BANCI DE DEZVOLTARE IN EUROPA

BERD - BANCA A TRANZITIEI

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a fost creata in 1991 avand ca scop sustinerea tarilor din Europa Centrala si de Est si Comunitatea Statelor Independente in procesul de tranzitie de la economia socialista, centralizata la economia de piata. Devenise clar ca aceasta tranzitie nu se putea realiza fara o sustinere financiara externa care sa niveleze, cel putin in parte, dezechilibrele aparute in urma prabusirii sistemelor comuniste si care sa asigure un minimum de resurse necesare pentru infaptuirea programelor economice.

Aparuta la propunerea lui Jacques Attali (consilierul presedintelui Frantei la acea data si viitor presedinte al institutiei) si avand sediu stabil in Londra, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare este o institutie internationala care numara 60 membrii (58 de state, Uniunea Europeana si B.E.I.). BERD a fost conceputa ca o banca de dezvoltare si comerciala care sa asigure resurse pe termen mediu si lung pentru economiile tarilor in tranzitie. In actiunile sale BERD va tine seama de nevoile si particularitatile fiecarei economii, adaptand si imbinand tipurile de finantare, fara sa puna pe primul plan clasica specializare (comerciala sau de dezvoltare).

Creata ca o institutie publica formata din contributia guvernelor si a Bancii Europene de Invastitii, BERD va ajuta preponderent sectorul privat, interventiile sale in sectorul de stat fiind limitate, temporare si numai daca creaza conditii pentru dezvoltarea sectorului privat. S-a dorit ca aceasta banca sa fie un sprijin in tranzitie pana cand economiile vor fi in stare sa-si obtina singure resursele de pe pietele de capital. Acest proces va fi destul de lung avand in vedere ca aceste economii sunt mai interesate de finantari pe termene mai lungi, dar mai greu de obtinut. Cand anume in timp isi va incheia BERD misiunea nu este mentionat in nici-un document, dar se contureaza perspectiva functionarii ei si in post-tranzitie, ca o banca de dezvoltare multilaterala, posibil privatizata (propunere avansata si sustinuta mai ales de SUA).

In ceea ce priveste tranzitia, am spus ca BERD da dovada de destula flexibilitate si adaptabilitate la diferitele cai de reforma adoptate de fiecare stat si la diferitele stadii ale reformei. Totusi strategia sa initiala de finantare urmarea o intensificare a activitatii acolo unde reforma se afla in stadii mai avansate, fapt ce a permis o folosire mai eficienta a fondurilor, urmand ca apoi sa se concentreze spre economiile din stadiul intermediar .

Functiile BERD

Functii economice - BERD va sprijini tranzitia in tarile Europei centrale si de est catre economia de piata, asistand aceste tari sa implementeze reforme economice, structurale si sectoriale, incluzand demonopolizarea descentralizarea si privatizarea, ca si integrarea lor in economia mondiala. Pentru aceasta BERD va lua urmatoarele masuri:

a)        promoveaza prin investitori particulari infiintarea, imbunatatirea si extinderea activitatii productive si competitive a sectorului particular, in special intreprinderile mici si mijlocii.

b)        stimuleaza si incurajeaza constituirea si dezvoltarea pietelor de capital.

c)        mobilizeaza capitalul intern si strain si managementul competent pentru a realiza tranzitia.

d)        asigura asistenta tehnica pentru pregatirea finantarea si implementarea unor proiecte individuale sau componente ale unor programe de investitii.

e)        sprijina investitia productiva, sectoarele de servicii si financiar, precum si infrastructura adecvata daca este necesara pentru a sustine initiativa particulara, ajutand la crearea unui mediu concurential, la cresterea productivitatii muncii, a nivelului de trai si a conditiilor de munca.

f)         sprijina si incurajeaza proiectele sanatoase economic, ce implica mai mult de o tara membra.

g)        intreprinde orice alte activitati ce contribuie la indeplinirea acestor functii.

Functii politice - BERD este singura institutie financiara internationala care si-a asumat si functii politice.. Functia politica a BERD, sustinuta in special de Franta, a fost ceruta din nevoia de transparenta in contextul implicarii intr-o zona care crease mari probleme politice in trecut si a carei transformare trebuia supravegheata atent pana la completa sa democratizare. In plus, astfel se stabileau conditionari politice care sa duca la reducerea riscului actiunilor bancii in zona si la incredera actionarilorAstfel BERD isi conditioneaza ajutorul dat unui stat de respectarea unor atribute politice precum:

a)      alegeri libere;

b)      guvern confirmat de organele legislative;

c)      separarea intre stat si partidele politice;

d)      independenta justitiei;

e)      egalitate in fata legii;

f)       datoria guvernului si a autoritatilor publice de a actiona in concordanta cu constitutia si disponibilitatea de contestare a deciziilor administrative;

g)      libertatea cuvantului;

h)      libertatea miscarii;

i)        dreptul proprietatii private;

j)        dreptul la sindicate si greva.

BEI - INSTITUTIE FINANCIARA COMUNITARA

Banca Europeana de Investitii (BEI) a fost creata in 1958, statutul sau fiind parte integranta a Tratatului de la Roma, ce a pus bazele crearii, la acea data, a viitoarei Comunitati Economice Europene. Din acest motiv si datorita misiunii sale BEI mai este numita si Banca europeana sau Banca comunitara. Scopul crearii sale a fost acela de a sustine si ajuta la realizarea obiectivelor actualei Uniuni europene, acordand finantari pe termen lung in favoarea investitiilor viabile. Ea activeaza pentru dezvoltarea echilibrata si pentru coeziunea economica si sociala a statelor comunitare. Banca se adapteaza dupa obiectivele si prioritatile Uniunii Europene punand accentul in prezent pe crerea si consolidarea Uniuni Economice si Monetare, atat prin activitatea sa de creditare in favoarea dezvoltarii regionale cat si prin activitatea de imprumut desfasurata pe pietele de capital.

Principalele obiective urmarite de catre Banca Europeana de Investitii in cadrul Uniunii Europene sunt:

1. coeziunea economica - misiunea de baza a BEI este de a sprijinii dezvoltarea echilibrata a Uniunii. Astfel, peste doua treimi din creditele BEI contribuie la finantarea unor investitii situate in zone periferice ale Uniunii sau investitii in domenii cu dificultati structurale.
2. sustinerea cresterii economice si reducerea somajului - in special dupa 1997, BEI a sustinut proiecte cu mare consum de forta de munca in sectoare precum cel de retele de transport transeuropean sau cel al reamenajarii urbane. Tot in acest sens s-a investit si in capital uman, finantand sectoarele educatiei si sanatatii. BEI este asociata la proiecte de investitii care reprezinta 5 % din investitiile totale comunitare. Procentajul creste la 10 % in regiunile mai putin dezvoltate. Se poate considera ca in fiecare an, activitatea BEI genereaza 380.000 de noi locuri de munca in infrastructura si 40.000 in intreprinderi mici si mijlocii.
3. sustinerea cercetarii si inovatiei - reprezinta un obiectiv mai nou, promovat in special in urma Consiliului european de la Lisabona din martie 2000 cand s-a formulat "Innovation 2000 Initiative". In acest sens BEI si-a orientat o parte din investitii in sectorul educatiei, sanatatii, cercetarii-dezvoltarii si retelelor si mijloacelor de promovare a informatiei. Impactul economic al proiectelor finantate astfel este evaluat la 40 miliarde euro in 3 ani.
4. promovarea monedei europene - incepand cu anul 1996, strategia BEI pe pietele de capital a avut ca obiectiv principal crearea unei lichiditati in domeniul instrumentelor financiare in euro pentru a permite buna functionare a monedei europene incepand cu 1 ianuarie 1999.
5. mentinerea unui parteneriat cu institutiile Uniunii Europene - conlucrarea cu Consiliul Europei si Parlamentul european a fost stransa in masura in care BEI a finantat orientarile strategice formulate de aceste institutii. O colaborare asemanatoare a existat si in relatiile cu Comisia europeana. In sens invers, BEI a beneficiat de fonduri bugetare comunitare si a fost supusa controlului Curtii de conturi. Un control asemanator exista din partea Oficiului european de lupta anti-frauda.
6. promovarea dinamismului intreprinderilor - BEI sustine intarirea competitivitatii internationale a industriei europene, in special in zone de dezvoltare regionala. Pe de alta parte, in mod direct sau prin intermediul Fondului european de investitii au fost sustinute cateva zeci de mi de intreprinderi mici si mijlocii, avand un mare potential de crestere economica.
7. protejarea mediului ambiant - incepand cu anul 1995, investitiile in favoarea mediului, inclusiv cel urban, au reprezentat o treime din activitatea totala a BEI. Aceste investitii au vizat in primul rand protejarea mediului ambiant prin reducerea poluarii atmosferice, gestiunea apelor uzate si a deseurilor, finantarea surselor de energie si a proceselor tehnologice industriale nepoluante.
8. imbunatatirea calitatii vietii urbane - tinand cont de faptul ca doua treimi dintre europeni traiesc in mediul urban, apare ca o necesitate interventia Bancii in acest domeniu. Sunt promovate investitiile in transport urban colectiv (metro, tramvai, trenuri care fac legatura cu periferia), in amenajarea de parcari si spatii verzi, in special in zonele centrale, in crearea de centre de activitate economica, amenajari de locuinte sociale. De asemenea, se au in vedere programe de alimentare cu apa si caldura si tratarea deseurilor urbane.
9. promovarea retelelor transeuropene - retelele europene de comunicatii, transport si transfer de energie reprezinta infrastructura necesara realizarii integrarii economice si monetare, dar si procesului de extindere a Uniunii. BEI reprezinta principala sursa de finantare bancara a acestor mari proiecte de investitii. Dupa anul 1993, Banca a angajat peste 65 miliarde euro in proiecte a caror valoare globala este estimata la 206 miliarde euro.

