METODE SI TEHNICI

PRIVIND CONTROLUL FINANCIAR FISCAL

INTRODUCERE

Fiscalitatea este, indiscutabil, o inoportunitate pentru orice contribuabil, oricat civism fiscal ar dovedi acesta. Ea devine, in plus, o povara si cauza de nemultumiri publice cand "intrece masura" sau cand gestionarea ei este neconforma intentiei declarate a puterilor publice si incuviintata prin vot de catre contribuabili. Studiile ce sunt consacrate fiscalitatii urmaresc tocmai limitarea efectelor negative sau nedorite ale acesteia asupra contribuabilului, asupra initiativei de a muncii, a inclinatiei de a consuma si economisi; intr-un cuvant, asupra comportamentului sau fiscal.

Analiza fiscalitatii incearca sa gaseasca raspuns la o serie de intrebari de genul:

- Care impozit are cel mai bun randament si induce cele mai mici distorsiuni in economie?;

- Care este combinatia de impozite cea mai convenabila puterilor publice pentru a procura masa veniturilor de care bugetul are nevoie si sa corespunda cel mai bine nivelului de dezvoltare si specificului unei anumite economii?;

- Care impozite sunt mai adecvate interventionismului fiscal asupra economiei aflate, fie intr-o stare de "supraincalzire", fie intr-una de recesiune?;

Raspunde interventionalismului fiscal in timp util necesitatilor de corijare?;

- Impozitele fiind o iesire de fluxuri de venituri din sistemul economic, functioneaza corect mecanismul reintroducerii lor in sistem pe calea cheltuielilor publice?;

Exista o legislatie corespunzatoare si un aparat fiscal eficient pentru a limita la maximum evaziunea fiscala?;

Marimea (intinderea) acesteia se afla sub control, sau dimpotriva, este un fenomen cronic care erodeaza masa veniturilor bugetare si induce inechitate in randul contribuabililor?

Concretizarea studiilor, analizelor si experimentarilor din domeniul fiscalitatii are loc prin constituirea si reforma sistemului fiscal, precum si prin formularea si aplicarea politicii fiscale de catre fiecare stat in parte.

Fiscalitatea trebuie privita ca fiind, intr-adevar, un atribut al statului suveran, dar ea trebuie sa ia in considerare si vointa si elementul de consimtire la impozit din partea contribuabilului. Numai armonizand aceste doua laturi atat in perioada premergatoare instituirii sau maririi unui impozit, cat mai ales in faza de percepere si gestionare a impozitului se vor crea garantii pentru un randament ridicat si de durata al fiscalitatii si pentru limitarea evaziunii fiscale.

La o parte din aceste probleme pe care fiscalitatea le pune, va cauta sa raspunda, recunoastem inca incomplet, lucrarea de fata. Ea nu trebuie considerata decat o incercare de introducere in vasta si sinuoasa arie de desfasurare a fiscalitatii, mai ales intr-o tara aflata in plin proces de reformism fiscal, de armonizare, posibila si necesara, a fiscalitatii nationale cu cea comunitara in special.

Fiscalitatea este indubitabil necesara. Nimeni, pana acum nu a putut inlocui, acest mijloc de finantare si de sustinere a statului, oricare au fost tipurile acestuia din urma surprinse de analiza politica. S-a dovedit, astfel, ca impozitul este un rau necesar. Un rau necesar cu atat mai evident, cu cat impozitului nu i s-au gasit virtuti interventioniste in mediul economic de catre analiza keynesista si post-keynesista.

Datorita acestor virtuti, dar mai ales necesitatilor tot mai mari de finantare reclamate de puterile publice, presiunea fiscala suportata de contribuabilii nationali a cunoscut in decursul timpului nivele tot mai ridicate, fara a parea ca ar fi posibil sa se stabileasca cu precizie limita maxima pana unde poate merge aceasta.

Pericolele care pot afecta, in general, economia datorate unei presiuni fiscale excesive au fost semnalate si analizate de multi specialisti care au consacrat studii acestui fenomen. Ele pot fi incluse in trei mari grupe:

pericole sociale manifestate prin tulburari sociale si revolte fiscale;

pericole economico-sociale: evaziunea si frauda fiscala, coruptia;

pericole economice: inhibarea dorintei de a muncii, inclinatiei spre economisire si investire.

Prin trecerea la un nou tip de economie, nu i-a fost deloc greu agentului economic roman sa-si adapteze comportamentul, astfel incat, beneficiind de blandetea si lacunele legii, evaziunea fiscala sa devina in dese cazuri o maniera curenta de lucru fata de fiscalitatea care incerca sa-l atinga. Fara indoiala ca nici romanul nu poate face exceptie de la "inclinatia" spre evaziune, din moment ce contribuabili ai unor tari considerate a avea un bun civism fiscal, nu ezita, cat au posibilitatea, sa realizeze o evaziune ori o frauda fiscala.

Alarmarea opiniei publice romanesti de acest nou fenomen economico-social, aparut pe scena romaneasca dupa cincizeci de ani de civism fiscal aproape perfect, in lipsa, insa, cvasitotala a impozitului in finantele publice (socialiste), s-a datorat, in principal aparitiei unui nou flagel, cel al evaziunii fiscale, care lovea societatea romaneasca aflata nu numai la o cotitura istorica in existenta ei, ci si intr-o profunda criza economica.

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL DE CONTROL FINANCIAR - FISCAL SI INSPECTIE FISCALA

1.1. Contolul - functie a managementului si a gestiunii financiare

Controlul, in acceptiunea lui semantica, este o analiza permanenta sau periodica a unei activitati, a unei situatii, pentru a urmari mersul si pentru a lua masuri de imbunatatire. In acelasi timp el semnifica si o supraveghere continua morala sau materiala, ca si stapanirea unei activitati, a unei situatii. Aspecte interesante releva, insa, si alte definitii, potrivit careia controlul este o verificare atenta a corectitudinii unui act sau o actiune de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minutioasa sau puterea de a conduce, ca instrument de reglementare a unui mecanism, a unui proces.

Activitatea de control mai poate fi definita ca functie a conducerii, instrument de conducere, mijloc de cunoastere a realitatii si de corectare a erorilor. Controlul este definit drept procesul prin care se verifica si se masoara realizarea calitativa si cantitativa a performantelor, a sarcinilor sau lucrarilor, pe care le compara cu obiectivele planificate si indica masurile de corectie ce apar ca necesare.

Privit din punct de vedere al misiunii sale, controlul este o componenta intrinseca a managementului, iar din punct de vedere al exercitarii sale este o activitate umana, autonoma si specifica care serveste atat conducerii firmei, societatii si partenerilor ei, cat si activitatilor publice si chiar populatiei.

Pe baza acestor consideratii exhaustive constatam ca, controlul este un atribut al conducerii firmei, o functie a conducerii, si in acelasi timp este o activitate independenta. In aceasta calitate, de functie a conducerii, controlul vizeaza maximizarea parametrilor ce se refera la rezultatele obtinute si la cresterea vitezei de realizare a lor.

In acelasi sens, exista si ideea, conform careia, controlul face parte din desfasurarea fiecarei functii a intreprinderii (tehnica, comerciala, financiara, administrativa si de personal), ca si a functiei directiei generale. Datorita importantei sale sistemul de control financiar poate fi considerat ca instrument indispensabil managementului pentru supraveghere regulata a activitatii firmei, cu scopul de a lua la timp deciziile ce se impun, privind fiecare functie in parte, dar si ansamblul firmei.

Managementul, reprezinta efortul de a organiza activitatea de conducere in raport cu legitatile pietei in vederea cunoasterii si perfectionarii modului de gestionare a potentialului agentilor economici si de a preveni aparitia riscurilor, deficientelor si lipsurilor in activitatea acestora.

Managementul se constituie intr-o adevarata stare de spirit, care se opune tot mai mult ramanerii in urma si pasivitatii, transformandu-se intr-un interes public general pentru obtinerea eficientei maxime in orice actiune, pentru ca presupune analiza mediului economic si prognoza evolutiei lui, pregatirea deciziilor in domeniu. De asemenea gestiunea financiara a firmei, inseamna pregatirea, fundamentarea, luarea si executarea deciziilor financiare ale acesteia.

In acest sens economistul francez Henry Fayol, considerat, alaturi de F.W. Taylor drept parinte al stiintei conducerii, definea conducerea intreprinderii prin 5 functii principale: prevederea, organizarea, comanda, coordonarea si controlul.

Controlul financiar, parte integranta a managementului si a gestiunii financiare, constituie in acelasi timp, expresia unei necesitati obiective ca forma de cunoastere, ceea ce ii confera o sfera mult mai larga si cu semnificatii multiple care depasesc interesul strict al firmei. Mai mult, acelasi control care se efectueaza in cadrul firmei are o tripla semnificatie fiind in acelasi timp un control pentru sine ( un control interior), un control pentru altii ( un control exterior ) si un control pentru stat.

Indiferent pentru cine si pentru ce scop s-ar efectua controlul, el este in acelasi timp un proces de cunoastere a trecutului, de apreciere a prezentului si de descifrare a viitorului, in legatura cu activitatea firmei si cu performantele ei economico-financiare. Totodata, controlul financiar este un proces de cunoastere, o practica ce incita la studiu, actiune si reflectie. De asemenea, acesta asigura protectia intereselor ce graviteaza in jurul firmei, furnizand o viziune globala asupra ei. El constituie, in acelasi timp, un factor de securitate si autonomie, pentru societate, apare ca un instrument de reglementare a activitatii agentilor economici, precum si ca un ghid pentru cei ce iau hotarari la orice nivel, ajuta la sanctionarea agentilor economici ineficienti si incompetenti, si la recompensarea celor competitivi. Cu alte cuvinte, controlul contribuie la integrarea firmei in mecanismul economiei de piata printr-o activitate manageriala complexa si continua.

Managementul intreprinderii include in mod necesar gestiunea resurselor intreprinderii, gestiunea economica si in special gestiunea financiara, precum si deciziile cu privire la procurarea si repartizarea resurselor, atat a celor materiale si umane, cat si a celor financiare si informationale.

Controlul financiar, in cadrul managementului, este un fel de interface intreprindere - parteneri financiari (inclusiv actionari, creditori, fisc), ceea ce inseamna, ca el admite schimbul de informatii de o deplina sinceritate asupra trecutului si perspectivelor firmei.

Totodata, controlul firmei, in speta, controlul financiar, trebuie abordat sistematic si global, respectiv in cadrul sistemului de management si cu optica asupra ansamblului de functionare a firmei, intr-un context dinamic, riscant si imprevizibil al economiei de piata. In aceste conditii, continutul si natura controlului firmei au evoluat in permanenta, ceea ce ii confera acesteia un caracter dinamic. Ca urmare, el depaseste verificarea si atestarea veridicitatii, reflectata in actele analitice si sintetice ale firmei, a situatiei ei economice. El are si un caracter mai mult decat cantitativ si economic, un caracter social. Aceasta priveste activitatea intreprinderii intrucat el efectueaza un serviciu real nu numai acesteia, ci si intregii societati in care actioneaza firma. In acelasi timp controlul firmei are si un caracter obiectiv, fiind conceput,

organizat si realizat in vederea aflarii adevarului, fiind interesat sa redea imaginea fidela a situatiei agentului economic. Cu alte cuvinte, sistemul de control al firmei este deja o institutie economica si are un rol activ si benefic, el este o actiune si determina o interventie economica.

Controlul statului favorizeaza luarea de masuri care adauga un plus de valoare patrimoniului public,acesta contribuind la instaurarea ordinii si desciplinei in

Gestionarea banilor si a altor valori publice.

" Functia de control a finantelor publice este strans legata de functia de repartitie, dar are o sfera de manifestare mai larga decat acesta "

1.2. Obiectul, rolul, functiile si formele controlului financiar

Controlul financiar, cuprinde in sfera sa, sub aspect legal, teoretic si practic, problematica foarte complexa specifica domeniului economic si financiar in interactiunea si conditionarea sa reciproca cu domeniul tehnic - tehnologic, juridic, etc.

Controlul financiar cerceteaza viata economica la nivel micro si macro economic, privita prin prisma corectitudinii operatiilor dar si a eficientei cu care sunt gospodarite, utilizate si cheltuite resursele materiale, financiare si umane. Gradul de dezvoltare economico - sociala, diversitatea de activitati si interrelatii ce se stabilesc intre acestea determina, la nivel de concept, definesc continutul controlului, care cuprinde in obiectul sau de activitate: modul de aplicare si indeplinire a directivelor stabilite, prevenirea si inlaturarea aspectelor negative, mediatizarea si consolidarea celor pozitive, astfel incat, in conditiile liberei initiative, concurentei loiale si legalitatii, sa se asigure cresterea profitului.

Obiectul controlului financiar consta in examinarea modului in care se realizeaza sau s-a realizat programul fixat anticipat si a modului cum se respecta principiile stabilite, cu scopul de a releva erorile, abaterile, lipsurile, deficientele pentru a le remedia si evita in viitor.

In cadrul economiei de piata controlul are o sfera de actiune aproape nelimitata, fiind implicat in toate activitatile economico-sociale.

Importanta si necesitatea controlului financiar in conditiile economiei de piata sunt unanim recunoscute. El este considerat ca indispensabil desfasurarii activitatilor economico-sociale atat de factorii de conducere cat si de cei condusi.

Rolul controlului financiar reiese pregnant in evidenta, in toate fazele proceselor de productie, incepand de la activitatile de proiectare, contractare si pana la finalizarea acestora si inregistrarea rezultatelor obtinute.

