflatiei si mentinerea stabilitatii cursului de schimb al monedei nationale;

directionarea investitiilor interne externe preponderent in sfera productiva;

crearea locurilor noi de munca, majorarea productivitatii muncii;

optimizarea structurii importurilor prin subtituirea unor tipuri de marfuri de import cu productie de origine autohtona;

cresterea reala a nivelului de trai al populatiei.

Cresterea PIB in anii 2007-2009 va fi generata de:

cresterea anuala in termeni reali a productiei industriale cu circa 7,3% si a productiei agricole cu 3%;

depasirea ritmului de crestere a investitiilor in capital fix pe cel al PIB cu 3-6 p.p. in rezultatul reorientarii politicii investitionale la programe si performante, modernizarea intreprinderilor autohtone si dezvoltarea micului business.

In anii 2007-2009 cursul de schimb al monedei nationale va ramine stabil. Acest proces va fi asigurat de intrarile valutare de peste hotare. Se prognozeaza ca cursul de schimb mediu anual in 2007 va atinge 14,6 lei pentru 1 dolar SUA, depreciindu-se in urmatorii 2 ani pina la 15,4 lei