In afara Uniunii Europene - BEI sustine politicile comunitare de cooperare si ajutor in dezvoltarea a peste 120 de state. Aceste activitati realizate in stransa cooperare cu Comisia europeana sunt destinate a favoriza o dezvoltare durabila si a sustine eforturile indrepate spre mentinerea pacii si a stabilitatii in aceste regiuni.

Principalele zone de interventie a Bancii in afara Uniunii Europene sunt grupate dupa cum urmeaza:

statele semnatare ale Conventiei de la Lome (state din Africa, Caraibe si Pacific);

statele din bazinul mediteranean - cu care s-a semnat un ambitios program de creare pana in 2010 a unei uniuni vamale;

statele Europei centrale si orientale - sunt beneficiare a unui strans parteneriat ce are ca scop pregatirea acestora in vederea unei viitoare aderari la Uniunea europeana (mecanismul de pre-aderare);

statele din Asia si America latina - sunt ultimele venite pe lista finantarilor BEI

ORGANIZARE si CONDUCERE

A. Organizare BEI

Consiliul guvernatorilor - reuneste ministrii desemnati de catre fiecare stat membru, ca reprezentanti legitimi. Acestia sunt in general ministrii de finante. In atributiile Consiliului guvernatorilor intra urmatoarele:

stabileste directivele generale legate de politica de creditare a bancii

aproba bilantul, contul de profit si pierderi ca si raportul anual

decide cresterile de capital

numeste membrii Consiliului de administratie, Comitetului director si Comitetului de verificare

Consiliul de administratie - Asigura gestiunea BEI in conformitate cu Tratatul de la Roma, in urma caruia s-a infiintat banca, cu statutul BEI si cu directivele Consiliului guvernatorilor. In competenta sa intra deciziile legate de acordarea de credite, de garantii si de activitatea BEI pe pietele de capital. Membrii sai sunt desemnati de catre statele membre si numiti de Consiliul guvernatorilor pe o perioada de cinci ani, cu posibilitatea renumirii lor. Componenta Consiliului de administratie este alcatuita din 25 de administratori si 13 supleanti; 24 de administratori si 12 supleanti sunt desemnati de catre statele membre, iar un administarator si un supleant de catre Comisia europeana.

Comitetul director - este alcatuit din opt membrii sub autoritatea unui presedinte. Acestia sunt numiti de catre Consiliul guvernatorilor, la propunerea Consiliului de administratie, pe o perioada de sase ani. Comitetul director reprezinta organul executiv al bancii, asigurand gestiunea afacerilor curente; se afla sub controlul Consiliului de administratie si pregateste si pune in practica deciziile acestuia. Presedintele sau, iar in lipsa acestuia unul dintre membrii, prezideaza sedintele Consiliului de administratie. Fiecare membru are atributiuni precise in activitatea Bancii, raspunzand de cate un compartiment al bancii, iar in politica de finantare de cate un obiectiv si cate o zona de finantare. De asemenea, la nivelul BEI functioneaza urmatoarele directii:

secretariatul general

departamente autonome (resurse umane, servicii administrative)

directia de finantari in UE

directia de finantari in exteriorul UE

directia de finante

directia proiecte

directia de afaceri juridice

directia de studii economice si de informare

unitatea de evaluare

directia de risc de credit

Comitetul de verificare - este alcatuit din trei membrii, numiti de catre Consiliul guvernatorilor pentru un mandat de trei ani cu posibilitatea reinoirii lui. Comitetul de verificare este un organ independent, direct responsabil in fata Consiliului guvernatorilor, care l-a numit. Verifica regularitatea operatiunilor Bancii prin examinarea rapoartelor auditorilor interni si externi si prin examinari in teren. De asemenea, inspecteaza impreuna cu Curtea de conturi a Uniunii europene proiectele finantate din resurse bugetare comunitare.

B. Organizare BERD

Consiliul guvernatorilor - este compus din reprezentantii tuturor tarilor si institutiilor membre, la nivel ministerial (de obicei sunt ministrii de finante, guvernatori ai bancilor centrale sau in mod exceptional ministrii de externe sau de dezvoltare). Reuniunile sale au loc o data pe an cu ocazia Adunarii generale a bancii. Atributiile sale privesc admiterea de noi membrii, dimensionarea capitalului, desemnarea administratorilor si a presedintelui BERD, aprobarea bilantului si a contului de venituri si cheltuieli, determinarea rezervelor si stablilirea beneficiului.

Consiliul de administratie - reprezinta cei 60 de membrii actionari, regrupati in 23 de birouri. Fiecare birou este alcatuit dintr-unul sau mai multi administratori, loctiitorul administratorului si un asistent. Acest consiliu prezinta particularitatea ca are o activitate permanenta, reunindu-se la 15 zile; membrii sai sunt instalati in sediul bancii din Londra, fiind remunerati de catre BERD. Consiliul de administratie este responsabil cu conducerea operatiunilor generale ale Bancii si isi exercita cu acest titlu toate puterile care i-au fost delegate de Consiliul guvernatorilor. Pentru luarea deciziilor a creat trei comitete: bugetar, de politici operationale si financiare si de audit. Atributiile sale privesc stabilirea politicilor, aprobarea bugetului, decizii cu privire la credite si la asistenta tehnica.

Comitetul executiv - conducerea BERD este asigurata de un presedinte, numit pe patru ani de Consiliul guvernatorilor. La propunerea sa sunt desemnati patru vice-presedinti, fiecare conducand un departament: prim vice-presedintele, care este american, conduce departamentul bancar, ceilalti vice-presedinti au in subordine departamentele financiar, de evaluare a proiectelor si administrativ si de personal. Exista, de asemenea, un secretar general, care se ocupa de pregatirea consiliilor de administratie si de relatiile cu membrii. Presedintele BERD este asistat de un economist sef, de un consilier juridic si de un auditor independent.

Drepturile de vot - in cadrul Consiliului guvernatorilor, ca si al Consiliului de administratie, fiecare membru al Bancii are drept de vot egal cu numarul actiunilor detinute. In Consiliul de administratie, un administrator cumuleaza drepturile de vot ale tarilor pe care le reprezinta sau ale tarilor care i-au atribuit drepturile de vot, dar acestea sunt exercitate in mod distinct (un administrator poate vota intr-un sens pentru o tara pe care o reprezinta si in alt sens pentru alta tara).

Deciziile Consiliului guvernatorilor sunt luate cu majoritate simpla, cu exceptia urmatoarelor situatii, ce necesita o dubla majoritate calificata ( doua treimi din actionari si trei sferturi din voturi) : admiterea de noi membri, majorarea capitalului, modificari in organizarea Consiliului de administratie, blocarea unui membru la resursele bancii, incetarea activitatii BERD. Trebuie mentionat ca drepturile de vot nu sunt calculate in functie de actiunile detinute, ci de contributia efectiva a fiecaruia la capitalul varsat.

CAPITAL , ACTIONARIAT, RESURSE

A. Banca Europeana de Investitii

In anul 1958 Banca Europeana de Investitii si-a inceput activitatea cu un capital subscris de cele sase statecare au fondat Comunitatea economica europeana de 1 miliard UEC. Pana in anul 1999, BEI va mai majora capitalul in noua randuri. De patru ori aceasta majorare a insotit intrarea unor noi membrii in Comunitate.

Capitalul initial a fost majorat pentru prima data in 1971 cu 500

milioane UEC. In 1973 are loc prima extindere a CEE, care a ridicat numarul statelor membre la noua (cu Marea Britanie, Irlanda si Danemarca) si capitalul BEI la 2.025 milioane UEC.

"Europa celor noua" va mai majora capitalul bancii in doua randuri,

in 1976 (la 3.544 milioane UEC) si in 1979 (7.088 milioane ecu). Majorarile de capital de dupa anul 1976 au insemnat aproape de fiecare data o dublare a capitalului existent. Anul 1981 aduce cea de-a doua largire a Comunitatii; participarea Greciei insotita de o noua majorare duce capitalul subscris la 14.400 milioane ecu. Cea de-a treia extindere comunitara se face in 1986 cu participarea Spaniei si Portugaliei. Capitalul BEI ajunge la 28.800 milioane ecu, iar alte 28.800 milioane se vor adauga in anul 1991. "Europa celor 15", cu Austria, Suedia si Finlanda incluse va mai adauga inca 4.413 milioane ecu (in total 62.013 milioane ecu) la capitalul BEI.

In sedinta anuala a Consiliului guvernatorilor din 5 iunie 1998, s-a decis cea mai recenta majorare a capitalului bancii, de la 62.013 milioane ecu la 100.000 milioane euro, incepand cu data de 1 ianuarie 1999. Capitalul efectiv varsat la aceasta data, s-a ridicat la 6.000 milioane euro, adica 6% din capitalul subscris. Cresterile de capital au fost efectuate din doua motive:

1. pentru a face fata cresterii activitatii. Statutul bancii fixeaza o limita a volumului global al operatiunilor in raport de capitalul subscris. Totalul creditelor sigarantiilor acordate de catre BEI nu are voie sa depaseasca 250% din capitalul subscris.
2. in cazul in care noi state au aderat la Comunitate Economica Europeana

B. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

BERD a fost creata avand la baza un capital de 10 miliarde ecu,

ceea ce incadra banca in randul bancilor internationale de dezvoltare multilaterala mici. Pentru comparatie, la acea vreme, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare - BIRD avea un capital subscris de 170 miliarde USD, in anul 1994, Banca Europeana de Investitii 57,6 miliarde ecu, in perioada 1991-1994, Banca Asiatica de Dezvoltare 23 miliarde USD, in anul 1993, Banca Africana de Dezvoltare 21 miliarde USD, in anul 1993. Acest capital a fost subscris de 40 de tari, Uniunea europeana si Banca Europeana de Investitii. Aceasta din urma era pentru prima data actionara la o astfel de institutie. Odata cu evolutiile istorice din Europa centrala si de est (destramarea Iugoslaviei, impartirea Cehoslovaciei) si din fosta Uniune sovietica, BERD si-a marit numarul de membrii la . In tabelul urmator sunt grupati principalii actionari:

Actionariat BERD la constituire

Pe tari, ponderea cea mai mare in capitalul bancii o are Statele Unite cu 10%, urmate fiind de Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia cu cate 8,51% fiecare. Alti mari actionari mai sunt Federatia Rusa cu 4%, Canada si Spania cu 3,40% fiecare. Intre tarile Europei centrale si de est, care sunt beneficiarele activitatii BERD, ponderea cea mai mare in capital, in afara Federatiei Ruse, o au Polonia cu 1,28%, Cehia cu 0,85% si Ucraina cu 0,80%. Romania detine 0,48% din capitalul BERD.