In conditiile economiei de piata este necesara intarirea institutiei controlului financiar, atat sub aspectul modului de organizare cat si sub aspectul cuprinderii si extinderii acestuia in economie. De altfel, controlul financiar nu trebuie si nici nu poate sa scape procesului general de reforma, care se desfasoara in prezent in toate sistemele si subsistemele economice si in special in cele referitoare la buget, banci, fiscalitate, contabilitate etc.

De asemenea, rolul controlului financiar a crescut si capatat noi valente, prin reevaluarea obiectului sau de activitate si al raspunderilor ce-i revin. In conditiile actualului proces de privatizare, determinat de sistemul nou de relatii, ce se stabileste intre stat si agentii economici, privind interdependenta si autonomia acestora, a aportului decisiv al agentilor economici la deciziile cu caracter financiar, bugetar

si fiscal pe care le adopta, legislatia specifica aparuta in domeniu, rolul controlului financiar dobandeste noi dimensiuni.

Ca urmare a managementului, controlul financiar asigura realizarea unor functii specifice, care rezida din insusi continutul si natura sa.

Controlul financiar nu-si poate realiza scopul propus fara luarea in considerare a complexitatii interdependentelor diferitelor aspecte ale vietii agentului economic - firma, si implicit a multiplelor lui obiective. Privit din interior el constituie o latura distincta, de mare anvergura si raspundere a procesului managerial, iar, privit din afara, controlul reprezinta rigoarea pe care o pretinde comunitatea, agentului economic - firma, in respectarea obligatiilor sale fata de parteneri. Numai prin aceasta prisma, cu mai multe fatete, putem aprecia functiile controlului, de la cele aparent simple la cele mai complexe.

Dintre functiile specifice controlului financiar mentionam:

functia de prevenire si functia de perfectionare, care se materializeaza in preintampinarea producerii unor deficiente sau pagube in desfasurarea activitatilor economico-financiare ceea ce presupune perfectionarea acestora. Prin prevenirea tendintelor si fenomenelor care necesita decizii de corectii, se asigura perfectionarea modului de gestionare a patrimoniului, de organizare si de conducere a activitatii agentului economic. Aceste functii, deriva din faptul ca, controlul are menirea de a orienta munca spre obiective majore, intr-o ordine de prioritati rationale si de perspectiva, care sa previna si sa inlature risipa de efort uman si material si sa asigure eficienta economica si sociala. Aceste functii au si un caracter previzional care consta in faptul ca abaterile constatate in cursul actiunilor de control ca si cauzele care le-au determinat stau la baza fundamentarii deciziilor pentru perioadele viitoare;

functia de constatare a situatiei si functia de corectare, in cazul in care apar dereglari. Acestea presupun ca, prin control se urmareste modul in care se indeplinesc deciziile conducerii referitoare la functionarea firmei, adica se verifica si se asigura respectarea si apararea intereselor acesteia. Insa, si mai concret, prin control se urmareste modul in care se asigura echilibrul financiar intre venituri si cheltuieli si se influenteaza favorabil realizarea sarcinilor economice, care sa contribuie la cresterea eficientei tuturor agentilor economici. Aceste functii se realizeaza prin procedee si tehnici specifice controlului financiar cu ajutorul carora se constata nereguli, deficiente si abateri si se valorifica constatarile prin corectarea si aducerea la parametrii de normalitate si legalitate a situatiilor constatate. Ele au un profund caracter coercitiv pentru acei agenti economici neloiali si ineficienti;

functia de cunoastere si functia de evaluare a situatiei existente la un moment dat, a rezultatelor obtinute la sfarsitul unei perioade de gestiune, asupra modului de desfasurare a activitatii in conditii de normalitate, legalitate si eficienta, si totodata, de asigurare a tuturor categoriilor de colaboratori, de solvabilitatea respectivului agent economic.

functia educativa si functia stimulativa a tuturor participantilor la realizarea procesului de management.

Prin realizarea celorlalte functii ale controlului dar mai ales prin cea de corectare, controlul financiar capata o functie educationala pentru perioadele viitoare, pe baza rezultatelor obtinute si a valorificarii acestora. Avand la baza principiul potrivit caruia "chiar si controlul poate fi controlat" controlul contribuie la stimularea tuturor factorilor ce iau parte la procesul managerial. In acelasi timp, controlul actioneaza ca forta pozitiva ce stimuleaza eforturile agentilor economici pentru depasirea situatiei critice si obtinerea unor rezultate superioare in viitor.

Prin aceste functii specifice, controlul contribuie la mentinerea agentilor economici firme in cadru programat, anticipat, printr-un reglaj optim asupra activitatii economice financiare, efectuat prin depistarea abaterilor, a proportiilor lor si inlaturarea consecintelor economico-financiare ale acestora, realizand functia de reglare a sistemului, intrinsec legate de celelalte, receptand influenta factorilor interni si externi si fiind sensibili la multitudinea lor.

Functiile specifice ale controlului financiar sunt operative, reale si practice si coexista intr-un cadru unitar, interconditionandu-se si completandu-se reciproc.

In acelasi timp, controlul financiar mai indeplineste si o serie de functii particulare, care reies din obiectivele si natura acestuia, cum ar fi:

functia de masurare a posteriorii ecarturilor ( abaterilor planificate anticipat).

functia de diagnosticare a erorilor financiare pe baza ecarturilor simptomatice care afecteaza sau ameninta activitatea agentului economic;

functia de revizuire a obiectivelor sau previziunilor viitoare pe baza diagnosticului financiar constatat;

functia de a interveni in cadrul competentelor date pentru redresarea sau solutionarea problemelor firmei;

functia de reglementare a activitatii firmei, prin asigurarea coerentei actiunii de control in raport cu obiectivele firmei focalizandu-se asupra activitatilor in curs de desfasurare;

functia de pregatire a agentului economic pentru luarea deciziilor pe baza rezultatelor controlului a priorii;

functia de invatare si auto invatare a realitatilor pe care controlul le ridica in permanenta prin actiunea sa coercitiva, asupra pertinentei cadrului si a normelor legale folosite.

Aceste functii apar tot mai frecvent in nomenclatorul functiilor controlului financiar, in literatura de specialitate.

Gratie acestor functii controlul nu mai este un scop in sine, ci este mai mult un mijloc, o maniera de a creste supletea si eficacitatea sistemului in care functioneaza.

In practica, specialistii in domeniu, recomanda sa se puna un accent mai insemnat pe functia de prevenire cu caracterul ei previzional si mai putin pe cele cu caracter coercitiv, deoarece acestea contribuie la realizarea unor insemnate economii.

Dupa criteriul sferei de cuprindere, controlul activitatii economico-sociale, ca sistem de cunoastere si actiune, este structurat pe forme diferite de control cum sunt:

controlul tehnic-tehnologic,

controlul economic,

controlul financiar,

controlul calitatii produselor,

controlul protectiei muncii,

controlul protectiei sociale,

controlul comercial, control juridic.

Formele de control se deosebesc intre ele prin ceea ce reflecta cu precadere din ansamblul activitatii economico-sociale, prin continutul si rolul sau functia lor sociala specifica, si anume, aceea de reflectare si influentare pozitiva a dezvoltarii activitatii economico-sociale, a protejarii patrimoniului, a cresterii profitului, s.a.

Controlul financiar cuprinde in sfera sa:

relatiile, fenomenele si procesele financiare,

procesul de administrare si gestionare a patrimoniului,

rezultatele activitatii economico-sociale,

toate momentele, unitatile si locurile unde se gospodaresc valori materiale si banesti si se fac cheltuieli.

Controlul financiar asigura buna functionare a activitatii economice si actioneaza sistematic in vederea:

prevenirii abaterilor si deficientelor,

apararii patrimoniului,

cunoasterii modului de respectare a legalitatii cu caracter economic si financiar,

stabilirii raspunderii pentru pagube sau nerespectare disciplinei de gestiune,

cresterii eficientei.

Controlul financiar, ca proces complex si permanent, contribuie la buna folosire a mijloacelor materiale si financiare. In acest scop controlul financiar are sarcina de a preveni angajarea de cheltuieli fara justificare economica, imobilizarea de mijloace, de a asigura profit sporit in folosirea resurselor materiale, financiare si umane.

1.3. Conceptul de inspectie fiscala

Contribuabilul si organul de inspectie fiscala

Nevoia sporita de resurse financiare publice la dispozitia statului face ca acesta sa introduca o gama variata de impozite si taxe greu de gestionat de agentii economici sau altfel spus de catre contribuabili.

Odata cu dezvoltarea afacerilor, fiecare operatie este generatoare de un element fiscal. Impozitele si taxele fiscale penetreaza tot ce este act de comert, acumulare si distribuire de resurse, precum si intersectia intre intreprindere si mediu economic-social.

Existenta unei fiscalitati a intreprinderii genereaza necesitatea crearii unui sistem informational care sa gestioneze multimea regulilor fiscale privind obiectul impunerii, baza de calcul, cota de impozitare, termenul de plata, facilitatile si penalitatile fiscale. Un asemenea sistem trebuie sa aiba un caracter preventiv si asiguratoriu privind drepturile si obligatiile fiscale, precum si sanctiunile in cazul neregulilor.[2]

Inspectia fiscala are ca obiect verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente acestora.[3]

Potrivit legii, inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor si taxelor si a altor obligatii fiscale prevazute de lege.

Inspectia fiscala se exercita nemijlocit si neingradit prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala. In cadrul acesteia Directia generala de inspectie fiscala are competenta de inspectie fiscala pe intreg teritoriul tarii, si se exercita de catre organele de inspectie fiscala. Acestea, pentru a-si indeplini atributiile, vor proceda la :

examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului ;

verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila a contribuabilului ;

discutarea constatarilor si solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantii legali ai contribuabililor sau imputernicitii acestora , dupa caz ;

solicitarea de informatii de la terti ;

stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata ;

verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri impozabile ;

dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii;

efectuarea de investigatii fiscale ;

aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor legale.

Contribuabilii sunt obligati sa declare cu sinceritate la termenele legale veniturile realizate, bunurile mobile si imobile aflate in proprietate sau obtinute cu orice titlu legal, precum si alte valori care genereaza titluri de creanta fiscala. Cand legea nu prevede obligatia de depunere a declaratiei de impunere, contribuabilii raspund de calcularea corecta a obligatiilor fiscale, in conditiile prevazute de lege. De asemenea, contribuabili sunt obligati sa evidentieze veniturile realizate si cheltuielile efectuate din activitatile desfasurate, prin intocmirea registrelor sau a oricaror documente prevazute de lege.

In vederea controlului modului de indeplinire a obligatiilor fiscale, organele de inspectie fiscala au dreptul sa solicite de la contribuabili orice informatii,

explicatii sau justificari in legatura cu declaratiile sau orice alte documente depuse de catre acestia.

Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in timpul programului de lucru al contribuabilului. Inspectia fiscala se poate desfasura si in afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia si cu aprobarea conducatorului organului fiscal. In toate cazurile, indiferent daca contribuabilul a fost sau nu instiintat in prealabil asupra inspectiei, organul fiscal are obligatia sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control.

Contribuabilul trebuie sa puna la dispozitia organelor fiscale un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale. Daca contribuabilul nu poate asigura un spatiu de lucru adecvat inspectiei, atunci organele de inspectie propun in scris in vederea aprobarii, la inceperea actiunii, conducatorului organului de inspectie fiscala alt loc de desfasurare a inspectiei. Decizia conducatorului organului fiscal cu privire la locul desfasurarii inspectiei fiscale se transmite si contribuabilului printr-o adresa, inregistrata la acesta.

Inspectia fiscala poate avea loc la domiciliul administratorului sau asociatului numai in cazul cand :

locuinta contribuabilului este utilizata pentru obtinerea de venituri ;

activitatea impozabila se desfasoara la domiciliul contribuabilului.

Contribuabilul, pe intreaga durata a inspectiei fiscale, poate beneficia de asistenta de specialitate sau juridica.

Functionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati, in conditiile legii, sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu. Totusi, informatiile referitoare la impozite, taxe si alte obligatii fiscale ale platitorilor pot fi transmise numai :

autoritatilor publice, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute de lege ;

autoritatilor fiscale ale altor tari, in conditii de reciprocitate, in baza unor conventii ;

autoritatilor judiciare competente, potrivit legii.

Autoritatea care primeste informatii fiscale este obligata sa pastreze secretul asupra informatiilor primite. Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal atrage raspunderea potrivit legii. Pe parcursul desfasurarii inspectiei , organului fiscal ii este permis sa ia sau sa faca copii dupa oricare documente sau inregistrare contabila, precum si sa retina orice document sau element material care poate constitui o proba sau o dovada in determinarea obligatiilor fiscale ale contribuabilului.

In scopul desfasurarii inspectiei in conditii optime, contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal. La inceperea inspectiei fiscale, contribuabilul

va fi informat ca poate numi persoane care sa dea informatii. Daca informatiile contribuabilului sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, atunci inspectorul fiscal se poate adresa si altor persoane pentru obtinerea de informatii.

