Cheltuielile bugetare

Cheltuielile bugetare

Bugetul economiei nationale este un ansamblu de conturi ale natiunii, care reflecta pentru anul in curs si pentru anul urmator previziunile asupra tuturor agentilor economici din tara respectiva. Forma care se intocmeste difera de la o tara la alta.

Bugetul economiei nationale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaza asupra situatiei economico financiare a tarii. Nu are caracter de lege, el nu se substituie bugetului de stat.

Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la stat in functie de nivelul de dezvotare economica a tarii, de conditiile social-politice interne si de conjunctura internationala.

La nivelul fiecarui stat se elaboreza mai multe categorii de bugete corelate care alcatuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferentiat in functie de structura
organizatorica a fiecarui stat: tip unitar(Franta, Anglia, Suedia etc) si tip federal (SUA, Canada, Elvetia etc).

In Romania nevoile de resurse la nivelul societatii si posibilitatile de acoperire a acestora sunt reflectate in bugetul general consolidat. Legea privind finantele publice precizeaza faptul ca gestionarea resurselor financiare publice se realizeaza perintr-un sistem unitar de bugete care cuprinde:

Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale

Bugetele fondurilor speciale

Bugetul trezoreriei statului

Bugetele altor institutii cu caracter autonom

Bugetul general consolidat reflecta fluxurile financiare publicede formare a veniturilor fiscale si nefiscale si de repartizare a acestora pe destinatii in conformitate cu nevoia sociala.

Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaza alocarea si redistribuirea resurselor si care prezinta utilitate in procesul reglarii activitatii economice si sociale.

Bugetul are un rol alocativ, redistributiv si de reglare a vietii economice.
Rolul alocativ reflecta modul de alocare a resurselor fiecarui an bugetar. Statul se poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activitati industriale si comerciale proprii, fie participand la finantarea unor activitati in sectorul privat. Existenta lor ca bugete anexe se justifica: prin caracterul industrial sau comercial al activitatii statului si prin scopul finantarii si natura beneficiarului resurselor, atunci cand se acorda subventii sau se finateaza actiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operatiuni in afara bugetului general determinate de conditii specifice privind finantarea si de caracterul lor provizoriu.

Rolul redistributiv al bugetului este pus in evidenta de natura lui specifica, respectiv aceea de instrument ce reflecta relatii de mobilizare a resurselor si de repartizare a acestora pentru finantarea unor activitati si actiuni determinate expres.
Rolul de reglare a vietii economice decurge din importanta bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se reflecta politica economica promovata de guvern.

Cheltuielile publice bugetare reprezinta modalitatile de repartizare si utilizare a fondurilor banesti bugetare, in vederea satisfacerii trebuintelor generale ale societatii.

Cheltuielile bugetare se impart in 2 mari categorii:

- Cheltuielile curente alcatuite din cheltuielile de personal ( salarii, impozit pe salarii, contributii pentru asigurari sociale de stat, ajutoarele de somaj, pentru deplasari, detasari si transferari) si din cheltuieli materiale pentru servicii (pentru intretinere si gospodarie, pentru obiecte de inventar cu valoare mica sau de scurta durata..)

- Cheltuieli de capital care se impart la randul lor in cheltuieli de investitii si cheltuieli pentru rezerva de stat.

Cheltuielile sunt repartizate de la bugetul de stat, in functie de importanta si de urgenta lor.

In practica bugetara a Romaniei, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a celor publice, a cunoscut modificari pronuntate si alerte mai ales dupa 1990. Reformarea economiei si a statului a necesitat si o reforma a bugetului in toate componentele procesului bugetar. Se regasesc in aceasta: reforma fiscala, elemente ale reformei administrative si institutionale, aspecte ale reformei legislative etc. In planul structurii cheltuielilor bugetare, bugetul de stat, asa cum a fost el elaborate pentru anul 2004, include la cheltuieli o structura pe trei criterii.

Clasificatia economica grupeaza cheltuielile in capitole, subcapitole, articole si aliniate, ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea publica in masura sa reflecte fidel alocarea fondurilor si executia bugetara.