Aceasta structura a capitalului se reflecta in componenta Consiliului de administratie in care, prin intermediul unor mecanisme complexe de desemnare, 11 din cei 23 administratori trebuie sa reprezinte Uniunea Europeana, iar 4 - tarile din Europa centrala si de est si din fosta Uniune sovietica. Odata cu largirea UE, tarile membre si institutiile comunitare (Comisia europeana si BEI) desemeneaza 15 administratori din 23.

O caracteristica a capitalului BERD este nivelul ridicat al capitalului varsat, 2,9 miliarde ecu (si o restanta la varsare de 13 milioane ecu) pentru un capital subscris de 10 miliarde ecu si nivelul scazut al rezervelor. Din acest punct de vedere, BERD practica o politica opusa celei a Bancii Mondiale, care se bazeaza pe un capital mic varsat si rezerve mari, dar acumulate in timp. Acest fapt se explica prin timpul redus de la crearea BERD, care nu a permis constituirea unor rezerve solide si faptului ca a trebuit sa se implice rapid si la capacitate maxima in finantarea tranzitiei, ceea ce a indus o necesitate imediata de lichiditati. In timp, BERD va acumula rezerve si va reduce cota de participare la cofinantari, mergand mai mult pe linia unui rol de catalizator financiar si lasand finantarea de baza pe seama investitorilor strategici. In plus, pe masura ce statele membre avanseaza in tranzitie, orientandu-se mai mult pe compatibilitatea cu Uniunea Europeana in vederea aderarii, finantarea de baza va fi translatata catre Banca Europeana de Investitii. Din acest punct de vedere exista o perfecta complementaritate intre cele doua banci.

In sinteza putem aprecia activitatea de atragere a resurselor la cele doua banci pe pietele de capital astfel:

1. O privire de ansamblu asupra capitalului celor doua institutii europene de credit ne arata capitalul subscris al Bancii Europene de Investitii la nivelul de 100 miliarde euro, iar al BERD de 20 miliarde.
2. Ecartul existent intre volumul de resurese al celor doua banci este semnificativ, dar credem ca acesta reflecta nevoia de resurse inregistrata la nivelul fiecarei institutii de credit, data de capitalul social, gradul de varsare al acestuia, norme prudentiale si nivelul operatiunilor active.
3. O caracteristica a capitalului BERD este nivelul ridicat al capitalului varsat, de peste 25 % si nivelul scazut al rezervelor. Putem explica aceasta situatie prin timpul redus de la crearea BERD, care nu a permis constituirea unor rezerve solide si faptului ca a trebuit sa se implice rapid si la capacitate maxima in finantarea tranzitiei, ceea ce a indus o necesitate imediata de lichiditati.
4. Cele doua banci isi completeaza necesarul de resurse prin imprumuturi pe pietele de capital. Politicile lor pe aceste piete sunt ghidate de cateva obiective: obtinerea de resurse in monedele si cantitatile necesare finantarii operatiunilor, optimizarea costurilor, reducerea riscurilor, cresterea lichiditatii pe piata.
5. Volumul resurselor colectate de catre cele doua indtitutii de credit a crescut in fiecare an, ceea ce exprima o dinamica accentuata in evolutia activitatii lor.. La nivelul gestiunii resurselor, in cazul BEI s-a pus mult accent pe diversificare. Astfel, banca a actionat pe trei directii importante, aprofundate in cadrul acestui capitol: diversificarea produselor, investitorilor si pietelor.
6. BEI a incurajat crearea unei piete de capital in euro solida, lichida si extrem de diversificata
7. In cazul BERD, constatam ca mandatul sau nu defineste un interes special fata de mentinerea unei anumnite piete sau a unei anumite monede. Mult mai repede, sustinerea BERD fata de pietele de capital din statele aflate in tranzitie se manifesta prin finantarea institutiilor pietei sau asistenta tehnica acordata.
8. Pentru gestionarea optima a portofoliului de monede imprumutate,cele doua banci se imprumuta de pe piata in conditiile cele mai bune, recurgand ulterior la operatiuni de schimb pentru a compatibiliza acest portofoliu cu structura plasamentelor. BEI s-a implicat pe pietele de capital ale statelor din Europa centrala. Aceasta a dus, intr-un ritm destul de rapid, la cresterea acestor piete si la internationalizarea lor. Apreciem ca in urma acestor emisiuni, BEI tinde sa devina un emitent de referinta pe aceste piete, urmarind sa contribuie la dezvoltarea si diversificarea lor si sa le imprime o linie de compatibilizare cu pietele Uniunii europene. Activitatea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare pe pietele de capital din Europa centrala si de est este de dimensiuni mai modeste, interventiile sale au vizat pietele nationale ale statelor mai avansate in procesul tranzitiei.

MECANISME SI INSTRUMENTE DE FINANTARE SI GARANTARE

MECANISMELE CREDITARII

De la constituirea sa, BERD si-a propus sa utilizeze o gama cat mai larga de instrumente de finantare pentru a raspunde astfel diferitelor nevoi si a se putea adapta diferitelor stadii de reforma in care se afla economiilor statelor in tranzitie. In cadrul acestor instrumente ponderea cea mai mare, dar in continua scadere, o au creditele. Acestea forma de finantare se dovedeste a fi cea mai mai usor de aplicat si este cu atat mai utilizata cu cat tarile se afla la inceputul perioadei de tranzitie. O situatie asemanatoare apare si la BEI, cu remarca ca in prezent activitatea de investitii a acesteia este preluata de catre Fondul European de Investitii.

Credite pentru proiecte

Finantarea directa a proiectelor prin credite reprezinta principalul

instrument utilizat de institutiile de credit europene. La sfarsitul anului 2001 creditul ocupa 74 % din portofoliul BERD. In cazul BEI ponderea era si mai mare, tinand cont de remarca anterioara referitoare la activitatea sa de investitii in participatii . Avand in vedere marea diversitate a proiectelor supuse finantarilor, creditele pentru proiecte prezinta cea mai mare compatibilitate si adaptabilitate la proiect. In continuare sunt prezentate comparativ principalele caracteristici ale creditelor celor doua institutii europene de credit. Mentionam faptul ca aceste aspecte sunt tratate mai in amanunt in subcapitolul privind accesul la finantarea BERD / BEI.

In baza acestei situatii comparate putem desprinde cateva concluzii legate de aspectele tehnice ale creditelor celor doua banci:

din acest punct de vedere, tehnic, nu exista deosebiri fundamentale in aplicarea pe proiecte a politicilor de creditare ale celor doua banci. In fapt, ele copiaza in linii mari un model de actiune creat de Banca Mondiala, regasit ulterior la toate bancile multilaterale de dezvoltare.

nivelul diferit al resurselor de care dispun cele doua institutii si riscul asociat zonei proprii de actiune induc o anumita retinere in actiune din partea BERD regasita atat in nivelul mai redus de participare la finantarea proiectelor, 35 %, cat si in durata de finantare mai scurta. Reamintim ca existenta unui risc redus in statele Uniunii Europene, ca zona de actiune a BEI, permite acestei institutii sa activeze cu un grad redus de varsare a capitalului subscris (6 % in prezent) si un grad superior de utilizare a acestuia, de 250 % Aceasta situatie are un efect de amplificare a decalajului existent la nivelul resurselor intre cele doua institutii.