Procedee,tehnici si instrumente de inspectie fiscala

Sistemul fiscal, in general, este rezultatul aparitiei si inmultirii trebuintelor publice, al comunitatilor umane, cristalizandu-se in acelasi timp cu aparitiile statale in istorie. De aceea, finantele unui stat ( ca si sistemul sau fiscal) sunt in stransa legatura cu situatia lui politica, sociala si economica, intre regimul politic si Finante existand o puternica interdependenta.[4]

Sistemul fiscal reprezinta modul de cercetare si actiune, procedeele si modalitatile de investigare in vederea prevenirii constatarii cazurilor de sustragere de la calcularea, evidenta si plata impozitelor si taxelor cuvenite statului.

Sistemul fiscal reprezinta unul din instrumentele cele mai importante pe care statul [5]le foloseste in conducerea activitatii economice sociale, in vederea indeplinirii in bune conditii a tuturor functiilor sale .

Functii ale sistemului fiscal :

de asigurare a resurselor financiare necesare statului pentru finantarea actiunilor ce decurg din indeplinirea functiilor sale ( invatamant, cultura, arta, sanatate, asistenta sociala, administratia de stat, ordine publica.)

o functie economica de stimulare a bunei desfasurari a activitatii agentilor economici ;

o functie sociala in sensul favorizarii categoriilor de agenti economici ce isi desfasoara activitatea in conditii mai dezavantajoase decat cele normale ;

o functie de control. Parghiile financiare oferite de sistemul fiscal sub forma impozitelor si taxelor sau posibilitatea statului sa exercite controlul asupra economiei prin aparatul sau de control. [6]

Sistemul fiscal trebuie inteles, ca un tot unitar, format din patru componente

totalitatea impozitelor si celorlalte venituri ale statului ce reprezinta surse de baza (venituri fiscale) ale bugetului de stat ;

legislatia fiscala (reglementarile legislative de natura fiscala) reprezinta cadrul care defineste prin legi sau alte acte normative, dreptul de creanta fiscala a statului asupra contribuabilului ;

mecanismul fiscal reprezinta ansamblul de metode tehnice si instrumente fiscale care permite dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor ;

operatii fiscale. Aplicarea legilor, asigurarea unei bune functionalitati a mecanismului fiscal si realizarea creantelor fiscale impun existenta, organizarea si functionarea unor organe speciale ale statului , respectiv a unui aparat fiscal.

legile fiscale guverneaza activitatea statului in repartizarea sarcinilor publice intre contribuabili si reflecta modul in care contribuabilul participa la avantajele generale si particulare derivand din societatea, economia nationala si activitatea statului. Orice stat are nevoie de un sistem fiscal prin care sa poata obliga membrii sai sa-si dea contributia lor in mod pasnic, in scopuri de utilitate publica.

Aparatul fiscal, ca parte componenta a sistemului fiscal, isi realizeaza functiile de dimensionare, asezare, urmarire si incasare a impozitelor si taxelor, prin inspectia fiscala. Felul cum este organizata inspectia fiscala, procedeele, tehnicile si modalitatile aplicate difera de la un sistem la altul, de la o etapa la alta de evolutie a economiei de piata in functie de politicile financiare si fiscale.

Inspectia fiscala se exercita nemijlocit si neingradit prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala, iar la nivel teritorial de catre Directia generala de inspectie fiscala , prin organele de inspectie fiscala.[7]

Inspectia fiscala, indiferent de cine este realizata presupune realizarea unor reguli unitare de actiune si adaptare a unor procedee, tehnici, si modalitatea sau instrumentele de control specifice, care raman general valabile.

Formele de inspectie fiscala sunt

A.    inspectia fiscala generala

B.    inspectia fiscala partiala

A.   inspectia fiscala este generala atunci cand are ca obiect verificarea in totalitate a situatiei fiscale a contribuabilului in legatura cu toate obligatiile fiscale si sunt in competenta organului de inspectie fiscala.

B.   inspectia fiscala este partiala atunci cand are ca obiect verificarea uneia sau mai multor obligatii fiscale si sunt in competenta organului de inspectie fiscala.

Inspectia fiscala partiala se realizeaza, de regula, atunci cand :

a). este prevazuta in acte normative ;

b). se realizeaza o actiune de regularizare a unor obligatii fiscale ;

c).este dispusa prin decizia de reverificare urmare a solutionarii contestatiei ;

d). se solicita, de catre unele institutii abilitate ale statului, clarificarea unor aspecte privind situatia fiscala a contribuabilului

e). exista solicitari fundamentate, aprobate de conducatorul organului de inspectie fiscala

In realizarea atributiilor inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control :

a). controlul prin sondaj, care consta in activitatea de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative in care sunt reflectate, modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat;

b). controlul inopinat, care consta in activitatea de verificare faptica si documentara, in principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului;

c). controlul incrucisat, care consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului in corelatie cu cele detinute de alte persoane.[8]

Utilizarea procedeelor de control se poate face individual sau combinat in functie de scopul, obiectivele, complexitatea, dificultatile, specificul si perioada inspectiei fiscale.

Controlul prin sondaj implica verificarea partiala a unor operatiuni sau perioade semnificative. Atunci cand la un control prin sondaj se constata fapte ce ar putea intruni elemente constitutive ale unor infractiuni, verificarea se va extinde asupra tuturor documentelor si operatiunilor relevante pentru faptele constatate.

Controlul inopinat implica verificarea faptica si documentara, fara instiintarea detinatorului incintei, depozitului, localului, mijlocului de transport, ori in orice alt loc unde se produc, depoziteaza sau se transporta marfuri sau se presteaza servicii, cu scopul surprinderii fenomenului in desfasurare sau atunci cand exista informatii, sesizari cu privire la derularea unor operatiuni ce pot intruni elemente de evaziune fiscala.

Controlul incrucisat implica verificarea conformitatii datelor existente la un contribuabil prin compararea lor cu informatiile, elementele si/sau evidentele detinute de alte organe fiscale, clienti, furnizori, organe vamale, alte institutii sau persoane fizice si juridice.

Modalitati de finalizare a inspectiei fiscale

Orice platitor, persoana juridica, care potrivit legii are obligatia sa efectueze calculul impozitului, trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi, denumite declaratii fiscale, la termenele stabilite prin Codul Fiscal.

Inspectia fiscala se poate efectua asupra declaratiilor si celorlalte acte depuse de contribuabil in scopul obtinerii unor deduceri, restituiri, rambursari sau in alte scopuri, fara deplasarea organului de inspectie fiscala la sediul sau la domiciliul acestuia. In acest caz, organul de inspectie poate solicita contribuabilului orice informatie, justificare sau clasificare referitoare la declaratiile sau documentele depuse, printr-o scrisoare sau prin convocarea acestuia la sediul unitatii fiscale. Scrisoarea sau adresa de convocare trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu termenul pana la care contribuabilul sa transmita raspunsul, respectiv data la care sa se prezinte la unitatea fiscala, precum si problemele care se vor discuta cu ocazia intrevederii.

Inspectia fiscala la sediu sau la domiciliul contribuabilului se desfasoara in principal pe baza inregistrarilor si evidentelor contabile pentru contribuabilii care, potrivit legii, sunt obligati sa tina astfel de evidente a documentelor primare, care au stat la baza acestor inregistrari sau pe baza documentelor legale sau a constatarilor faptice privind detinerea de bunuri sau desfasurarea de activitati supuse impozitarii.[9]

Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit sau taxa si pentru fiecare perioada supusa impozitarii. Prin exceptie, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar

date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor sau erorilor de calcul care influenteaza rezultatele acestora.

Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-un raport scris, in care se vor prezenta constatarile inspectiei, din punct de vedere faptic si legal. Daca, ca urmare a inspectiei, se modifica baza de impunere, raportul intocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere. In cazul in care baza de impunere nu se modifica, acest fapt va fi comunicat in scris contribuabilului.

Rezultatul inspectiei fiscale va fi consemnat intr-unul din urmatoarele acte : proces-verbal sau raport de inspectie fiscala, dupa caz.

Procesul-verbal este un act bilateral si se incheie :

a). cu ocazia constatarii de fapte ce ar putea intruni elemente constitutive ale unor infractiuni, in conditiile prevazute de legea penala ;

b). cu ocazia inspectiilor fiscale efectuate la solicitarea autoritatilor publice ;

c). cu ocazia inspectiilor fiscale realizate prin control inopinat.

Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care-l incheie, de persoanele la care se refera, precum si de martori, cand exista. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze se face mentiune despre aceasta.[11]

Raportul de inspectie fiscala se incheie in toate cazurile, cu exceptia celor mentionate mai sus si este un act unilateral. Acesta va cuprinde obligatoriu urmatoarele :

a). datele de identificare ale contribuabilului ;

b). numele/prenumele, functia organelor de inspectie fiscala ;

c). perioadele supuse controlului pe fiecare obligatie fiscala ;

d).perioada in care s-a efectuat inspectia fiscala ;

e). fundamentarea de drept si de fapt a constatarilor;

f). sinteza rezultatelor inspectiei fiscale pe fiecare obligatie fiscala si an fiscal ;

g). date privind discutia finala si punctul de vedere al contribuabilului cu privire la constatarile inspectiei ;

h). masurile propuse de inspector pentru remedierea deficientelor constatate si intrarea in legalitate ;

i). persoanele raspunzatoare pentru abaterile constatate si sanctiunile contraventionale aplicate.

Raportul de inspectie fiscala se semneaza de catre organele de inspectie fiscala si se avizeaza de seful de serviciu. Dupa aprobarea conducatorului de inspectie fiscala, raportul se trimite unitatii fiscale unde este arondat contribuabilul pentru emiterea deciziei de impunere. Modelul si continutul raportului privind rezultatul inspectiei fiscale se va aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru inspectiile fiscale in care se constata fapte ce ar putea intruni elementele constitutive ale unei infractiuni, se va face plangere penala, in temeiul prevederilor din Codul de procedura penala, care se va inainta organelor competente impreuna cu procesul verbal. Data comunicarii catre contribuabil a procesului verbal este data

semnarii acestuia de catre administrator sau reprezentantul sau legal. In cazul in care administratorul sau reprezentantul legal al contribuabilului refuza semnarea procesului verbal, un exemplar al acestuia va fi comunicat contribuabilului.[12]

Impotriva actelor administrative fiscale si impotriva titlului de creanta fiscala se poate formula contestatie potrivit legii. Contestatia se formuleaza in scris si va cuprinde :

datele de identificare a contestatorului ;

obiectul contestatiei;

motivele de fapt si de drept;

dovezile pe care se intemeiaza ;

semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice.

Dovada calitatii de imputernicit a contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii. Contestatia se depune in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal, sub sanctiunea decaderii. Contestatia poate fi retrasa de contestator pana la solutionarea acesteia. Organul de solutionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renuntare la contestatie. Prin retragerea contestatiei nu se pierde dreptul de a se inainta o noua contestatie in interiorul termenului general de depunere a acesteia. In solutionarea contestatiei, organul competent se pronunta prin decizie care este definitiva in sistemul cailor administrative de atac. Organul competent va verifica motivele de fapt si de drept care au stat la baza actului administrativ fiscal.

1.4. Conceptul evaziune fiscala

Clasificare si participatii pe categorii de obligatii fiscale

Dimensiunea economiei subterane nu poate fi masurata cu precizie, cifrele variind de la o sursa la alta, dar totusi efectele acesteia se fac din plin resimtite atat asupra bugetului de stat, cat si asupra nivelului de trai al populatiei.[13]

O latura importanta a economiei subterane o constituie fenomenul evaziunii fiscale, care este definita potrivit art.1 din Legea nr.241/2005 drept  sustragerea prin orice mijloc, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine, denumite contribuabili 

Calitatea de contribuabili si obligatia de a plati impozit o au persoanele care realizeaza venituri, poseda anumite bunuri si au capacitate legala.

Contribuabilii, in calitatea lor de persoane fizice sau juridice care realizeaza venituri si detin bunuri mobile sau imobile ori desfasoara activitati supuse impozitelor si taxelor au obligatia legala :

a). sa declare, in termen de 5 zile de la inregistrare la organul fiscal pe a carui raza teritoriala isi au sediul, datele in legatura cu subunitatile constituite in sucursale, filiale, puncte de lucru, depozite, magazine si cu oricare alte locuri in care se desfasoara activitatea producatoare de venit, bancile si conturile bancare in lei si in valuta, indiferent de locul unde functioneaza, in tara sau in strainatate ;

b). sa declare organului de control bunurile sau valorile impozabile depozitate in alte locuri decat cele mentionate la aliniatul precedent ;

c). sa comunice organelor fiscale competente in termen de 15 zile de la data cand a avut loc, orice schimbare intervenita in legatura cu datele prevazute la punctele a si b ;

d). sa evidentieze veniturile realizate si cheltuielile efectuate in activitatile desfasurate, prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege ;

e). sa declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobile si imobiliare aflate in proprietate sau obtinute cu titlu legal, precum si alte valori, care genereaza titluri de creanta fiscala. Cand legea nu prevede obligatia de depunere a declaratiei de impunere contribuabilii raspund de calcularea corecta a impozitelor si taxelor pe care trebuie sa le verse la buget, in conditiile prevazute de lege ;

f). sa plateasca la termen sumele datorate statului ;

g). sa permita efectuarea controlului si sa puna la dispozitia organelor de control toate documentele contabile, evidentele si oricare alte elemente materiale sau valorice, solicitate, in vederea cunoasterii realitatii obiectelor sau surselor impozabile sau taxabile. Controlul contribuabililor cu privire la respectarea dispozitiilor legale de organizare si desfasurare a activitatilor economice producatoare de venituri impozabile sau bunuri supuse impozitelor si taxelor se efectueaza de catre organele fiscale din cadrul Ministerului Economiei si Finantelor si din unitatile teritoriale subordonate, Garda Financiara si alte persoane imputernicite de lege.

Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor, ca si, sau mai ales, povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee de eludare a obligatiilor fiscale.  Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes : interesul banesc. [14]

Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de tehnicieni, cat si de teoreticieni, jurnalisti etc. Cu toate acestea, si in pofida a tot ceea ce se scrie despre cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt imprecise, iar domeniul pe care-l exploreaza este incert.

Indiferent de modul in care a fost definit fenomenul de evaziune fiscala este cert ca el este condamnat pretutindeni. El persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor de orice fel aplicate de catre stat.

Astfel, in urma unui sondaj national efectuat in Franta, s-a relevat ca aproape 20% dintre contribuabili estimau ca evaziunea fiscala este putin sau deloc condamnabila, fapt care nu poate minimiza repercusiunile negative asupra veniturilor bugetului de stat, asupra politicii bugetare a puterilor publice si chiar asupra climatului social.

Ca forma de manifestare a evaziunii fiscale, economia subterana sau economia neagra (black economy), concretizata prin munca la negru, vanzarea ilegala de droguri etc. este estimata la 8% din produsul national brut in Marea Britanie, 13% in Suedia, 12% in Belgia, 9% in Franta, Olanda, Germania.

In Romania, problema evaziunii fiscale capata un interes major in primul rand datorita existentei unei economii cu o lipsa accentuata de capital, atat la nivel macroeconomic, pentru sustinerea programelor nationale de restructurare, cat mai ales la nivel micro-economic, unde fenomenul subcapitalizarii este deosebit de relevant.

De asemenea, tot nevoia de capital atrage dupa sine o situatie precara a veniturilor care trebuie sa sustina bugetul de stat si care au ca destinatie finantarea unor importante sectoare sociale ( sanatate, invatamant, cultura etc.)[15]

Incercand sa concluzionam asupra diversitatii de opinii vizavi de notiunile de evaziune fiscala legala si ilegala, de frauda fiscala legala si ilegala, consideram ca exista un singur fenomen care aduce atingere veniturilor fiscale ale bugetului de stat, acela al evaziunii fiscale, care in functie de raportul fata de lege al actiunii de atingere al acestor drepturi fiscale poate fi :

Evaziune fiscala licita ( adica este ingaduita, implicit de lege) si nu evaziune fiscala legala (deoarece, conform D.E.X., legal inseamna, care exista sau se face in temeiul unei legi, care este prevazut de o lege, este conform cu legea). Se intelege prin evaziune fiscala licita, actiunea contribuabililor de a ocoli legea recurgand la o combinatie, neprevazuta de legiuitor si deci tolerata prin scapare din vedere. Ea nu poate fi posibila, decat datorita unei inadvertente sau lacune a legii si este frecventa in perioade cand apar noi forme de intreprinderi sau noi impozite.

Evaziunea fiscala ilicita (nelegala) care este sinonima cu frauda fiscala. Prin evaziune fiscala ilicita se intelege actiunea contribuabilului care, violeaza prescriptiunea legala cu scopul de a nu plati impozitul cuvenit.

Frauda fiscala poate fi administrativa si penala. In timp ce prima este supusa doar penalitatilor fiscale, a doua suporta sanctiuni penale.

Evitarea impozitelor poate avea loc prin trei modalitati 

legea fiscala asigura ea insasi evaziunea printr-un regim fiscal de favoare (aici este cazul, in special, al regimurilor de evaluare forfetara a materiei impozabile)

abtinerea, pur si simplu, a contribuabilului de a indeplini, desfasura activitatea, operatiunea sau actul impozabil ; aceasta modalitate este frecventa in cazul unei fiscalitati excesive (superpresiune fiscala) deoarece rata marginala de impozitare devine foarte ridicata si contribuabilul prefera sa se abtina de a furniza o unitate suplimentara de munca ; evaziunea se produce in

acest caz prin substituirea timpului liber exonerat, muncii impozitate.

folosirea lacunelor sistemului fiscal, adica abilitatea fiscala sau alegerea modalitatilor de a plati cat mai putine impozite.[16]

Legea sanctioneaza si cazurile de nerespectare a reglementarilor fiscale in domeniul vamal, prin declararea inexacta, sub orice forma, a valorilor sau prin sustragerea bunurilor de la operatiunile de vamuire, in scopul neachitarii taxelor vamale sau al diminuarii acestora ori a altor obligatii fiscale.

Practicarea de catre importatori si exportatori a deferitelor mijloace frauduloase pentru a se sustrage de la plata sumelor in valuta cuvenite statului se practica, indeosebi prin :

falsificarea declaratiilor de import-export in care se arata ca marfurile ar fi de calitate inferioara si, deci preturile ce se obtin sunt mai mici decat cele reale ;

compensatiile particulare ;

tarife vamale insuficient de precise ;

transferuri de devize in si din alte tari cu incalcarea dispozitiilor legale ;

turism.

Practica actiunilor de inspectie efectuate pentru identificarea evaziunii fiscale pe categorii de contribuabili ( persoane fizice si juridice) si pe categorii de venituri

( impozit pe profit, taxa pe valoarea adaugata, impozit pe salarii, accize, impozite si taxe locale si alte impozite si taxe) confirma urmatoarele:

a). analiza evaziunii fiscale in functie de forma de proprietate a persoanelor juridice controlate evidentiaza ca societatile comerciale cu capital de stat si regiile autonome detin o pondere mai mare in totalul sumelor sustrase (60%), in raport cu persoanele juridice cu capital privat si mixt (35%) ;

b). actiunile de inspectie efectuate releva, in principal, aspecte specifice fiecarei categorii de obligatii fiscale ;

b1).in ce priveste impozitul pe profit, deficientele constatate de catre organele fiscale se refera, in principal, la :

reducerea bazei de impozitare prin includere pe costuri a unor cheltuieli fara documente justificative sau baza legala ( amenzi, penalizari, cheltuieli preliminare, etc.) ;

inregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege ( amortizari, cheltuieli social-culturale, cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, fond de rezerva, etc.) ;

majorarea cheltuielilor cu dobanzi aferente creditelor pentru investitii, situatie intalnita la agentii economici cu capital de stat sau majoritar de stat ;

deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobanzi la imprumuturi acordate de patroni propriei societati, in cazul agentilor economici cu capital privat ;

neinregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin intocmirea documentelor de evidenta primara, fie prin inscrierea in documente a unor preturi de livrare sub cele practicate in mod real ;

transferul veniturilor impozabile la societatile nou create in cadrul aceluiasi grup, aflate in perioada de scutire de la plata impozitului pe profit, concomitent cu inregistrarea de pierderi de catre societatea-mama ;

incadrarea eronata in perioadele de scutire in special in situatia desfasurarii in acelasi timp a mai multor activitati cu perioade diferite de scutire, precum si neindeplinirea conditiei legale de functionare la subunitatea cu acelasi profil de activitate, a unei perioade egale cu aceea pentru care s-a acordat scutirea ;

determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzatoare a prevederilor legale, in special in ceea ce priveste calculul eronat al soldului facturilor neincasate si al coeficientului acestuia, precum si a reducerii impozitului aferent profitului reinvestit. In unele cazuri nu se calculeaza impozitul aferent veniturilor obtinute din alte activitati ( locatie de gestiune, participari la capitalul altor societati, etc.) sau a veniturilor financiare ( dobanzi) ;

necalcularea de catre unele organizatii nonprofit a impozitului aferent veniturilor rezultate din activitatea economica ;

neinregistrarea in contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de comert sau chiar a obligatiilor privind impozitul pe profit datorat ;

b2).in ce priveste taxa pe valoarea adaugata actiunile de control evidentiaza ca principale, urmatoarele care conduc la evaziunea fiscala :

aplicarea eronata a regimului deducerilor. Astfel de abateri s-au constatat la agentii economici care realizeaza atat operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata, cat si operatiuni scutite prin nerespectarea prevederilor in ce priveste calcularea raportului in care participa bunurile si serviciile la realizarea operatiunilor impozabile si influentarea in acest mod a taxei pe valoarea adaugata deductibila. Sunt cazuri in care se fac deduceri de taxa pe valoarea adaugata pe baza de documente care nu au inscrisa taxa sau chiar deduceri fara documente sau pe baza de documente nelegale. Sunt si cazuri in care se exercita anticipat dreptul de deducere ;

necuprinderea unor operatiuni ce intra in sfera taxei pe valoarea adaugata in baza de calcul a taxei sau necuprinderea in taxa pe valoarea adaugata a tuturor facturilor ;

neevidentierea si nevirarea taxei pe valoarea adaugata a avansurilor incasate de la clienti;

neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 10 milioane, respectiv de 50 milioane lei anual, venit total ;

neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului de 50 milioane lei anual, venit total ;

aplicarea eronata a cotei zero pentru operatiunile de export, in cazul operatiunilor derulate prin intermediari care efectueaza operatiuni de export in nume propriu ;

sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, in loc de acte de cumparare, precum si neincluderea in deconturi a taxei pe valoarea adaugata la plata in vama ;

emiterea de chitante fiscale si facturi cu taxa pe valoarea adaugata, fara ca agentul economic sa fie platitor si fara sa inregistreze si sa vireze taxa pe valoarea adaugata in evidenta contabila ;

neinregistrarea taxei pe valoarea adaugata aferenta stocului de marfuri existent la data solicitarii retragerii din evidenta platitorilor ;

neutilizarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate, cu inregistrari incomplete in jurnale sau inregistrari repetate in jurnalele de cumparare, facturi  pierdute , amanarea platii taxei pe valoarea adaugata, necuprinderea in baza de calcul a tuturor elementelor din factura ( ambalaje, cheltuieli de transport, etc.) ;

necalcularea de catre banci a taxei pe valoarea adaugata aferenta veniturilor obtinute din valorificarea bunurilor gajate ;

sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata prin declararea unor importuri temporare;

erori de calcul.

b3). in ce priveste impozitul pe salarii, faptele care conduc la evaziunea fiscala se refera la :

neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlu de venituri salariale ( diverse ajutoare in bani sau in natura, alte drepturi acordate in natura, sume reprezentand participari la beneficiu, stimulente) ;

aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale ;

neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate pe baza de conventii civile sau pentru zilieri ;

neacumularea in vederea impozitarii a tuturor drepturilor salariale acordate ;

neinregistrarea obligatiilor de plata a impozitului pe salarii;

neinregistrarea impozitului pe salariul suplimentar pentru depasirea fondului de referinta ;

necalcularea si neretinerea impozitului pe salarii ;

nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare, scutirile si reducerile de impozit ;

b4). in ce priveste accizele, constituie evaziune fiscala faptele privitoare la :

necuprinderea in baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile ;

utilizarea unor cote inferioare celor legale;

necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;

reducerea de alcool din materii prime spre prelucrare ( porumb), cu plata contravalorii sub forma de uium retinut din productia realizata;

neincluderea accizelor in pretul de vanzare a produselor pentru care se datoreaza accize ( bijuterii vandute prin consignatii, bauturi alcoolice cumparate de la particulari, etc.)

neevidentierea in contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;

sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii alcoolice in facturile de import;

b5).in ce priveste celelalte impozite si taxe datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre contribuabili persoane juridice, abaterile cele mai frecvente se refera la :

evidentierea in contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale ;

nedepunerea la organele fiscale a declaratiilor privind cladirile aflate in patrimoniu, a mijloacelor de transport aflate in posesie si a terenurilor detinute sau aflate in administrarea agentilor economici ;

declararea unor date eronate, taxa asupra mijloacelor de transport, pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronata a acestuia;

neretinerea impozitului pe dividende aferent avansurilor acordate in cursul anului, care dupa realizarea profitului, aprobarea bilantului au avut destinatia de dividende.

Evaziunea fiscala identificata de organele financiar-fiscale, la persoanele fizice si asociatiile familiale se localizeaza in principal, la impozitul pe venit, impozite si taxe locale ; taxa pe valoarea adaugata ; accize ; alte impozite si taxe.

Cauzele principale ale neindeplinirii obligatiilor fiscale de catre persoanele fizice si asociatiile familiale sunt :

desfasurarea de activitati producatoare de venituri ( comercializare, lucrari agricole), fara autorizatie legala sau fara documente legale de provenienta a marfurilor ce fac obiectul comercializarii ;

nedeclararea veniturilor realizate de catre persoanele fizice din comercializarea de produse prin consignatii, venituri din inchirieri, etc.)

conducerea incorecta a evidentelor privind veniturile realizate si a cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor ;

nedeclararea depasirii plafonului de 10 milioane, privind taxa pe valoarea adaugata, de catre asociatiile familiale si, ca urmare, neinregistrarea ca platitor de taxa pe valoarea adaugata;

neincluderea unor cheltuieli nedeductibile legal sau a unor cheltuieli fara documente justificative;

nedeclararea utilajelor aflate in proprietate in vederea stabilirii taxelor datorate;

incalcarea prevederilor legale privind modul de desfasurare si impozitare a activitatilor de taximetrie auto, de catre persoanele autorizate sa desfasoare astfel de activitati, prin neprezentarea la organul fiscal pentru citirea aparatelor de taxat.