Structura cheltuielilor bugetare, conform acestei clasificatii, se prezinta astfel:

I. Cheltuieli curente, din care:

1. Cheltuieli de personal

2. Cheltuieli materiale si servicii

3. Subventii

4. Prime

5. Transferuri, din care:

a) consolidabile: de la bugetul de stat catre bugetele locale si fondurile speciale;

b) neconsolidabile: burse, alocatii, pensii, ajutoare, indemnizatii, contributii, cotizatii, subventii la unele dobanzi bancare s.a. pentru studenti si elevi copii, IOVR, alte persoane defavorizate/handicapate, organisme internationale etc.

6. Dobanzi aferente datoriei publice

7. Rezerve

II. Cheltuieli de capital

III. Imprumuturi acordate

IV. Rambursari de credite si plati de dobanzi si comisioane, din care:

a) privind creditele externe din care:

- rambursari;

- plati de dobanzi si comisioane;

b) privind creditele interne, din care:

- rambursari;

- plati de dobanzi si comisioane.

Clasificatia functionala grupeaza cheltuielile pe parti, ceea ce permite identificarea sectoarelor de activitate, astfel:

I. Servicii publice generale, in care se include sectorul "Autoritati publice": Presedintia, autoritatile legislative, cele judecatoresti, cele executive si alte organe ale autoritatilor publice

II. Aparare, ordine publica si siguranta nationala, in care se include armata, politia, protectia si paza contra incendiilor, jandarmeria, institutiile sigurantei nationale s.a.

III. Cheltuieli social-culturale, in care se includ sectoarele "Invatamant", "Sanatate", "Cultura, religie si actiuni pentru activitatea si de tineret" si "Asistenta sociala"

IV. Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

V. Actiuni economice, care includ marile sectoare din economie: industrie, agricultura si silvicultura, transporturi si comunicatii, alte sectoare economice

VI. Alte actiuni, in care se includ cercetarea stiintifica s.a.

VII. Actiuni pe baza de Hotarari ale Guvernului, in care se includ fondul de rezerve bugetare, fondul de interventie pentru calamitati naturale si sinistrati si fondul la dispozitia Guvernului pentru relatii cu Republica Moldova.

VIII. Imprumuturi acordate

IX. Transferuri pentru bugetul asigurarilor sociale

Clasificatia administrativa sau institutionala grupeaza cheltuielile pe institutii publice centrale autonome, cum sunt ministerele, agentiile guvernamentale s.a. Toate acestea au statut de ordonator de credite principal, care primeste resurse si le defalca pentru nevoi proprii si pentru institutiile care le sunt subordonate (ordonatori de credite secundari, care, in plan bugetar, au atributii similare fata de unitatile care le sunt subordonate - adica ordonatorii de credite tertiari).

In buget, cheltuielile apar intai pe total, conform clasificatiei economice. In continuare apar cheltuielile defalcate pe parti, conform clasificatiei functionale, prezentate distinct pe sectoare si, in cadrul lor, detaliat pe capitole, subcapitole, articole si aliniate, prevazute in clasificatia economica. In final apar cheltuielile defalcate conform clasificatiei administrative, adica pe fiecare minister, in cadrul fiecaruia detaliat pe sectoare, conform clasificatiei functionale, si pe capitole, subcapitole, articole si aliniate, prevazute in clasificatia economica. Astfel, de exemplu, la partea a III-a, sectorul "Invatamant" sunt inscrise toate cheltuielile facute in acest scop, indiferent de ministerul/institutia care le face, defalcat pe capitole de cheltuieli "Curente" (de personal, materiale si servicii si altele, daca este cazul) si "De capital". Practic, celelalte capitole (imprumuturi si rambursari) nu apar, nefiind specifice acestui sector de activitate. Aceste cheltuieli reprezinta totalul cheltuielilor pentru invatamant, prevazute in clasificatia administrativa la fiecare minister in parte, deoarece astfel de cheltuieli tipice pentru Ministerul Educatiei si Cercetarii sunt efectuate ca si cheltuieli netipice de catre alte ministere, cum sunt: Ministerul Apararii, Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor s.a.