Mecanismele de creditare presupun utilizarea mai multor forme de finantare prin credit, ce raspund unor necesitati particulare ale debitorilor. Incercam in continuare sa analizam aceste credite pentru a vedea masura in care ele au reprezentat o solutie pentru nevoile debitorului si pentru atingerea obiectivelor celor doua institutii europene de credit. Astfel avem:

a)      Creditele directe simple - acestea se acorda direct investitorului, fara intermediari (spre deosebire de creditele globale) si reprezinta forma clasica a creditelor de investitii si principala forma de creditare a proiectelor. Creditele directe simple se pot acorda dintr-o data sau pe transe, in functie de tipul proiectului finantat si de perioada de executie. Avantajul unei solutii cu creditare in transe tine de diminuarea comisionului de neutilizare a creditului. Astfel de finantari, pe transe, sunt frecvent utilizate in cazul investitiilor de valori mari, precum cele din infrastructura

b)      Credite subordonate - aceste credite mai sunt numite si credite A/B si sunt frecvent utilizate de aceste institutii financiare. Creditele subordonate sunt derulate prin acordarea lor de catre doua institutii, in aceleasi conditii. In acest caz, BERD sau BEI negociaza conditiile de creditare si acorda o parte din credit (A). Cealalta parte (B) este acordata de o alta banca, dar in aceleasi conditii negociate. Astfel banca partenera prefera sa obtina o mai buna garantare a investitiei, chiar daca marja de dobanda este mai redusa. in caz de nerambursare a creditului, partea A are prioritate fata de partea B, iar aceasta din urma are prioritate fata de alti creditori. Aceste resurse creaza un efect de levier important in rezultatele politicilor de finantare ale BERD sau BEI si raspund unor nevoi, care altfel nu s-ar afla in sfera de inters a creditorilor privati.

c)      Credit revolving - se prezinta sub forma unei sume avansate de banca, la dispozitia debitorului si care se poate utiliza si rambursa de mai multe ori. Se folosesc pentru a elimina discontinuitatile in furnizarea de resurse necesare realizari proiectului.

d)      Credite stand by - sunt credite fara o destinatie precisa in cadrul proiectului, avand un caracter de finantare generala. Creditele stand by sunt de fapt, niste credite de trezorerie, ce au ca scop sprijinirea proiectului pentru o perioada mai scurta de timp (de obicei un an). Sunt mult utilizate in perioadele post privatizare in scopul consolidarii societatii si mai putin al extinderii ei. Concret, sunt folosite pentru cresterea capitalului circulant, capitalizarea societatilor, cresterea capacitatii de plata, cumparari de titluri, operatiuni la bursa. De multe ori, un astfel de credit se acorda conditionat in functie de indeplinerea anumitor parametrii tehnici sau economico-financiari. Consideram ca aici ar fi de dorit o conlucrare mai buna intre cele doua institutii in masura in care, in multe cazuri, o intreprindere privatizata are nevoie in continuare de un sprijin financiar pentru a se putea mentine pe piata si ulterior a se inscrie intr-un proces de rentabilizare. Ea insa iese din sfera de interese a BERD si nu se incadreaza intre obiectivele politicii de finantare a BEI. Este cazul unor intreprinderi industriale de talie medie sau intreprinderilor privatizate prin metode precum MEBO. In aceasta ultima situatie, nu putine au fost cazurile in care noii proprietari si-au epuizat resursele in procesul de achizitie a intreprinderii si nu sunt in stare sa-i asigure nici macar continuitatea procesului de productie, fara a mai fi vorba de restructurarea si dezvoltarea societatii.

Credite globale

De la infiintare si pana in anul 2002 BERD a finantat prin creditare

directa peste 800 de proiecte in tarile aflate in tranzitie. Aceste proiecte au fost proiecte de valoare mare si au necesitat dosare de creditare si analize pentru fiecare in parte. Acest sistem se dovedeste ineficient in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, ceea ce ar fi scos din sfera de operare aceste intreprinderi. Pentru a elimina o astfel de situatie BERD a utilizat sistemul creditelor globale, ce se concretizeaza in linii de credit deschise unor banci locale in scopul recreditarii proiectelor de mai mici dimensiuni.

La inceput, BERD s-a orientat pentru intermedierea creditelor sale catre mari banci straine ce operau in tarile in tranzitie. Acestea beneficiau de un management performant si experienta in gestionarea unor astfel de credite. In plus se considera ca actionariatul privat al acestora este in stare sa evite acordarea preferentiala a acestor credite. Aceasta actiune nu s-a bucurat de prea mult succes, datorita, in special retinerii bancilor straine de a actiona intr-un mediu ce prezenta un risc ridicat. Atunci BERD s-a reorientat spre bancile locale care manifestau o deschidere mai mare in recreditare. Astfel prima banca beneficiara a unei linii de credit BERD a fost Banca Agricola din Romania.

Conditiile ce se cer intreprinderilor pentru a putea beneficia de finantare printr-un astfel de credit intermediat sunt diferentiate, in functie de situatia economica a tarii, de dezvoltarea sistemului bancar si potentialul bancii locale.

Experienta BEI in acordarea de credite globale este mult mai mare, dar remarcam faptul ca aceasta experiena tine de banci partenere si de beneficiari din zona Uniunii Europene, zona considerata cu risc minim. Prevazute initial pentru intreprinderi mici si mijlocii aflate in zone defavorizate economic, aceste credite si-au vazut treptat largindu-se campul de activitate la ansamblul intreprinderilor mici si mijlocii. Din 1979 beneficiaza de astfel de credite micile proiecte de infrastructura promovate de colectivitati locale, din 1986 unele proiecte de mediu si de curand proiecte de sanatate si de educatie. Un element care apare ca noutate in cazul creditelor BEI, ce nu se regaseste la BERD este, incepand din 1996, finantarea portofoliului. Prin acest nou instrument proiectele nu sunt finantate pe o baza individualizata ci se acorda resurse suplimentare pentru portofoliul de credite al bancii comerciale. Principalele criterii urmarite de BEI sunt renumele bancii si calitatea portofoliului. Primele astfel de credite au fost acordate in 1996 in Germania si Franta. Dupa o perioada mai timida, de incercare, din 1999 finantarile de portofoliu s-au extins rapid reprezintand in medie o treime din totalul creditelor globale ale Bancii Europe de Investitii. Consideram ca acest instrument este mai dificil de aplicat de catre BERD, tinand cont de lipsa de renume a bancilor locale cu care colaboreaza si de portofoliul lor de credite de o calitate mai redusa.

Operatiuni de co-finantare

Prin activitatea desfasurata, cele doua institutii de credit europene

urmaresc sa joace si rolul unui catalizator in atragerea investitiilor in tarile in care opereaza. Aceasta se realizeaza prin girul pe care il dau prin implicarea lor in anumite domenii considerate cu un anumit grad de risc, pe de-o parte si prin co-finantari cu alte banci sau investitori, pe de alta parte. Prin intermediul acestor co-finantari, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a reusit in medie un efect de levier asupra sumelor investite de aproape trei ori, iar acesta tinde sa creasca in conditiile in care se constata pe piata o implicare mai mare a bancilor comerciale si o diminuare a ponderii institutiilor de credit internatioale si guvernelor.

In conformitate cu Acordul prin care a fost creata, BERD considera

ca este foarte important sa incurajeze bancile comerciale sau alte surse de finantare sa participe la operatiunile sale si astfel sa creasca totalul sumelor investite in tarile in care actioneaza. La randul sau, Banca Europeana de Investitii utilizeaza astfel de relatii de partenariat, avand mai multa experienta in relatiile cu bancile comerciale si beneficiind de relatii mult mai stranse cu Uniunea Europeana si cu institutiile acesteia.

Principali parteneri de co-finantare ai sunt:

bancile comerciale - prin participari la creditele acordate de BERD, cesiune de imprumuturi, obligatiuni, imprumuturi paralele si linii de credit. Daca luam numai ultimul an al evaluarii noastre, anul 2001, constatam ca BERD a colaborat cu 62 banci comerciale din 21 de state. In ciuda crizei financiare din ultimul timp bancile comerciale nu si-au redus disponibilitatea de a participa alaturi de BERD la diferitele proiecte

institutiile oficiale de co-finantare - organisme publice sau institutii de finantare bilaterala. Acestea au participat in anul 2001 la 36 operatiuni cu o suma globala de 844 mil euro. Principalele astfel de institutii cu care Banca Europeana pentrui Reconstructie si Dezvoltare a colaborat au fost Uniunea Europeana prin programele Phare, Tracis si Traceca si Banca Europeana de Investitii. Aceste programe au participat cu peste 200 milioane euro la sapte proiecte, iar Banca Europeana de Investitii a participat la trei proiecte cu 325 milioane euro.

organismele de credit pentru export - finanteaza direct si garanteaza creditele la export si asigura investitiile. Principalele institutii de creditare a exportului cu care institutiile de credit europene au colaborat au fost Mecanismul european de credit pentru export (ECLAT), organismul oficiale de creditare a exporturilor din Franta, COFACE, Grupul de credit pentru export al OCDE si Eximbank din Japonia (in special pentru proiecte in Asia centrala). in Romania, a beneficiat de un astfel de credit in suma de 64 milioane euro Societatea Nationala a Cailor Ferate.

institutiile financiare internatioale - au acordat credite in sectorul privat pentru infrastructura economica si financiara si credite pentru proiecte importante din diferite domenii. Asrfel, Corporatia Financiara Internationala a co-finantat noua proiecte pentru o suma totala de 34,7 milioane euro in 2001. O treime din aceasta suma a reprezentat-o participatiile. Banca asiatica de dezvoltare a acordat astfel de credite in suma de 78,5 milioane euro, Banca nordica de investitii - 9 milioane euro, Banca de comert si dezvoltare a Marii Negre - 23,5 milioane euro, Banca de dezvoltare a Consiliului Europei - 8 milioane euro, Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare - 6,7 milioane euro.

BEI are un mecanism de co-finantare asemanator cu cel al BERD, cu mentiunea ca aria sa de activitate si volumul resurselor alocate in acest sens sunt mai mari. Peste 180 de institutii financiare sau banci comerciale colaboreaza cu BEI pe aceasta linei. In plus, se inregistreaza un interes mai mare pentru co-finantarea cu unele programe comunitare de restructurare si dezvoltare ale statelor din Europa centrala si de est. Este vorba in primul rand de programele PHARE, SAPARD si ISPA.

Principalele cai prin care se realizeaza co-finantarea sunt creditele paralele si creditele sindicalizate.

a)      Credite paralele - o astfel de creditare presupune acordarea a doua sau mai multe credite independente, negociate separat. Asta nu inseamna ca unele conditii stabilite la unul dintre credite (cel al BERD sau BEI in special) nu se pot extinde si la celalalt credit. Este o forma foarte flexibila de creditare, deoarece poate duce la o multitudine de aranjamente fara o conditionalitate intre contracte.

b)      Credite sindicalizate - atunci cand au loc creditari pentru investitii de valori mari bancile se unesc in sindicate sau pool-uri bancare si participa impreuna la finantare, impartindu-si trezoreria, dobanzile si riscurile. Negocierile pentru un astfel de credit sunt facute de o banca numita sef de fila sau aranjor. Seful de fila este, de obicei, co-finantatorul principal si este bine cotat pe piata internatioala.