Cauzele evaziunii fiscale pot fi:

comportamentul negativ al contribuabililor;

necunoasterea sau ignorarea legislatiei fiscale si, deci, a obligatiilor care decurg din aplicarea acesteia;

interpretarea sau aplicarea eronata si chiar abuziva a legislatiei fiscale;

nerespectarea de catre agentii economici a reglementarilor privind organizarea evidentei patrimoniului, veniturilor, cheltuielilor si rezultatelor financiare, neconducerea corecta si la timp a evidentei contabile. Se constata inregistrari contabile eronate sau omisiuni de inregistrare, in special privind obligatiile fiscale;

munca clandestina manifestata cel putin sub doua forme: activitate pe cont propriu, fara autorizatie si asa numita munca  la negru  . Practic, anumite

forme de activitate ascunse, scapa controlului fiscal. Activitatile respective se manifesta in special in agricultura si comert. 

Asadar, pentru a stopa cu eficacitate fraudele fiscale, inspectia fiscala trebuie sa aiba la indemana cele mai adecvate sanctiuni. Studiile recente au demonstrat ca in materie fiscala, aplicarea celor mai aspre masuri au nu numai un rol reparator ( de a incasa impozitul perceput cu ocazia descoperirii lui), ci mai degraba un rol preventiv, pentru descurajarea unor asemenea fapte.

CAPITOLUL 2

METODOLOGIA EFECTUARII INSPECTIEI FISCALE

2.1. Principii generale de efectuare a inspectiei fiscale

Inspectia fiscala cuprinde ansamblul activitatilor care au ca scop verificarea sinceritatii declaratiilor, precum si verificarea corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor fiscale de catre contribuabili.

Sunt supusi inspectiei fiscale contribuabilii persoane fizice si juridice, romane si straine, precum si asociatiile fara personalitate juridica, carora le revin obligatii fiscale.

Angajatii inspectiei fiscale indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Organizarea, competenta teritoriala si atributiile organelor de inspectie fiscala se aproba de catre ministrul finantelor si al Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

In ceea ce priveste relatia controlor - controlat, legea stabileste cu claritate drepturile pe care le au organele de inspectie fiscala in exercitarea atributiilor lor, obligatiile conducerilor si salariatii unitatilor controlate, precum si sanctiunile care se pot aplica in cazul nerespectarii acestor obligatii.

In exercitarea atributiilor ce le revin, organele de inspectie fiscala au dreptul:

sa examineze orice inscrisuri, documente, registre sau evidente contabile ale contribuabililor care pot fi relevante pentru stabilirea corecta a impozitelor datorate si pentru modul de respectare a obligatiilor fiscale de catre acestia;

sa solicite contribuabililor toate informatiile, justificarile sau explicatiile referitoare la declaratiile sau documentele supuse inspectiei. In cazul in care se solicita raspunsul in scris, contribuabilii sunt obligati sa furnizeze informatiile respective in termen de 3 zile de la primirea solicitarii;

sa solicite prezenta contribuabililor sau reprezentantilor legali ai acestora la sediul unitatii fiscale. Solicitarea se face in scris si cuprinde, in mod obligatoriu, data, ora si locul intalnirii, precum si scopul acesteia. Solicitarea se comunica contribuabilului, cu cel putin 10 zile inaintea datei fixate pentru intalnire;

sa faca constatari practice cu privire la natura activitatilor producatoare de venituri impozabile sau pentru identificarea obiectelor sau surselor impozabile;

sa ridice extrase sau sa faca copii de pe orice inscris, document sau inregistrare contabila;

sa retina in scopul protejarii impotriva instrainarii sau distrugerii, in schimbul unei dovezi scrise si semnate de organul de inspectie fiscala, orice document sau orice element material care poate constitui o proba sau o dovada referitoare la determinarea impozitelor datorate de catre contribuabil, pe o perioada de maximum 30 zile. In cazuri exceptionale, cu aprobarea conducerii organului de inspectie fiscala, perioada retinerii poate fi prelungita pana la 90 de zile.

sa intre in prezenta contribuabilului sau a reprezentantului legal al acestuia, ori in prezenta unei alte persoane desemnate de contribuabil, in orice incinta de afaceri a contribuabilului, iar in afara acesteia numai cu autorizarea scrisa a conducerii organului de inspectie fiscala, si cu

acordul contribuabilului.

In caz de refuz, organul fiscal va solicita autorizarea instantei judecatoresti competente, aplicandu-se dispozitiile Codului de procedura civila privind ordonanta prezidentiala.

Organele de inspectie fiscala au obligatia sa exercite inspectia fiscala in asa fel incat sa afecteze cat mai putin desfasurarea activitatilor curente ale contribuabilului.

In baza constatarilor efectuate ca urmare a actiunilor de inspectie fiscala, Ministerul Economiei si Finantelor are dreptul:

sa stabileasca in sarcina contribuabilului diferente de impozite, precum si sa calculeze majorari de intarziere pentru neplata la termenele legale a impozitelor datorate;

sa constate contraventiile si sa aplice amenzile prevazute de legile fiscale;

sa dispuna masurile necesare indeplinirii corecte de catre contribuabili a obligatiilor fiscale ce le revin;

Pe intreaga durata a inspectiei fiscale, contribuabilii au dreptul:

sa fie informati asupra desfasurarii inspectiei fiscale si asupra eventualelor operatii neclare;

sa fie primii solicitati pentru a furniza informatii, explicatii, justificari;

sa beneficieze de asistenta de specialitate;

sa fie protejati pe linia secretului fiscal.

Contribuabilii sunt obligati sa puna la dispozitia organelor de inspectie fiscala toate documentele tehnico-operative si contabile, evidentele si orice fel de inscrisuri care stau la baza calcularii corecte si in cuantumul legal a impozitelor datorate.

Neprezentarea cu rea credinta a documentelor cu ocazia inspectiei fiscale nu vor fi luate in considerare ulterior, cu ocazia formularii eventualelor obiectiuni, contestatii si plangeri impotriva actelor de inspectie fiscala.

Masurile dispuse ca urmare a inspectiei fiscale pot fi contestate de catre contribuabili, potrivit dispozitiilor legale (Codul Fiscal, Codul de Procedura Fiscala).

Contribuabilii sau dupa caz reprezentantii legali ai acestora sunt obligati sa coopereze la desfasurarea in conditii optime a inspectiei fiscale, prin respectarea drepturilor organelor de inspectie si acordarea sprijinului in exercitarea acestor drepturi.

Timpul afectat efectuarii inspectiei fiscale este stabilit de catre organele fiscale in functie de categorii de agenti economici, de natura actiunilor de inspectie, precum si de perioada cuprinsa in inspectia fiscala.

Inspectia fiscala la sediul contribuabilului sau in orice alt loc stabilit de comun acord cu acesta se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit si pentru fiecare perioada supusa impozitarii. Prin exceptie, conducatorul organului fiscal poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii inspectiei fiscale pana la implinirea termenului de prescriptie apar date suplimentare necunoscute organului fiscal la data efectuarii inspectiei fiscale care influenteaza sau modifica rezultatele acestuia.

Dreptul material al organelor fiscale de a stabili diferente de impozite si majorari de intarziere pentru neplata in termen a acestora, precum si de a constata contraventii si de aplica amenzi si penalitati pentru faptele a caror constatare si sanctionare sunt, potrivit legii de competenta organelor fiscale, pentru o perioada impozabila, se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat:

in termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei pentru perioada respectiva;

in termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plata a impozitului, in cazul in care legea nu prevede obligatia depunerii declaratiei;

in termen de 5 ani de la data comunicarii, catre contribuabil, a impozitului stabilit de organele fiscale in conditiile prevazute de lege.

Declaratia este orice document prin care contribuabilul declara impozitele datorate, conform prevederilor din Codul Fiscal si Codul de Procedura Fiscala.

Inspectia fiscala face parte din mecanismul de conducere si gestionare a economiei nationale, si are rolul de a contribui la perfectionarea conducerii eficiente a activitatii economice, de a asigura cunoasterea modului de aplicare a deciziilor luate asupra gospodaririi resurselor materiale si financiare, de a asigura realizarea veniturilor statului in conformitate cu legea bugetara.

Inspectia fiscala are o contributie importanta in asigurarea realizarii veniturilor care intra in bugetul statului de la agentii economici sub forma impozitelor, taxelor si a altor sume datorate, la varsarea la termenele stabilite si in cuantumul lor real. De mentionat ca incepand cu anul financiar 2004, Ministerul Finantelor Publice este

responsabil si cu verificarea si incasarea tuturor contributiilor sociale de stat, ceea ce inseamna o sfera mai larga de activitate a inspectiei fiscale.

Verificarea obligatiilor fiscale fata de stat presupune controlul tuturor veniturilor si cheltuielilor, indiferent de subiectul platitor, ceea ce presupune controlul integritatii patrimoniului.

Realizarea dezideratelor activitatii de inspectie fiscala depinde de gradul de intelegere, de implicare si de eforturile pe care fiecare inspector fiscal si fiecare agent economic la va face pentru a lucra cat mai corect din punct de vedere moral si profesional.

Intarirea inspectiei fiscale este necesara deoarece unii agenti economici nu acorda atentia cuvenita respectarii intocmai a normelor legale privind indeplinirea obligatiilor fiscale catre stat, aceasta situatie contribuind in principal la eludarea legislatiei in vigoare si neconducerea corecta si la timp a evidentei contabile.

2.2. Instiintarea contribuabilului

In baza programului de inspectie fiscala, fiecare inspector va proceda la instiintarea contribuabililor cu privire la selectarea si programarea lor in vederea inspectiei, acest lucru realizandu-se prin intermediul unui "aviz de verificare", care va trebui sa contina:

denumirea unitatii fiscale care a dispus inspectia;

numele si prenumele sau denumirea contribuabilului;

adresa sediului / domiciliului contribuabilului;

luna in care este programata a se desfasura inspectia;

obiectivele controlului;

perioada fiscala ce urmeaza a fi supusa verificarii;

semnatura conducatorului unitatii fiscale.

De asemenea, in aviz se va mentiona obligativitatea punerii la dispozitia inspectorilor a tuturor documentelor si evidentelor contabile, precum si asigurarii conditiilor necesare pentru desfasurarea in bune conditii a inspectiei fiscale.

Avizul va fi comunicat contribuabililor, prin posta, cu cel putin 15 zile inainte de inceperea efectiva a actiunii de verificare[17].

Formularul va fi inmanat direct, odata cu prezentarea la contribuabil in vederea desfasurarii verificarii, in urmatoarele cazuri:

daca organele fiscale apreciaza ca eficienta actiunii de verificare depinde de caracterul inopinat al acesteia;

daca actiunea de verificare se desfasoara in vederea solutionarii unor cereri ale contribuabililor;

daca se considera ca avizul nu-i va parveni in timp util contribuabilului.

La solicitarea intemeiata a contribuabilului, conducatorul unitatii fiscale poate aproba amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.

2.3. Pregatirea inspectiei fiscale

Pentru o eficienta desfasurare a actiunii de inspectie fiscala, trebuie ca aceasta sa fie pregatita anterior, asa incat inspectorii insarcinati cu efectuarea acesteia sa ajunga la fata locului dupa ce au colectat toate datele si informatiile disponibile referitoare la contribuabil si activitatea desfasurata de acesta, iar acest lucru se face mai cu seama din consultarea dosarului fiscal al contribuabilului, ce se afla in cadrul Compartimentului Dosare Fiscale al D.G.F.P.

Pentru realizarea corecta a inspectiei fiscale, respectiv stabilirea unor venituri suplimentare din impozite si taxe, este esentiala pregatirea profesionala a aparatului de specialitate, existenta unor programe detaliate de control fiscal, documentarea si strangerea unor informatii despre contribuabil din datele existente la dosarul fiscal, despre care am mentionat mai sus, toate acestea ducand la stabilirea unui set de probleme prioritare care urmeaza sa fie verificate.

De asemenea vor fi verificate toate compartimentele care, prin natura obligatiilor ce le revin, detin informatii referitoare la situatia fiscala a contribuabilului, cum ar fi serviciile de urmarire, trezorerie, bilanturi, control financiar. Compartimentele mentionate sunt obligate sa comunice, la solicitarea inspectorului insarcinat cu efectuarea inspectiei, toate datele pe care le detin, referitoare la contribuabilul ce urmeaza a fi verificat.

Prin consultarea dosarului fiscal al contribuabilului si a compartimentelor sus mentionate, se vor colecta toate datele si informatiile despre acesta existente in:

acte de infiintare, inclusiv declaratia de platitor de impozite;

declaratiile fiscale depuse, inclusiv bilanturile contabile;

rapoarte de verificare, efectuate anterior.

Din actele de infiintare si declaratiile cu modificarile aduse anterior si declaratia de inregistrare ca platitor de impozite si taxe inspectorul va avea informatii cu privire la:

denumire;

numarul de inregistrare la Registrul Comertului;

numarul codului unic de inregistrare (CUI);

adresa sediului de afaceri;

eventualele puncte de lucru unde isi desfasoara activitatea precum si datele de identificare ale sucursalelor sau filialelor daca este cazul;

forma de proprietate;

capitalul social pe felul lui - subscris si cel varsat;

obiectele de activitate;

persoana care asigura conducerea activitatii contribuabilului;

conturile bancare (numarul lor si numerele conturilor), precum si bancile unde acestea sunt deschise;

conducatorul evidentei contabile.