OPERATIUNI DE GARANTARE

Inca de la infiintare, atat BEI cat si BERD si-au propus sa abordeze si domeniul garantiilor bancare. Ele permit operatorilor bancari si comerciali din statele aflate in tranzitie sa desfasoare o activitate comerciala fara sa imobilizeze fonduri prea mari. Cea mai mare parte a activitatii de garantare la Banca Europeana de Investitii se deruleaza prin intermediul Fondului European de Investitii, ca divizie de investitii a bancii. Activitatea acestuia de finantare si garantare este tratata separat in acest capitol.

Caracteristic firmelor si bancilor din statele aflate in zona de actiune a

BERD este faptul ca acestea dispun de o credibilitate redusa in relatiile cu parteneri din tari dezvoltate, ceea ce duce la o cerere ridicata de garantii, sub forma de depozite, de cele mai multe ori.

Printr-o linie de garantare a platilor pentru importuri deschisa bancilor comerciale ale importatorilor, BERD garanteaza plata fata de banca exportatorului strain. In cazul in care plata nu s-a efectuat, suma este platita de catre BERD, dupa care este transformata automat intr-un credit acordat bancii importatorului. Conditiile in care creditul este acordat sunt stabilite in prealabil, la incheierea contractului de garantare. Dupa opinia noastra, principala problema care apare in aceasta activitate tine de numarul relativ redus de banci care beneficiaza de acorduri de garantare cu BERD si de procedura de acceptare a acestora, care necesita un timp de decizie destul de lung. Cumulat, pana in anul 2001, BERD incheiase 10 acorduri de garantare pentru o suma totala de 705 milioane euro. Mai mult de jumatate insa, reprezinta contributia ultimului an (413 milioane euro).

INVESTITII DE CAPITAL

Investitii directe

Investitiile directe presupun interventia bancii in achizitionarea unor

pachete de actiuni (participatii) din capitalul intreprinderilor. Intreprinderile sunt, in general societati de marime medie, subcapitalizate, dar cu perspective de dezvoltare. BERD are in vedere ca achizitia de participatii sa reprezinte o minoritate importanta din capitalul societatii si sa atraga in aceasta operatiune si un investitor strategic majoritar, care sa vina cu un management de profil, reprezentand o garantie a dezvoltarii societatii si care sa-i permita bancii retragerea ulterioara din aceasta societate.

In momentul in care doreste o investitie directa de capital, BERD are in vedere urmatoarele:

participatiile pe care le achizitioneaza sa nu reprezinte mai mult de 35 % din capitalul societatii. De cele mai multe ori, participatiile BERD s-au ridicat la nivelul de 20 %.

rata interna de rentabilitate sa fie de cel putin 15%;

vanzarea participatiilor detinute sa se faca intr-un interval de timp cuprins intre 5 si 8 ani

sa se angajeze numai in investitii din sectorul particular sau in curs de privatizare

Fonduri de investitii

Investitiile directe presupun si reprezentarea BERD in consiliile de

administratie ale societatilor. Un numar mare de astfel de investitii ar duce la nivelul Bancii la aparitia unor probleme de efectiv. O alternativa la acest tip de investitii ar reprezenta-o o forma asemanatoare creditelor globale din operatiunile de credit. Adica gasirea unor intermediari, care sunt fondurile de investitii.

Fondurile de investitii sunt societati formate prin asocierea mai multor investitori care administreaza un capital comun in vederea achizitionarii de actiuni la societati. Aceste fonduri sunt incredintate unui manager (o echipa de experti angajati sau o societate) de catre consiliul de administratie. Managementul unui fond de investitii are doua functii principale: de efectuare a investitiilor si de supraveghere a portofoliului. Pentru aceasta conducerea fondului prospecteaza piata, gaseste oportunitati de plasament si propune spre aprobare investitiile de capital. Dupa realizarea investitiei se urmareste rentabilizarea intreprinderilor.

In cazul BERD, investitiile de capital sunt realizate indirect prin intermediul fondurilor regionale si sectoriale. Acestea pot fi fonduri create de grupuri de investitori, privati de cele mai multe ori, la care BERD participa cu capital (de ex. AIG New Europe Fund) sau fonduri speciale constituite de catre BERD. In anul 2002, BERD gestiona 11 fonduri speciale, din care opt de investitii (Fondul special pentru regiunea Balcanilor, Fondul special al BERD pentru intreprinderi mici si mijlocii.) si trei de cooperare tehnica ( de ex. Fondul special de cooperare tehnica pentru intreprinderile mici si mijlocii din Rusia).

Pentru a participa ca sponsor la aceste fonduri Banca Europeana pentru Restructurare si Dezvoltare urmareste anumite criterii :

- disponibilitatea fondului de investitii de a se implica in societati vizate de BERD.

- experienta pe care o are acest fond in realizarea unor investitii similare, derulate cu

succes.

- accesul fondului pe piatele de operare BERD.

- angajamentul partenerilor de a disponibiliza sumele subscrise.

- prezenta reprezentantilor BERD in consiliile de administratie ale fondurilor.

- anumita rata de rentabilitate in functie de gradul de risc al investitiei.

In continuare sunt prezentate cateva fonduri care au beneficiat de gestiune sau numai de finantare din partea BERD: Advent Fund ,AIG New Europe Fund , AIG Silk Road Fund , Alliance ScanEast Fund, Baring Communication Equitz Emerging Europe, Danube Fund Ldt, East European Food Fund , Innova / 98 L.P, Renaissance

Un caz mai aparte al fondurilor de investitii il reprezinta Fondurile

regionale de capital de risc. Acestea au fost create in cadrul unui program pus in practica in 1997 si au ca arie de activitate numai Federatia Rusa. Aceste fonduri sunt in numar de 11 si au fost create pe baze teritoriale, avand ca sponsori organisme oficiale.

Fondurile post-privatizare

Fondurile post - privatizare sunt concepute pentru a aduce capital si ajutor in gestiune la intreprinderile de stat care au fost privatizate total sau partial in cadrul unor programe nationale de privatizare sau prin vanzare prin licitatie. Aceste fonduri post - privatizare cumpara importante participatii minoritare la societatile in dezvoltare si sunt reprezentate in consiliile de administratie. In activitatea sa, un astfel de fond respecta anumite norme de gestiune si de plasament prezentate in continuare:

investitia intr-o intreprindere nu trebuie sa depaseasca 10% din valoarea fondului;

fondul urmareste plasarea disponibilitatilor sale pe o perioada de 3-4 ani. Recuperarea investitiei se face prin iesirea din afacere dupa 5-7 ani;

participatiile detinute de fond vor fi minoritare; fondul este interesat sa participe la investitie alaturi de un investitor strategic cu rol de investitor principal.

tinta de investire o reprezinta intreprinderi privatizate, cu o situatie financiara buna si cu perspective de dezvoltare, care au maxim 500 salari

Programe Speciale de Restructurare (PSR)

Reprezinta  un instrument creat de BERD pentru sprijinirea

restructurarii in tarile Europei centrale si de est si se materializeaza intr-o entitate juridica ce administreaza un fond de investitii si un fond de asistenta tehnica. Implicarea PSR in activitatea unei intreprinderi dureaza doar pe perioada restructurarii, urmand ca dupa aceea sa se retraga. Programul special de restructurare actioneaza ca si echipele de management ale fondurilor de investitii, doar ca pune pe primul plan restructurarea intreprinderilor si nu performantele economice ale acestora.

Fondul de investitii se constituie numai sub forma baneasca din participatiile investitorilor. De cele mai multe ori BERD joaca un rol de investitor strategic in cadrul PSR, cu un aport de 30-50%. Dimensiunile fondurilor sunt cuprinse intre 100 si 250 milioane USD. Plasamentele in intreprinderi nu depasesc suma de 10 milioane USD si sunt utilizate in special pentru perfectionarea managementului, pentru cresterea capitalului circulant, asigurarea lichiditatilor si investitii minime ce pot imbunatati situatia financiara a intreprinderii. Fondul poate contribui si cu credite la restructurarea intreprinderii cu conditia ca acestea sa se transforme in actiuni dupa un anumit timp.

Fonduri de cooperare tehnica

Programul fondurilor de cooperare tehnica al BERD (PFCT) este finantat prin subventii benevole ale donatorilor. Acest program faciliteaza tranzitia spre o economie de piata incurajand dezvoltarea sectorului privat. Subventiile permit finantarea unor servicii de consultanta, care sa ajute clientii BERD sa puna pe picioare proiecte care sa faciliteze procesul de tranzitie. Programul ajuta, de asemenea la intarirea institutiilor, pentru a crea programe in domeniul juridic si cel al reglementarilor.

Majoritatea actiunilor Bancii Europene pentru Restructurare si Dezvoltare s-au realizat dupa ce in prealabil a existat o asistenta din partea Programului PFCT. Un studiu realizat de departamentul de evaluare al BERD arata ca impactul asupra procesului de tranzitie al proiectelor care au beneficiat de asistenta PFCT este sensibil mai ridicat decat celui al altor investitii.

MECANISME DE FINANTARE SPECIFICE PRACTICATE DE BEI

MECANISME DE FINANTARE

In functie de nevoile aparute in zona sa de actiune si de politicile urmarite de Uniunea Europeana, Banca Europeana de Investitii a primit diverse sarcini in cadrul unor programe specifice. In continuare sunt prezentate cateva dintre acestea.

a. Program special de actiune Amsterdam

Programul a fost creat in 1997 avand ca obiectiv sustinerea financiara a sectoarelor ce permit crearea de noi locuri de munca, in special in domeniile intreprinderilor mici si mijlocii, educatiei si sanatatii, mediului si retelelor de transport transeuropene. Suma aprobata pentru acest program este aditionala finantarilor curente ale BEI si se ridica la 10 miliarde euro. Avand in vedere si cooperarile BEI cu sectorul bancar s-a mizat in obtinerea unui efect de levier capabil sa mobilizeze in jur de 20 miliarde euro pe an.

b. Program de parteneriat public - privat (PPP)

Succesul crearii si consolidarii Uniunii economice si monetare depinde de investitiile care vor intari integrarea statelor membre. Aceste investitii vor urmarii si intarirea legaturilor psihice cu regiunile periferice sau aflate in vecinatatea UEM, in special cu candidatii la aderare. In foarte multe tari europene astfel de obiective cad in sarcina statului pentru a le sustine si finanta. Pe de alta parte, in ultimul timp criteriile de aderare la UEM au impus o mai mare riguare si disciplina bugetara din partea sectorului public. Trebuie mentionat, de asemenea ca prin liberalizarea transporturilor, telecomunicatiilor si pietei energiei, statul va fi din ce in ce mai putin implicat in astfel e proiecte.

Pentru a compensa o astfel de restrangere a finantarilor s-a creat

mecanismul Parteneriatului public - privat prin care sunt atrase la co-finantarea marilor investitii societati private, care astfel, nu numai ca aduc un aport suplimentar de resurse de finantare dar contribue si sunt implicate in planul gestiunii si exploatarii obiectivelor ceea ce conduce la aspecte pozitive in cresterea eficientei investitiilor si exploatarii lor si la nivelul calitatii serviciilor. Prin co-finantare partenerilor se realizeaza o impartire comuna a riscurilor (componenta de stat ducand la reducerea acestora) si profiturilor intre sectorul public si privat in baza unui cadru stabilit initial si a unui climat de politica generala favorabil, menit sa incurajeze astfel de initiative.

Banca Europeana de Investitii sustine acest parteneriat, dandu-i un plus de credibilitate si jucand un rol de catalizator in atragerea finantarilor private. Pentru intreprinderile implicate in programul PPP, Banca acorda credite cu o durata de rambursare ce poate depasi 25 ani si stabileste planuri de rambursare care sa fie compatibile cu fluxurile de cash-flow ale investitiilor. Interventiile BEI se fac si pentru sprijinirea unor investitii ce corespund mecanismului de finantare PPP in afara Uniunii Europene, in special s-au concretizat in domeniul cailor ferate si rutiere din interes european din Europa centrala si de est.

c. Mecanismul de pre-aderare

Un fapt important s-a petrecut in anul 1998, atunci cand BEI a creat un

mecanism aditional de sustinere a aderarii statelor candidate la Uniunea Europeana. In prima faza, care a expirat la 31 ianuarie 2000, acestui mecanism i-a fost alocat un capital de 3,5 miliarde euro. Un al doilea mandat a stabilit suma mecanismului pentru perioada 2000 - 2003 la 8,5 miliarde euro. Mecanismul poate functiona fara garantia comunitara a operatiunilor din exteriorul Uniunii ceea ce il face mai flexibil si mai usor de aplicat. Scopul sau imediat il reprezinta transferul de finantare si experienta comunitara catre proiecte vizand protectia mediului, modernizarea industriala si extinderea retelelor de transport transeuropene.

Actiunea bancii in aceasta regiune este strans coordonata cu programul Phare, ce reprezinta a doua sursa comunitara pentru sustinerea financiara a tarilor candidate la aderare. De asemenea, BEI are relatii apropiate cu alte doua institutii financiare internatioale: Banca Mondiala si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Interventiile Bancii Europene de Investitii in statele din Europa centrala si de est candidate la aderare sunt prezentate mai pe larg intr-un capitol ulterior. In acest subcapitol am dorit doar sa facem cunoscut

FONDUL EUROPEAN DE INVESTITII

Fondul European de Investitii face parte din Grupul BEI, fiind organismul Uniunii Europene specializat in operatiuni de capital de risc si de garantare in favoarea intreprinderilor mici si mijlocii. Rolul sau este complementar celui al Bancii Europene de Investitii. El are ca obiectiv sa sprijine aparitia si dezvoltarea intreprinderi mici si mijlocii. Interventiile sale se fac utilizand propriile resurse sau pe cele incredintate sub un anumit mandat de BEI sau Uniunea Europeana.

Fondul European de Investitii a fost creat in iunie 1994 avand ca obiectiv acordarea de garantii pentru finantari in domeniul retelelor de transport europene si sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. Dupa 1996 el a fost autorizat sa ia si participatii, iar din 1997 participa la Mecanismul european pentru tehnologie Din anul 2000, FEI a devenit divizia de investitii de capital de risc a Grupului Bancii Europene de Investitii, preluand de la aceasta portofoliul de clienti.

Capitalul FEI, prezentat in figura 3.7, este alcatuit din 2000 de actiuni cu o capitalizare nominala de 2.000 milioane euro. El se bazeaza pe un actionariat tripartit, cuprinzand BEI, Uniunea Europeana si un grup de banci si institutii financiare europene din sectorul public si privat

Investitii de capital de risc

Mandatul incredintat de Uniunea Europeana Fondului prevede sprijinirea de catre acesta a pietei de capital europene. Intr-o maniera generala, Fondul are ca obiectiv de a juca un rol de catalizator pe langa fondurile de investitii, pentru a le dezvolta si a le dinamiza activitatea. Acesta mai este numit si "fond de fonduri". El are in vedere urmatoarele tipuri de fonduri de investitii:

• fonduri tehnologice specializate in intreprinderi aflate in faza initiala de dezvoltare.
• fonduri specializate in domenii industriale sau tehnologice particulare (biotehnologie, nanotehnologie, etc).
• fonduri regionale, care sprijina dezvoltarea echilibrata a regiunilor europene.
• fonduri pentru fructificarea rezultatelor activitatii de cerecetare - dezvoltare.
• fonduri paneuropene

Activitatea de capital de risc a Fondului European de Investitii a cunoscut

o adevarata reforma dimensionala si de politica de investitii in anul 2000, cand a preluat in intregime portofoliul de capital de risc de la BEI (921 milioane euro).

Institutiile financiare la care FEI garanteaza beneficiaza de mai multe avantaje:

• Fondul European de Investitii are statut de banca multilaterala de dezvoltare, iar in conformitate cu normele prudentiale bancare comunitare, ratia de solvabilitate determinata pentru creditele care au garantia FEI va fi afectata la un nivel de ponderare de 20 % si nu de 100 % cum ar fi pentru credite la intreprinderi mici si mijlocii, in cazul in care nu ar exista aceasta garantie.
• garantia astfel primita permite acestor institutii financiare si banci sa-si majoreze capacitatea de creditare si implicit partea de piata si sa-si imbunatateasca randamentul fondurilor proprii in sectorul intreprinderilor mici si mijlocii.
• institutiile financiare si bancile reduc provizioanele pentru riscuri si pierderile finale din operatiuni cu intreprinderi mici si mijlocii.

Produsele oferite de Fondul European de Investitii in domeniul garantiilor se pot grupa in trei categorii:

1. asigurare si reasigurare de credit - in acest caz FEI garanteaza un portofoliu de credite sau de operatiuni de leasing pentru intreprinderi mici si mijlocii, acoperind maxim 50 % din fiecare tranzactie. Aici se incadreaza si unele operatiuni de garantare in baza unor acorduri cu Uniunea Europeana ce presupun garantii date in baza capitalurilor proprii, dar care beneficiaza de incasarea primei de risc de catre Fond de la Comisia europena, fara nici-o cheltuiala la beneficiar.
2. garantarea operatiunilor de titlurizare - in cadrul acestor operatiuni, FEI furnizeaza garantii asupra portofoliului de credite catre intreprinderi mici si mijlocii pentru a ridica calitatea acestuia in vederea titlurizarii sale. El isi asuma riscul nerambursarii.
3. operatiuni de finantare structurate - pe aceasta cale se garanteaza finantari ale unor societati de risc catre intreprinderi mici si mijlocii.

EVOLUTII IN POLITICILE INSTITUTIILOR DE CREDIT EUROPENE INPROCESUL DE RESTRUCTURARE SI MODERNIZARE ECONOMICA EUROPEANA

EVOLUTII GENERALE

Mandatele celor doua institutii de credit europene, BEI si BERD prevad ca ele sa actioneze atat ca banci de dezvoltare cat si ca banci de investitii de capital (participatii), folosind o gama larga de instrumente bancare: credite pe termen mediu si lung, linii de credit, garantii, implicare in procesele de privatizare si restructurare ale tarilor in care au mandat sa actioneza. Desi functioneaza dupa un model promovat de Banca Mondiala, spre deosebire de aceasta, atat BEI cat si BERD actioneaza in principal in sectorul particular, fara garantia guvernelor, ceea ce face sa-si asume astfel un risc mai mare. Interventiile lor pun accentul pe eficienta economica a investitiilor si pe solvabilitatea financiara a beneficiarilor. Totodata, BERD este deschisa spre genuri noi de activitati specifice economiei de tranzitie, tinand mai putin cont de indicatori macro-economici, care de multe ori creaza tensiuni la negocierea proiectelor. Ea da dovada astfel, de o mai mare flexibilitate in acceptarea unor proiecte decat alte institutii.

In perioada care a trecut de la crearea sa, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare s-a plasat in fruntea procesului de investitii in tarile Europei de Est devenind primul investitor neguvernamental din regiune Dupa crearea sa, in 1958 prin Tratatul de la Roma, Banca Europeana de Investitii a sustinut prin finantarile sale constructia europeana: integrarea, intarirea coeziunii economice si sociale a tarilor membre, crearea Uniunii economice si monetare. De asemenea, incepand cu anul 1963 BEI a finantat proiecte si in exteriorul Uniunii in cadrul unor programe de cooperare si dezvoltare, in peste 120 de state partenere.