Din declaratiile fiscale existente la dosarul fiscal al societatii care urmeaza a fi verificata, pe linia inspectiei fiscale, precum si din informatiile colectate de la celelalte compartimente, inspectorul:

va stabili daca au fost depuse toate declaratiile si situatiile prevazute de legislatia fiscala in vigoare;

va semnala existenta unor anumite cresteri sau scaderi bruste in componenta elementelor patrimoniale;

va compara datele comune cuprinse in diferite declaratii fiscale;

va stabili pe baza datelor din perioade anterioare, daca exista cifre care prezinta o anumita tendinta. Aceasta tendinta va fi, apoi extrapolata la perioada supusa verificarii, dupa care, se vor compara sumele astfel previzionate, pe baza tendintei, cu cele existente in declaratia fiscala;

va stabili platile restante;

va face orice alte aprecieri in legatura cu indeplinirea, de catre contribuabil a obligatiilor fiscale conform datelor obtinute.

Dupa ce se efectueaza analiza rapoartelor incheiate cu ocazia verificarilor anterioare, se vor extrage, in special, aspecte la care au fost constatate nereguli si eventuale masuri dispuse la acele verificari.

Strangerea de informatii din alte documente aflate la dispozitia organului fiscal se realizeaza prin studierea rapoartelor privind verificarea efectuata la doua categorii de contribuabili:

cei care au legaturi de afaceri cu contribuabilul ce urmeaza a fi verificat, in cazul in care aceste informatii sunt disponibile;

cei care desfasoara activitati similare.

In urma analizei documentelor si datelor disponibile la sediul organului fiscal, se vor efectua analize de risc, respectiv identificarea domeniilor si impozitelor care prezinta un risc ridicat al evaziunii la contribuabilul respectiv si in domeniul sau de activitate. Pe baza analizei de risc, se vor stabili obiectivele orientative ale controlului si, eventual, procedura si tehnicile de verificare ce urmeaza a fi aplicate.

Declansarea unei actiuni de inspectie fiscala va fi motivata de existenta unui volum suficient de informatii obtinute de organul fiscal, fie din declaratiile contribuabililor, fie din alte surse.

Un aspect important in programarea actiunilor de verificare este termenul de prescriptie, pentru stabilirea diferentelor de impozite si a majorarilor de intarziere, pentru neplata in termen a acestora.

Functionarea corecta si buna a intregului mecanism de colectare a impozitelor si taxelor si sporirea surselor de venit la bugetul consolidat al statului, depinde de:

numarul persoanelor fizice si juridice ce ar trebui controlate intr-un an;

frecventa inspectiei fiscale in cadrul diferitelor categorii de contribuabili;

criterii de selectare a contribuabililor, in vederea initierii diferitelor actiuni de inspectie fiscala;

ponderea diferitelor metode de inspectie fiscala in cadrul fondului total de timp destinat acestei activitati (verificare pe documente, inspectie fiscala de fond).

Gradul de acoperire al inspectiei fiscale este o marime exprimata in procente si reprezinta ponderea contribuabililor controlati intr-un an fata de totalul contribuabililor inregistrati la organul fiscal:

Nr. contribuabili verificati / an

-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- -------- X 100

Nr. Contribuabili inregistrati la organul fiscal

Asemenea indicator este semnificativ pentru activitatea de inspectie fiscala, iar marimea lui poate varia in functie de clasa din care fac parte contribuabilii, grupati dupa volumul anual al obligatiilor fata de buget. Facand o atenta analiza, vom observa ca atentia trebuie canalizata spre contribuabilii care au o mare pondere, ca sume aduse la bugetul de stat, si nu trebuie risipite resursele materiale dar mai ales umane la contribuabili mici a caror pondere de sume aduse la bugetul de stat nu este semnificativa.

Gradul de acoperire al inspectiei fiscale poate varia in functie de dificultatea realizarii actului de inspectie in cazul diferitelor categorii de impozite si taxe.

Cresterea numarului de agenti economici impune ca autoritatile fiscale sa procedeze la selectarea agentilor economici pentru inspectia fiscala, selectare care trebuie sa se bazeze pe informatii pertinente pentru identificarea contribuabililor care au obligatii fiscale nedeclarate sau suplimentare.

Desfasurarea inspectieie fiscale

Prezentarea la contribuabil se face doar pe baza unei imputerniciri scrise (ordin de deplasare), emisa de conducatorul unitatii fiscale. Aceasta trebuie sa contina:

denumirea unitatii fiscale care a dispus efectuarea controlului;

datele de identificare ale organelor care efectueaza inspectia fiscala (nume, prenume, numarul legitimatiei de serviciu);

datele de identificare ale contribuabilului (denumire, CUI, adresa);

data inceperii efectuarii inspectiei fiscale;

semnatura conducerii unitatii fiscale.

Dupa intrarea in sediul de afaceri (locul de desfasurare a inspectiei fiscale), inspectorul va solicita o intrevedere cu contribuabilul sau reprezentantul legal al acestuia.

Cu aceasta ocazie, inspectorul va cauta sa obtina cat mai multe informatii referitoare la activitatea desfasurata de acesta;

Contribuabilul trebuie informat cu privire la scopul verificarii, perioada supusa verificarii (aceasta trebuie sa inceapa imediat dupa perioada verificata la o verificare anterioara, asa incat sa nu existe perioade neverificate), precum si impozitele si taxele ce urmeaza a fi verificate.

Inspectorul va solicita contribuabilului punerea la dispozitie a documentelor si evidentelor contabile necesare pentru desfasurarea verificarii, precum si desemnarea unui reprezentant care sa-i poata furniza toate informatiile necesare.

De cate ori va considera necesar inspectorul va solicita vizitarea incintelor de afaceri, precum si a tuturor incaperilor ce apartin contribuabilului si au legatura cu activitatea desfasurata, in prezenta contribuabilului sau a unui reprezentant desemnat de acesta.

In desfasurarea actiunii de verificare, inspectorul va urmari urmatoarele aspecte:

daca au fost respectate de agentul economic toate legile si reglementarile fiscale in vigoare si care fac obiectul verificarii;

daca toate elementele activitatii agentului sunt inregistrate, corect si complet in contabilitate.

In efectuarea operatiunii de inspectie fiscala, in functie de specificul activitatii contribuabilului si de problemele care au reiesit din etapa de pregatire a controlului, inspectorul va utiliza, dupa caz, una din urmatoarele metode:

verificare pornind de la datele de baza (documente justificative), pana la balanta de verificare si declaratia fiscala. Se recomanda utilizarea acesteia, in cazul in care exista indicii sau informatii privind reflectarea nereala a operatiunilor in contabilitatea sintetica.

Verificarea declaratiei fiscale si apoi aprofundarea elementelor pe care inspectorul le considera necesare, putand ajunge la documente justificative. In desfasurarea efectiva a verificarii, corectitudinea inregistrarii in contabilitate, precum si a declaratiilor intocmite pe baza acestora se verifica in general prin:

comparatii si calcule de indicatori, indici;

informatii aflate la dispozitia inspectorul inca din faza de pregatire a inspectiei, sau obtinute pe parcursul acestei actiuni;

stabilirea gradului in care documentele justificative respecta realitatea operatiunilor efectuate;

observatii culese la fata locului prin vizitarea incintei de afaceri;

analiza si interpretarea economica a unor serii sau grupe de cifre;

verificarea corelatiilor prin stabilirea caracterului corect si complet al datelor, prin corelarea acestora cu cele a caror corectitudine a fost deja stabilita. Acest tip de metoda poate fi folosita in cazul productiei, cand pe baza normelor de consum si retete de fabricatie poate fi stabilita cantitatea de produse finite ce se obtin dintr-o anumita cantitate de materii prime.

Verificarea corectitudinii si realitatii operatiunilor inscrise in contabilitate si in declaratiile fiscale, precum si a corelatiilor intre evidentele contabile si declaratiile fiscale intocmite pe baza acestora.

Este recomandabil ca, in eventualitatea descoperirii unor nereguli, in activitatea, documentele si evidentele contribuabilului, inspectorul sa aduca la cunostinta contribuabilului sau reprezentantului sau delegat, toate aceste probleme

solicitand totodata, clarificari, justificari si punctul de vedere al agentului economic supus inspectiei fiscale.

Durata actiunii de inspectie fiscala este stabilita prin programul de inspectie fiscala aprobat.

La solicitarea motivata a inspectorului care efectueaza verificarea, conducatorul unitatii fiscale poate aproba prelungirea sau reducerea duratei actiunii de inspectie, precum si intreruperea pe o anumita perioada de timp a acestuia.

Daca pe parcursul desfasurarii inspectiei fiscale se constata fapte care constituie contraventii, a caror constatare si sanctionare este de competenta organelor fiscale, inspectorul va intocmi proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, potrivit reglementarilor in vigoare. In cazul in care faptele pot constitui infractiuni, se va proceda, de indata, la sesizarea organelor de urmarire penala competente.

Cand in cursul controlului se fac cercetari a caror reconstituire ulterioara nu mai este posibila sau care nu mai pot fi dovedite in orice alte situatii cand inspectorul considera necesar se intocmeste nota de constatare.

Nota de constatare cuprinde situatii de fapt si masurile dispuse pentru remedierea deficientelor, fiind intocmita in doua exemplare.

2.4. Finalizarea inspectiei fiscale

Rezultatele controlului fiscal se consemneaza obligatoriu in rapoarte de inspectie fiscala, note de constatare, procese verbale de constatare a contraventiilor, note unilaterale.

Raportul de inspectie fiscala: este un document bilateral, intocmit in doua exemplare, din care unul se pastreaza la organul fiscal in dosarul fiscal al contribuabilului, si un exemplar ramane la contribuabil.

Continutul raportului de inspectie fiscala trebuie redactat astfel incat acesta sa poata fi citit independent de alte documente si sa nu permita alte interpretari.

Raportul de inspectie fiscala trebuie sa aiba o structura unica pentru toate verificarile efectuate si poate fi structurate in 4 capitole:

A.   Date referitoare la:

unitatea fiscala care a dispus inspectia fiscala;

datele inspectorului care a efectuat verificarea;

obiectivele inspectiei fiscale;

perioada supusa inspectiei fiscale;

durata desfasurarii verificarii;

tipul de verificare efectuata.

B.   Date generale referitoare la contribuabil:

date de identificare a contribuabilului;

denumire;

numar de inregistrare la Registrul Comertului;

CUI (cod unic de inregistrare);

Adresa sediului de afaceri;

Date de identificare ale sucursalelor, filialelor sau punctelor de lucru;

Forma de proprietate;

Obiectul de activitate;

Cifra de afaceri conform ultimului bilant contabil aprobat;

Capitalul social;

Persoana care asigura conducerea activitatii in timpul desfasurarii verificarii;

Persoana responsabila de evidentele contabile;

Numerele conturilor bancare, precum si bancile unde acestea sunt deschise

Date privind clientii si furnizorii , cu care contribuabilul are relatii de afaceri.

C.   Partea principala a procesului verbal de verificare cuprinde constatarile efective ale inspectorului, fiind structurat pe impozitele care au facut obiectul verificarii.

pentru fiecare impozit in parte se au in vedere urmatoarele:

baza legala pentru stabilirea , calcularea si varsarea impozitului;

constatarile inspectorului cu privire la modul de stabilire, calculare si varsare a obligatiei bugetare;

diferentele de impozite stabilite, cauzele care au dus la calculul acestora (dispozitii legale incalcate, erori de calcul). Calculul detaliat al acestora va fi prezentat in anexa;

majorarile de intarziere stabilite, calculul detaliat al acestora va fi prezentat in anexa;

contraventiile constatate, cu precizarea prevederilor legale incalcate, precum si amenzile aplicate si baza legala pentru aplicarea acestora;

termenul de plata pentru achitarea fiecarui debit stabilit;

justificari si puncte de vedere ale contribuabilului, cu privire la debitele stabilite, in cazul in care acesta si le-a exprimat;

eventuale masuri si recomandari facute contribuabilului pentru remedierea deficientelor si intrarea in legalitate;

platile contribuabilului in timpul controlului daca este cazul.

In cazul in care nu s-au constatat abateri care sa genereze calcularea diferentelor, se va face mentiunea corespunzatoare.

D.   Acest capitol va mentiona

documentele si evidentele puse la dispozitia inspectorului precum si cele fotocopiate sau retinute;

alte informatii care ar putea fi relevante;

mentiunea ca toate documentele puse la dispozitie de catre contribuabil au fost restituite acestuia.

Lipsa din procesul verbal al mentiunilor privind datele informative despre contribuabil, data si locul incheierii, datele de identificare si semnatura autorizata a organului fiscal atrag nulitatea acestui act.

Anexele raportului de inspectie fiscala sunt:

a)     anexa in care vor fi sintetizate, pe fiecare fel de impozit in parte

- diferentele de impozit stabilite,

- majorari de impozite calculate,

- amenzile si penalitatile aplicate.

b)    anexe pe fiecare fel de impozit, calculul detaliat al tuturor obligatiilor stabilite, inclusiv majorarile de intarziere corespunzatoare;

c)     copiile proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor, daca este cazul;

d)    note de constatare intocmite, daca este cazul;

e)     documente, acte sau copii ale acestora, precum si note explicative sau informative.

Raportul de inspectie fiscala va fi semnat de inspectorul care a efectuat verificarea, caruia ii revine responsabilitatea pentru constatarile inscrise in acesta, precum si de contribuabil sau de reprezentantul legal al acestuia.

Potrivit Codului Fiscal, raportul de inspectie fiscala constituie titlu de creanta pentru diferentele constatate intre obligatiile de plata determinate de contribuabil si de cele legal datorate, inclusiv majorarile de intarziere si penalitatile stabilite.

Diferentele de impozite si taxe, majorarile de intarziere si penalitatile stabilite cu ocazia controlului se platesc in termen de 15 zile de la data comunicarii rezultatelor controlului.

Data comunicarii catre contribuabil a rezultatelor controlului este considerata data semnarii de catre acesta sau reprezentantul sau legal a procesului verbal de inspectie fiscala.

In cazul in care contribuabilul sau reprezentantul sau legal refuza semnarea procesului verbal, rezultatele inspectiei fiscale vor fi comunicate printr-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire, data primirii de catre contribuabil a scrisorii constituind data comunicarii.

Raportul de inspectie fiscala va fi inregistrat si inaintat spre aprobare respectiv semnare, conducatorului unitatii fiscale.

Daca cu ocazia aprobarii intervin modificari in raportul de inspectie fiscala contribuabilul va fi instiintat despre aceasta, tot printr-o scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, data primirii de catre contribuabil a scrisorii constituind data comunicarii.

Notele de constatare se intocmesc atunci cand in cursul verificarii se fac constatari a caror reconstituire ulterioara nu este intotdeauna posibila sau care nu poate fi dovedita, sau in alte situatii apreciate de organul fiscal.

In notele de constatare se consemneaza situatiile de fapt, precum si masurile luate operativ pentru remedierea deficientelor constatate.

Notele de constatare se semneaza de organul fiscal, de reprezentantul legal al agentului economic si de persoanele la care se refera constatarea, precum si de martori, dupa caz.

Nota unilaterala se intocmeste in cazurile in care in urma controlului nu s-au constatat abateri, ori acestea prin volumul sau importanta lor, nu justifica intocmirea procesului verbal de inspectie fiscala.

In nota unilaterala, organul de inspectie fiscala va consemna atat documentele verificate cat si constatarile efectuate.

Procesul verbal de constatare a contraventiilor se intocmeste in cazul in care in urma unei inspectii fiscale a rezultat savarsirea unor contraventii sanctionate de legile speciale care reglementeaza materia impozitelor si taxelor privind combaterea evaziunii fiscale (Legea 87/1994), acestea consemnandu-se intr-un proces verbal.

Procesul verbal de constatare a contraventiilor va cuprinde elementele stipulate in art. 17 din legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor:

data si locul unde este incheiat,

numele, prenumele si calitatea celui care il incheie,

numele, prenumele, data, locul de munca si ocupatia contravenientului,

date de identificare a contravenientului (buletin) si mentiunea organului care le-a emis,

descrierea faptei ce constituie contraventie, cu indicarea datei si orei savarsirii ei, precum si precizarea imprejurarilor,

indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza,

suma stabilita drept amenda,

posibilitatea ca in 48 de ore sa achite jumatate din minim, si suma respectiva.

Lipsa din procesul verbal a mentiunilor privind numele si prenumele contravenientului, fapta savarsita si data comiterii acesteia, sau a semnaturii organului fiscal atrage nulitatea procesului verbal.

Organul fiscal va consemna in procesul verbal de constatare a contraventiei, la cererea contravenientului, obiectiunile acestuia cu privire la continutul procesului verbal si mijloacele de proba de care intelege sa se serveasca in cauza.

Procesul verbal se semneaza pe fiecare pagina de organul de control si de contravenient.

2.5. Controlul declaratiei de impozite si taxe

Pentru organul de control, modalitatea cea mai simpla de a cunoaste cuantumul materiei impozabile este furnizarea de catre contribuabil a elementelor situatiei sale fiscale, ceea ce reprezinta o trasatura fundamentala a sistemelor fiscale declarative si in acelasi timp, o obligatie din partea acelora care contribuie prin impozite si taxe la cheltuielile publice.

Contribuabilul este cel mai in masura sa cunoasca natura si marimea elementelor sale patrimoniale: cifra de afaceri, veniturile brute, legalitatea cheltuielilor deductibile, veniturile nete si cuantumul impozitelor si taxelor datorate.

Metoda declarativa asociaza contribuabilul si administratia fiscala la determinarea bazei de impozitare.

Contribuabilul va trebui sa manifeste sinceritate in declararea veniturilor sau a bunurilor impozabile. Contribuabilii sunt obligati sa declare cu sinceritate veniturile realizate, bunurile mobile si imobile aflate in proprietate sau detinute cu orice titlu.

Mecanismul sistemului declarativ a fost conceput ca un mijloc de a asocia cetateanul la indeplinirea obligatiilor ce-i revin pe linie fiscala.

Sistemul declarativ prezinta avantajul usurarii sarcinii administratiei fiscale in strangerea obligatiilor necesare impunerii contribuabililor si totodata acest sistem constituie un element de proba in sprijinul activitatii administratiei, pe tot parcursul exercitarii controlului fiscal si al solutionarii diferitelor litigii, deoarece declaratia devine opozabila contribuabilului.

Orice platitor, persoana juridica care potrivit legii are obligatia sa efectueze calcului impozitului, trebuie sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi, denumite in continuare declaratii de impozite si taxe, conform reglementarilor legale in materie, precum si prezentei ordonante, la unitatea subordonata Ministerului Economiei si Finantelor in a carei raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul, dupa caz, sau unde este luat in evidenta fiscala denumita, in continuare Organ Fiscal competent.

Plata impozitului sau taxei nu suspenda obligatia platitorului de a depune declaratia de impozite si taxe.

Platitorul este obligat sa depuna declaratia de impozite si taxe si daca in cursul anului fiscal se afla in una din urmatoarele situatii:

dizolvarea, lichidarea sau transformarea conform prevederilor legale;

incetarea obligatiei de a calcula, retine si vira impozite si taxe;

modificari intervenite in baza de impozitare, in cazul reprezentantilor firmelor straine cu activitate pe teritoriul, Romaniei, sau pentru impozitele si taxele datorate pentru cladiri, terenuri si mijloace de transport de catre persoanele juridice.

Dat fiind caracterul relativ al datelor declarate de contribuabil, sistemul declarativ este inseparabil legat de notiunea de control.

Astfel, organul fiscal competent va avea in vedere daca declaratia de impozite si taxe intocmita pentru fiecare fel de impozit sau taxa s-a depus de platitor la termenul stabilit prin legea speciala care reglementeaza impozitul sau taxa respectiva.

Continutul si modelul formularelor necesare privind declaratiile de impozite si taxe se stabilesc prin ordin al Ministrului Finantelor si pot fi modificate si actualizate pe masura modificarii reglementarilor legale, precum si ori de cate ori este necesar. Controlul formal al declaratiei de impozite si taxe (declaratia 100) mai are in vedere corecta lor intocmire de catre contribuabili, in conformitate cu reglementarile in vigoare, inscrierea clara si completa a informatiilor prevazute de lege, precum si aplicarea semnaturilor autorizate si a Codului Fiscal.

Daca in urma verificarii declaratiei de impozite si taxe, organul fiscal constata erori in modul de completare a acestora va solicita in scris platitorului sa se prezinte

la sediul sau, pentru efectuarea corecturilor necesare, platitorul fiind obligat sa se prezinte in termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor.

Daca platitorul nu s-a prezentat in 15 zile de la termenul stabilit pentru efectuarea corecturilor, organul fiscal competent v-a stabili din oficiu obligatia de plata.

Controlul declaratiei de impozite si taxe nu trebuie sa se transforme intr-un control fiscal de fond de la distanta, iar pe de alta parte, acest tip de control va trebui sa diminueze transferul asupra controlului fiscal de la sediul contribuabilului, a sarcinii corectarii erorilor si combaterii evaziunii fiscale.

Pedepsele sau sanctiunile contraventionale aplicate evazionistilor nu reprezinta obiectiv in sine, iar conformarea fiscala poate fi incurajata daca administratia stabileste si aplica cu succes anumite procedee prin care neconformarea sa fie depistata si corectata la timp.

Gradul de conformare fiscala defineste aspectul calitativ al actiunii administratiei si nu trebuie confundat cu administrarea eficienta a taxelor.

O administrare poate fi eficienta atunci cand costurile de colectare a impozitelor si taxelor sunt foarte reduse in comparatie cu veniturile atrase la buget, dar poate fi in acelasi timp ineficienta, daca nu sprijina prin masurile adoptate cresterea gradului de conformare fiscala a contribuabililor.

Contribuabilii vor adopta un comportament pozitiv, de conformare fiscala, daca vor constata ca o nerespectare a prevederilor legale in materie de impozite si taxe va insemna asumarea riscului de a suporta pedepsele sau sanctiunile contraventionale.

Un rol important in stimularea conformarii fiscale il reprezinta simplificarea legilor si a procedurilor, precum si serviciile pe care administratiile financiare le furnizeaza contribuabililor.

In situatia in care exista un grad ridicat de neconformare, aplicarea de catre administratia fiscala unor sanctiuni severe ar putea reprezenta elementul cheie in adoptarea unui comportament de conformare fiscala.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ

Raport de inspectie fiscala

Incheiat la data de 16.11.2007

3.1. Date despre inspectia fiscala

Inspectia fiscala s-a efectuat in baza O.G. nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala cu completarile si modificarile ulterioare , H.G. nr.1050/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala cu modificarile si completarile ulterioare.

Prin avizul de inspectie fiscala nr. 141 /10.09.2007 se aduce la cunostinta agentului economic inceperea cu data de 25.09.2007 a unei inspectii fiscale generale privind modul de indeplinere a obligatiilor fiscale fata de bugetul general consolidat al statului.

Societatea a fost de acord cu inceperea inspectiei fiscale la data de 08.11.2007.

S-a verificat modul de stabilire, evidentiere si virare a impozitelor, taxelor si contributiilor la bugetul general consolidat al statului pentru perioada 01.09.2002-30.09.2007 pentru impozit venit salarii, impozit pe dividende,fond handicapati , pentru perioada 01.10.2002 -30.09.2007 pentru contributiile la bugetul asigurarilor sociale - cas, cass, somaj, , pentru perioada 01.01.2003-30.09.2007 pentru contributia la fondul de accidente si boli profesionale , pentru perioada 01.01.2006 - 30.09.2007 pentru contributia pentru concedii si indemnizatii de la persoane fizice sau juridice , pentru perioada 01.01.2007-30.09.2007 pentru fondul de garantare a drepturilor salariale si pentru perioada 01.10.2002 - 31.12.2006 pentru impozit pe profit .

Echipa de control a inceput inspectia fiscala partiala in data de 08.11.2007 si s-a inregistrat in Registrul unic de control la pozitia nr.18.

Prin avizul de inspectie fiscala nr. 103340/05.10.2007 se aduce la cunostinta S.C. HEVI SRL inceperea cu data de 08.11.2007 a unei inspectii fiscale generale cuprinzand obligatiile fata de bugetul general consolidat. Agentul economic este de acord cu controlul dupa data de 08.11.2007. Actuala inspectie fiscala generala s-a desfasurat in perioada 08.11.2007-16.11.2007 .

Inspectia fiscala generala s-a efectuat in baza O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza H.G. nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata si a OMEF nr.1181/23.08.2007 privind modelul si continutul Raportului de inspectie fiscala.

Ultima verificare de fond a fost efectuata in data de 15.10.2002 de catre organe de inspectie fiscala din cadrul DGFP Arges si a cuprins perioada de la 01.05.2000 pana la 30.06.2002 pentru impozitul pe profit si pana la 31.08.2002 pentru celelalte impozite si taxe datorate bugetului de stat.

S-au stabilit urmatoarele masuri:

Total general -9.943.448.780 lei.

S-au achitat din procesul verbal anterior urmatoarele :

Dobanzi fond handicapati - 142.368 lei

Dobanzi fond invatamant - 77.281 lei

Dobanzi impozit salarii - 979.742 lei

Dobanzi TVA -17.229.043 lei

Dobanzi fond 4% handicapati - 17.220 lei

Fond handicapati - 203.383.913 lei

Fond handicapati 4% -24.600.000 lei

Fond invatamant - 110.401.640 lei

Majorari Impozit venit salarii -5.776.174 lei

Penalitati fond handicapati - 7.138.520 lei

Penalitati fond handicapati 4% - 1.722.000 lei

Penalitati fond invatamant - 3.917.137 lei

Penalitati impozit venit salarii -754.106 lei

Penalitate 10% impozit salarii -65.807.422 lei

Penalitate 10%impozit venit salarii - 31.588.618 lei

TVA - 621.000.000 lei

TOTAL - 1.094.535.184 LEI

3.2. Date referitoare la contribuabil

Denumire: SC HEVI SRL

Sediul social declarat : Balilesti .

Societatea are puncte de lucru declarate si inregistrate la ORC Arges : Bufet Bar si Atelier de croitorie (in incinta unitatii )

Nr. O.R.C. Arges J03/51/1991, Cod fiscal : 129200, Atribut fiscal : R incepand cu data de 01.07.1993.

Capital social subscris si varsat : 1454. lei;

Forma de proprietate : capital privat;

Forma juridica: Societate pe actiuni

Cont bancar:RO 27RNCB00220 07244290001 in lei, deschis la BCR. Pitesti

Activitatea principala desfasurata conform C.U.I ,este transporturi rutiere de marfuri- cod CAEN 6024

Activiati secundare desfasurate : Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii - cod CAEN 7020 si Baruri -cod CAEN 5540.