Dupa 40 de ani de activitate, BEI a acordat un volum de credite de peste 300 miliarde euro. Daca am actualiza aceasta suma la nivelul anului 2003, ar fi echivalentul a 400 miliarde ecu.

In continuare vom analiza aceste finantari in functie de cateva criterii de repartitie, cum ar fi repartitia geografica, in functie de stadiul de tranzitie al debitorilor sau repartitie sectoriala. Astfel putem evidentia politicile urmarite de cele doua institutii si masura in care acestea servesc intereselor statelor partenere si debitorilor.

REPARTITIE GEOGRAFICA

Dupa cum am mentionat anterior, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a favorizat in primul interval de timp tarile mai avansate in tranzitie cu 45% din total fata de tarile mediu avansate cu 33%. Restul procentelor s-a impartit intre Rusia cu 20 % si 8% pentru tarile mai putin avansate pe calea reformelor. Tarile cu cele mai multe proiecte aprobate au fost Rusia, Ungaria, Polonia Republica Ceha si Romania. La polul opus s-au situat tarile caucaziene si tarile mici din Asia Centrala. In ultimii ani situatia s-a schimbat in sensul ca BERD a insistat mai mult cu finantari catre statele mai putin inaintate in procesul tranzitiei, din Europa de est, Balcani si statele din Comunitatea Statelor Independente.

Putem aprecia ca o caracteristica importanta a investitiilor BERD in aceasta zona suma mare alocata pentru a face fata nevoilor de finantare pentru numeroasele proiecte prezentate, dar, in ultimul timp si faptul ca BERD stie cand sa se retraga dintr-un proiect finantat sau dintr-un anumit domeniu atunci cand exista alte surse de finantare disponibile. Prin politica sa, BERD nu doreste sa se substituie unor surse de finantare comerciale. In al doilea rand, evidentiem un alt element caracteristic al investitiior BERD in aceasta regiune si anume faptul ca in Europa centrala banca intalneste statele cele mai bine plasate in procesul de tranzitie si de aderare la Uniunea Europeana, state ce au nevoie de finantari caracteristice unei astfel de perioade de trecere. Astfel, aceste finantari tind sa se departeze putin de principiile finantarii reformei, apropiindu-se mai mult de cele ale Bancii Europene de Investitii, care ajuta statele sa se alature Uniunii. Credem ca in viitor, aceasta tendinta se va accentua, dar va fi contracarata partial de renuntarea la finantarea anumitor proiecte in favaoarea BEI, mai interesata in creditarea aderarii la UE.

Consideram ca pentru economia europeana reprezinta un succes acest

mecanism de preluare a unei tari de catre BERD pentru a-i finantata si consilia reforma macroeconomica si apoi pe masura ce aceasta banca isi indeplineste misiunea renunta treptat in favoare BEI, care urmeaza a-i facilita traseul spre integrarea europeana. Este o dovada de buna conlucrare intre aceste doua institutii europene de credit.

Repartitia geografica a finantarilor Bancii Europene de Investitii in anul

2003 si pe ultimii cinci ani, pana la aceasta data, este dominata de finantarile comunitare, fiind prezentata sintetic in tabelul urmator:

Ca banca a Uniunii Europene, este normal ca BEI sa acorde cea mai mare atentie proiectelor din aceasta zona. Acestea au beneficiat in ultimii ani, in medie de 85 % din finantarile bancii. Primele trei state beneficiare au fost Germania, Italia si Spania. In afara zonei UE, se detaseaza statele candidate la aderare din Europa centrala si Mediterana cu 2700 milioane euro in anul 2003. Cea mai mare parte din sumele directionate spre aceste state in ultimii ani a fost acordata in cadrul mecanismului de pre-adeziune (85 %). Statele care au beneficiat cel mai mult de pe urma acestui mecanism au fost Polonia, Cehia si Ungaria

REPARTITIA SECTOR PUBLIC / SECTOR PRIVAT

Constatam ca aceasta repartitie a evoluat in favoarea sectorului privat care a ajuns in 2003 sa reprezinte 52 %din portofoliul de credite al BERD, Consideram ca acesta este un argument ce marcheaza orientarea bancii spre finantarea economiei de piata. Consideram, de asemenea, ca este explicabila aceasta orientare a bancii daca tinem cont de cerintele mandatului sau si de faptul ca pe masura ce se afirma reusita procesului de privatizare, aceasta are drept consecinta imediata o reducere a implicarii statului in economie, in favoarea particularilor. In acest context este normal sa se inregistreze o redirectionare a finantarii institutiilor de credit internationale catre sectorul privat.

Decalajul dintre cele doua sectoare public / privat este mult mai mare

daca luam in calcul faptul ca marea majoritate a participatiilor si garantiilor, cu ponderi importante fiecare, se adreseaza sectorului privat. Astfel, procentul de 52 % tinde undeva spre 70 % din totalul finantarilor BERD.

O situatie asemanatoare intalnim, pe ansamblul activitatii si la Banca Europeana de Investitii, tinand cont de faptul ca ea actioneaza in economii dezvoltate, dominate de capitalul privat. In plus, ambele institutii desfasoara direct sau prin intermediari (societati de capital de risc sau Fondul European de Investitii, in cazul BEI) si o activitate de capital de risc care se adreseaza numai sectorului privat sau intreprinderilor in care actionarul principal nu este statul. Intr-un context asemanator functioneaza si sistemul de garantii practicat atat de BEI cat si de BERD. Beneficiari se regasesc in sectorul privat.

REPARTITIA SECTORIALA

In functie de obiectivele pe care le urmareste, fiecare institutie de credit europeana si-a creat un portofoliu de credite intr-o structura adecvata atingerii acestor obiective.

Pe ansamblul finantarilor BERD pe primul loc se situeaza sectorul institutiilor financiare, atat ca numar de proiecte cat si ca volum al finantarii. De altfel, dezvoltarea sectorului bancar local constituie o prioritate esentiala a activitati BERD si urmareste atingerea a doua obiective:

. imbunatatirea eficientei bancilor locale (restructurare, privatizare, pregatirea personalului, crearea de noi banci comerciale).

. indirect, sustinerea sectorului privat, in special intreprinderile mici si

mijlocii.

De asemenea, mai constatam un echilibru sectorial intre directiile de finantare. Exceptand industria generala, primele trei sectoare au o pondere sensibil egala. Infrastructura industria si comertul insa pierd din pondere, finantarea anului 2003 fiind sub media totala. Toate aceste aprecieri au la baza situatia prezentata in tabelul urmator:

Sursa: BERD - Raport anual 2003

Finantarile directe catre bancile comerciale s-au materializat in credite si asistenta tehnica acordate pentru crearea infrastructurii necesare la nivelul bancilor si pentru pregatirea personalului acestora. S-au facilitat astfel restructurarea bancilor si consolidarea sistemelor bancare. In acelasi scop BERD a realizat si investitii directe de capital in sistemul bancar. Scopul acestor investitii este de a dezvolta sectorul particular bancar, prin sustinerea unor banci nou create (Banca comerciala Ion Tiriac sau, la vremea aceea, Banca comerciala Bucuresti) sau prin participarea la privatizarea bancilor de stat (cum se preconizeaza pentru Banca Comerciala Romana). In acest ultim caz, BERD nu se implica decat pentru a sustine unele privatizari, fara a se substituii unor capitaluri comerciale. Nu doreste sa concureze cu investitori privati pentru privatizarea bancilor. Prin implicarea sa financiara la capitalul unor banci, BERD creaza si un transfer de experienta in organizarea si conducerea activitatii, folosirea metodelor moderne de analiza si a regulilor de prudenta bancara. In cazul in care BERD foloseste sistemul bancar pentru a sustine alte sectoare economice avem de-a face cu credite si garantii.

a.       credite globale - reprezinta linii de credit deschise de BERD la banci comerciale pentru finantarea unor proiecte mai mici, industriale de cele mai multe ori, in concordanta cu reguli stabilite initial, la incheierea acordului. Primul credit global a fost acordat unei banci straine din Polonia. Operatiunea nu s-a dovedit a fi un succes, in primul rand datorita retinerii bancii de a finanta proiecte intr-un mediu riscant, putin cunoscut. Strategia BERD s-a modificat, ea orientandu-se spre banci locale, mai bine integrate in economiile nationale. Primul beneficiar al noii strategii a fost Banca Agricola din Romania. Bucurandu-se de succes, aceste linii de credit s-au extins rapid fiind mult mai operative decat aprobarea individuala a proiectelor. De mentionat aici ca proiectele beneficiare au folosit de cele mai multe ori credite de zeci sau sute de mii de euro, care din punct de vedere al gestiunii performantelor BERD nu se justificau a fi acordate direct.

b.      credite prin cofinantare - in masura in care sistemul bancar s-a dezvoltat si bancile locale devin surse de finantare pentru restructurarea si dezvoltarea intreprinderilor, BERD a incurajat acest fenomen prin operatiuni comune in care bancile locale devin parteneri ai BERD. Mai mult chiar, s-au creat partenariate mai complexe in care au fost atrase si banci de prim rang din strainatate. Si in acest caz, BERD a cautat sa incurajeze finantarea tranzitiei, sa incurajeze dezvoltarea sectorului bancar fara insa a substituii bancile comerciale in operatiunile lor.

c.       operatiuni de garantare - acestea vizeaza operatiunile cu grad mai ridicat de risc sau cu valoare mare si se folosesc in special in statele in care sistemele bancare au ajuns la un grad mai ridicat de maturitate, au acces pe pietele internationale de capital si sunt in stare sa finanteze economia atat in moneda locala cat si in devize.

REPARTITIA OPERATIUNI DIRECTE / INDIRECTE

Operatiunile directe sau clasice ale BERD reprezinta trei sferturi din

totalul angajamentelor si se repartizeaza intre credite pentru sectorul public (24%), credite pentru sectorul privat (38%), participatii (10%) si angajamente de garantie (3%). Daca creditele reprezinta partea cea mai importanta a operatiunilor bancii si in special creditele acordate sectorului privat, operatiunile de capital se dezvolta mai rapid, tinzand spre parti deloc neglijabile. BERD investeste sub forma de credit sau de participatii la capital acolo unde piata ofera resurse mai putine sau deloc. Ea permite astfel importante operatiuni de restructurare, calitatea sa de creantier important incitand si alti operatori privati sa se angajeze in operatiuni pe care altfel le-ar considera prea riscante.

Prin participatiile detinute, BERD in calitate de actionar privat are

reprezentanti in consiliile de administratie ale societatilor, ceea ce ii va permite sa manifeste o anumita influenta la nivelul managementului. Reprezentantul sau are ocazia sa urmareasca curent evolutia societatii si sa preseze in respectarea unor norme sanatoase de gestiune. Obiectivul BERD nu este sa detina pe o perioada lunga de timp aceste participatii, ci sa ajute intreprinderea sa evolueze, sa treaca prin tranzitie. Vanzarea participatiilor se are in vedere inca de la achizitia lor, fara ca acest moment al vanzarii sa fie bine stabilit. Ca orientare generala, BERD cedeaza aceste participatii dup 5 ani de detinere. Renuntarea la participatii se face urmarind doua prioritati:

. gestionata fiind pe principii comerciale, BERD urmareste sa se retraga din operatiune acoperindu-si toate costurile si obtinand un profit

. urmareste ca dupa retragere, proiectul in care a fost implicata sa functioneze in continuare. In acest sens ea cauta sa vanda participatiile la investitori strategici care au puterea si dorinta sa continue afacerea.

Creditele acordate sectorului public inregistreaza o tendinta de scadere pe masura ce economia se dezvolta. BERD va mai fi interesata de finantarea privata a sectorului public, chiar daca prezenta sa nu se mai dovedeste a fi indispensabila. Sunt cazuri in care BERD finanteaza sectorul public, dar prin aceasta indirect se sustine sectorul privat. Este cazul asa numitelor mecanisme piramidale unde, de exemplu in Asia centrala, BERD a acordat un credit bancii centrale pentru ca aceasta sa crediteze bancile locale, dupa criterii precise stabilite in prealabil, iar in final sumele sa ajunga la intreprinderi din sectorul privat.

Operatiunile indirecte - sunt mai reduse cantitativ si utilizarea lor pleaca de la premiza ca astfel finantarile acestor banci europene pot patrunde mai profund in economie apeland la intermediari specializati. Astfel de operatiuni prezinta trei avantaje importante:

. demultiplicarea interventiilor - printr-o singura operatiune de acordare a unui credit global, de exemplu, finantarile pot ajunge la mai multi beneficiari, determinati de banca intermediara si care altfel nu ar fi avut acces la acestea.

. efect pedagogic - ce consta in faptul ca in timpul derularii operatiunii intermediarul financiar beneficiaza de un transfer de expertiza de la BERD sau BEI

. reducerea riscului - determinata de faptul ca cele doua banci nu se angajeaza direct intr-un mediu pe care nu il cunoaste indeajuns sau ale carui structuri nu sunt inca stabilizate

Interventiile indirecte ale BERD se manifesta si prin crearea de fonduri regionale de investitii (in special in Rusia) care permit interventii mici la intreprinderile mici si mijlocii care duc lipsa de capital sau de management. Aceste interventii indirecte pot fi combinate cu mobilizarea altor resurse publice, cum ar fi cazul celor provenite din programul Phare al Uniunii Europene. Din 1995 Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a putut sa intervina prin operatiuni indirecte mult mai eficient odata cu lansarea unui nou produs, asa numitele facilitati multiproiect (multiproject facility) care i-au permis bancii sa se angajeze alaturi de un partener privat intr-un ansamblu de operatiuni, sa-si imparta riscurile si sa-si imbunatateasca eficienta globala a operatiunilor. Aceste facilitati s-au utilizat mai des in domeniul imbunatatirii gestiunii serviciilor locale, precum gestiunea apelor sau a rezidurilor.

In tabelul urmator prezentam creditele directe si cele indirecte, globale, ale Bancii Europene de Investitii in perioada 1997 - 2003. Raportul dintre cele doua tipuri de credite s-a mentinut in ultimii ani la 2:1 in favoarea interventiilor directe. De mentionat ca interventiile prin Fondul European de Investitii sunt evidentiate separat.

Tabel

Creditele globale ale BEI au ca principala destinatie intreprinderile mici si mijlocii. In ultimii cinci ani (1997-2003), in Uniunea Europeana au beneficiat anual de astfel de credite 12.000 de intreprinderi. Cele mai multe cereri de finantare din partea acestor intreprinderi mici si mijlocii au vizat obtinerea unor sume cuprinse intre 200000 si 300000 euro, considerate in concordanta cu nevoile unei astfel de intreprinderi. De mentionat, de asemenea, ca intreprinderile cu mai putin de 50 angajati au reprezentat 85 % dintre beneficiari si ca 70 % dintre aceste intreprinderi sunt situate in regiuni defavorizate.

FINANTARE IN FUNCTIE DE STADIUL TRANZITIEI

a)      Tari avansate in tranzitie

In tarile cu o reforma avansata BERD actioneaza in mod deosebit in sectorul financiar pentru sprijinirea intermediata a economiei si in domeniul privatizarii bancilor prin participatii directe si aplicarea de instrumente financiare noi, precum credite cu optiune de conversie. Primul astfel de credit a fost acordat in 1997 bancii Kereskedelmi es Hitelbank din Ungaria. Creditul in suma de 26,2 milioane euro ii va permite BERD ca in momentul privatizarii bancii sa poata opta pentru transformarea acestuia in participatii, ceea ce reprezinta un mijloc eficient de sprijinire a privatizarii din sectorul bancar. O alta cale de sprijinire a bancilor din aceste tari o reprezinta liniile de credit ipotecar (pana la 15 ani) ceea ce va duce la aparitia si consolidarea unei piete in domeniu. Astfel de interventii au avut loc recent in Estonia (Hoiubank, Uhisbank). Un fapt important s-a intamplat in Polonia unde BERD si-a vandut pentru prima data partea de capital detinut la o banca (Wielkopolski Bank Kredztowz catre Allied Irish Bank) .

Banca Europeana de Investitii finanteaza cu prioritate aceste state pe care le-a cuprins intr-un program exclusivist de finantare, in cadrul "mecanismului de pre-aderare". Analizand interventiile sale in aceste state constatam ca daca la inceputul anilor '90 s-a pus accent pe finantarea proiectelor industriale si din domeniul producerii energiei, in ultimii ani peste 60 % din fondurile alocate acestor state au vizat domeniul retelelor europene de transport (transport rutier, feroviar, aerian si telecomunicatii) pentru compatibilizarea acestora cu standardele comunitare. Ca o tendinta remarcata anterior, se constata ca pe masura ce o tara europeana avanseaza in procesul de tranzitie se considera ca nu mai este dependenta de finantarile BERD, economia nationala si mondiala oferindu-i destule alternative si aceste finantari scad sau cresc modest. In acest caz, mai ales daca este si o tara cu aspiratii comunitare, ea intra in sfera de interes a Bancii Europene de Investitii, inregistrand o crestere a finantarii din aceasta directie. In figura urmatoare sunt redate comparativ finantari BERD si BEI in anul 2003 pentru cateva state aflate in stadii avnsate si mai putin avansate in procesul de tranzitie.

b)      Tari aflate in stadii de inceput sau medii de tranzitie

In astfel de state BERD actioneaza in primul rand pentru finantarea intreprinderilor mici si mijlocii si pentru consolidarea bancilor locale. Finantarea intreprinderilor mici si mijlocii se face prin deschiderea unor linii de credit si prin intermediul fondurilor regionale de plasament. Printre fondurile care s-au implicat cel mai mult in acest caz se numara AIG Central Asian Fund si Baring Communication Fund. Bancile sunt ajutate prin luarea de participatii si aplicarea in cadrul acestora a unor principii de gestiune sanatoasa. Astfel majoritatea tarilor au beneficiat de implicarea BERD in sistemele bancare nationale: Bulgaria (United Bulgarian Bank, First Investment Bank,) Georgia (United Georgian Bank), Romania (Banca Bucuresti, Banca Ion Tiriac). Pentru promovarea integrarii pe pietele mondiale BERD utilizeaza programe de facilitati de comert. Un statut mai aparte il are Rusia care totalizeaza 20% din interventiile BERD. Pentru sprijinirea sectorului bancar BERD participa la ''Programul de dezvoltare al institutiilor financiare'' (PDIF) si la ''Programul pentru intreprinderi mici'' pentru sustinerea acestora.

In portofoliul de state finantate de BEI intalnim putine tari din aceasta categorie. Remarcam aici doua dintre statele candidate la aderare la Uniunea Europeana, Romania si Bulgaria, cu caracteristici ale finantarii comparabile cu ale statelor mai sus mentionate ca fiind avansate si statele din Balcani: Macedonia, Croatia, Iugoslavia, Albania, Bosnia-Hertegovina, la care au predominat finantari pe proiecte energetice. Alte state din zona de actiune a BERD, in special din Asia centrala si Caucaz, nu se regasesc deocamdata printre prioritatile de actiune ale BEI.