Cifra de afaceri precum si rezultatul net al exercitiului pe ultimii trei ani se prezinta astfel:

Perioada Cifra afaceri Rezultatul exercitiului

2004 1.508.070 lei profit 240.708 lei

2005 1.219.499 lei pierdere 35.214 lei

2006 1.531.845 lei profit 69.465 lei

Asociati -diverse persoane fizice

Administrator - Dumitru Marinescu Victor

Administrator desemnat sa reprezinte societatea pe durata inspectiei fiscale Dumitru Marinescu Victor

Evidenta contabila este condusa de Nitu Lucian - SC Confin Consulting SRL Pitesti.

Evidenta privind aprovizionarea,consumul si justificarea formularelor cu regim special fiind este organizata conform prevederilor HG 831/1997 (Anexa 1).

Principalii furnizori: SC Rohel Trans SRL Bucuresti SRL, SC Dewo Automobile SRL, SC Artiz Carton SRL Domnesti

Principalii clienti: SC Oniantex SRL , SC Wells Spedition SRL Pitesti , SC Replast Prod Plast SRL .

3.3. Constatari fiscale

3.3.1 Taxa pe valoarea adaugata

Baza legala :

Hotararea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea formularelor si modelelor privind activitatea financiar - contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora;

Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;

Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

- O.M.F.P. nr 967/2005, republicata, pentru aprobarea metodologiei de solutionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu optiune de rambursare;

Ordin 155/2007 privind aplicarea masurilor de simplificare pentru lucrarile de constructii-montaj prevazute la art 160 din Legea 571/2003 republicata.

Mentiuni

Procedura de control utilizata a fost inspectie fiscala generala , conform art. 96, alin.1, lit.a din OG 92/2003, republicata.

Agentul economic este inregistrat in vectorul fiscal ca platitor de tva trimestrial pentru perioada 11.01.2005-31.12.2005 in conformitate cu prevederile art.156^1 , alin.2 din Lg. 571/2003, republicata si lunar pentru perioada 01.01.2006-30.09.2007 in conformitate cu prevederile art.156^1, alin.1 din Lg. 571/2003, republicata.

Nu exista corespondenta intre sumele inscrise in jurnalele de vanzare si cumparare cu cele din balanta de verificare si cu cele inscrise in randurile corespunzatoare din deconturile de TVA pentru perioada 01.07.2007-30.09.2007

Neconcordanta provine din inscrierea la randul 6 din decontul de TVA la -Achizitii intracomunitare pentru care beneficiarul din Romania este obligat la plata TVA (taxare inversa) a lucrarilor de constructii-montaj facturate cu taxare inversa in loc de randul 10 din decontul de TVA - Livrari de bunuri si prestari de servicii scutite cu drept de deducere si operatiuni supuse masurilor de simplificare .Prin aceasta operatiune societatea denatureaza rulajele conturilor 4426 - TVA deductibila si 4427 - TVA colectata prin inscrierea taxari inverse aferente lucrarilor de constructii-montaj facturate contrar prevederilor art. 160 din Legea 571/2003 republicata .

Aceasta fapta constituie contraventie conform art.41 , pct.3 din Legea 82/1991 republicata care prevede : "prezentarea de situatii financiare care contin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare;" si se sanctioneaza cu amenda de la 200 la 1000 lei conform art.42 alin 1 din Legea 82/1991 republicata.Agentul economic a fost sanctionat cu o amenda in suma de 500 lei conform procesului verbal de contraventie seria A/200 nr. 0122153/31.10.2007.

Din verificarea evidentei tehnico-operative, a documentelor justificative, facturi de aprovizionare, facturi emise, jurnalul de cumparari si de vanzari, respectiv balante de verificare, deconturi TVA a rezultat urmatoarea situatie pentru perioada 11.01.2005-30.09.2007 :

AN 2005

- TVA deductibila = 95.250 ron

- TVA colectata = 82.972 ron

- TVA virata  = 0 ron

- TVA de rambursat la 31.12.2005 = 12.278 ron

AN 2006

- TVA sold de rambursat la 31.12.2005 = 12.278 ron

- TVA deductibila = 156.597 ron

- TVA colectata = 208.626 ron

- TVA virata  = 0 ron

- TVA de plata la 31.12.2006 = 52.029 ron

- Sold de plata la TVA la 31.12.2006 = 39.751 ron

AN 2007 (ianuarie - septembrie )

Sold TVA de plata la 31.12.2006 = 39.751 ron

- TVA deductibila = 421.833 ron

- TVA colectata = 253.096 ron

- TVA virata  = 0 ron

- TVA de rambursat in anul 2007 = 168.737 ron

SOLD SUME NEGATIVA TVA LA 30.09.2007 = 128.986 ron

Prin decontul de TVA depus la AFP Pitesti sub nr. 109.763/22.10.2007 societatea solicita rambursarea soldului sumei negative de TVA 128.986 ron aferenta perioadei 11.01.2005-30.09.2007 .

Situatia privind TVA se prezinta in anexa 1 la prezentul raport de inspectie fiscala .

Pentru determinarea TVA, echipa de control a avut in vedere realitatea declaratiilor fiscale in corelatie cu datele inscrise in balanta de verificare, registrele societatii si documentele primare existente la societate si s-au verificat:

- statutul societatii din care rezulte ca operatiunile efectuate de agentul economic se incadreaza in obiectul de activitate declarat;

- certificatul unic de inregistrare fiscala;

- jurnalele de vanzari respectiv de cumparari pentru perioada;

- balante de verificare si deconturi de T.V.A. aferente perioadei ;

- facturile fiscale si alte documente aprobate conform legii din care rezulta TVA deductibila sau colectata;

In intervalul de timp agentul economic, urmare activitatii desfasurate, a aplicat urmatoarele cote de TVA:

Taxare inversa - Masuri simplificate lucrari de constructii Art 160 ,alin. 2 ,lit. c din Legea 571/2003 modificarile si completarile ulterioare .

TVA Deductibila:

Urmare controlului s-a constatat ca TVA deductibila inregistrata de societate in balantele de verificare si jurnalele de cumparari in suma totala 673.680 RON ,iar contribuabilul si-a exercitat dreptul de deducere prevazut de art .146 si 147^1 din Legea 571/2003 modificarile si completarile ulterioare . Societatea a inregistrat TVA deductibila (cont 4426) la achizitii astfel :

Materii prime TVA= 230.604 ron ;

Materiale TVA = 163.915 ron ;

Marfuri  TVA= 30.203 ron;

Prestari servicii  TVA = 41.173 ron ;

Utilitati  TVA = 3.586 ron ;

Combustibil si piese de schimb  TVA = 8.293 ron ;

Transport  TVA = 342 ron ;

Taxare inversa achizitii TVA = 12.317 ron ;

Taxare inversa livrari  TVA = 148.078 ron

TOTAL TVA DEDUCTIBILA  = 673.680 ron

TVA Colectata

In perioada verificata societatea a inregistrat venituri pentru care a colectat TVA in suma de 544.694 RON , prin aplicarea corecta a cotei standard de tva 19% asupra bazei de impozitare pe baza facturilor fiscale  emise de societate S-au realizat urmatoarele venituri  pentru care s- a colectat TVA :

venituri vinzari marfuri la intern = 27.426 ron TVA = 5.211 ron ;

venituri din prestari servicii = 948.847 ron TVA = 180.281 ron ;

venituri din produse finite = 1.043.468 ron TVA = 198.259 ron ;

tva colectata taxare inversa = 148.078 ron

Taxare inversa achizitii  TVA = 12.317 ron ;

Total TVA Colectata = 544.694 ron

Pentru anul 2007 rulajele conturilor 4426/TVA deductibila si 4427/TVA colectata au fost denaturate , astfel :

- Conform Balantei :

- TVA deductibila = 516.824 ron

- TVA colectata = 348.088 ron

-Conform echipei de inspectie

- TVA deductibila = 421.833 ron

- TVA colectata = 253.096 ron

Diferentele provindin inregistrare de catre societate incorect in contabilitate a taxarii inverse la lucrari de constructii -montaj pentru anul 2007 ,atat in jurnalul de vanzari ,cat si in cel de cumparari. Pentru aceste livrari societatea trebuia sa aplice masurile de simplificare prevazute la art. 160 din legea 571/2003 republicata .

Urmare verificarii s-a constatat la inventarul faptic efectuat la data de 30.09.2007 o diferenta fata de cel scriptic din balanta de verificare in suma de 41.777 ron (inventar faptic - lista de inventar = 89.752,82 ron si inventar scriptic - cont 371 = 131.530 ron ) . Prin aceasta fapta au fost incalcate prevederile art. 21,alin. 4 ,lit.c din Legea 571/2003 care precizeaza :   c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI."

In concluzie baza de impunere se modifica cu suma de 41.777 ron cu un TVA aferent in suma de 7.938 ron. Astfel soldul sumei de rambursat la 30.09.2007 este de 121.048 ron.

Soldul contului 419/Clienti creditori conform balantei de verificare la 30.09.2007 in suma de 1.681 ron reprezinta avansuri incasate de la persoane fizice pentru care s-a colectat TVA.

Nominalizarea motivelor care au condus la situatia de a avea TVA de rambursat :

Deducerea de TVA aferenta achizitiilor de mijloace fixe si leasinguri si aprovizionarii cu materii prime ,materiale si consumabile cu drept de deducere si se incadreaza in prevederile art. 145, alin. 1 din Legea 571/2003, rep., cu modificarile si completarile ulterioare, si prevederile H.G.44/2004 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si aplicarea masurilor de simplificare prevazute de art. 160 ,alin. 2 , lit. c din Legea 571/2003 republicata pentru lucrarile de constructii -montaj .

Situatia TVA pentru perioada 11.01.2005 - 30.09.2007 se prezinta astfel :

Suma negativa a TVA solicitata la rambursare = 128.986 lei ;

TVA cu drept de rambursare  = 121.048 lei ;

TVA care nu se justifica a fi rambursata  = 7.938 lei.

Taxa pe valoarea adaugata de rambursat se incadreaza in prevederile art. 149, alin. 1 din Legea 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Impozit pe profit

Baza legala:

Legea 414/2002 privind impozitul pe profit cu modificarile si completarile ulterioare

HG 859/2002 privind normele de aplicare a Legii 414/2002 privind impozitul pe profit cu modificarile si completarile ulterioare

- Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;

- Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Perioada verificata :01.10.2002 -31.12.2006

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2002 : trim. IV.

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

In perioada 01.10.2002-31.12.2006 agentul economic a evidentiat venituri si implicit profit impozabil - impozit pe profit, dupa cum urmeaza:

Anul 2002 (trim. IV)

Venituri totale : 712.702 lei

Cheltuieli totale : 694.370 lei.

Cheltuieli nedeductibile (amenzi si impozit pe profit ) : 1.086 lei

Venituri neimpozabile ( fond de rezerva legala) : 1.032 lei

Profit impozabil : 20.691 lei

Impozit pe profit :5.173 lei (din care aferent Trim IV 2002 suma de 4.279 lei)

Anul 2003

Venituri totale : 591.910 lei

Cheltuieli totale : 576.216 lei.

Cheltuieli nedeductibile (amenzi si impozit pe profit ) : 6.236 lei

Rezerva legala : 1.109 lei

Inlesnire la plata : 1.351 lei

Profit impozabil : 25.959 lei

Impozit pe profit :6.490 lei (achitat pana la data controlului)

Anul 2004

Venituri totale : 979.666 lei

Cheltuieli totale : 952.564 lei.

Cheltuieli nedeductibile (amenzi si impozit pe profit ) : 1.554 lei

Profit impozabil : 24.645 lei

Credit fiscal:  280 lei

Impozit pe profit :5.835 lei (neachitat pana la data controlului)

Anul 2005

Venituri totale : 285.857 lei

Cheltuieli totale : 324.483 lei.

Pierdere contabila: 38.668 lei

Pierdere fiscala societate :38.668 lei

Anul 2006

Venituri totale : 1.228.051 lei

Cheltuieli totale : 1.178.570 lei.

Cheltuieli nedeductibile (amenzi si impozit pe profit ) : 3.670 lei

Pierdere fiscala anul 2005 : 38.668 lei

Rezerva legala : 2.474 lei

Profit impozabil : 12.009 lei

Impozit pe profit :1921 lei (achitat pana la data controlului)

Pentru perioada verificata societatea a calculat , evidentiat si virat un impozit pe profit in suma de 17.438 lei (anexa 2).

I . Baza de impunere aferenta anului 2003 se modifica cu suma de 8.040 lei cu un impozit pe profit aferent de 2.010 lei . Diferenta provine din neinregistrarea in venituri a productiei neterminate aflate in stoc la data de 31.12.2002 si care trebuia repusa in contul 711 - Venituri din productia stocata in luna ianuarie 2003. (nota contabila care trebuia intocmita este 711=121 8.040 lei).

Astfel au fost incalcate prevederile pct .5.3 , lit. a din O.M.F.P. 306/2002 si art. 42 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata .

II. Urmare verificarii pierderea contabila aferenta anului 2005 a fost redusa cu suma de 11.894 lei. Aceasta este formata din :

-cheltuieli cu amenzi in suma de 752 lei (pentru care societatea nu a respectat prevederile art.21 , alin 4, lit b din Legea 571/2003 republicata ).

-cheltuieli cu depasirea de procotol in suma de 2.474 lei (pentru care societatea nu a respectat prevederile art.21 , alin 3, lit a din Legea 571/2003 republicata).

-cheltuieli cu prestarile de servicii efectuate de terti ( SC IZO CONSTRUCT MARINI SRL Pitesti ) in suma de 8.668 lei pentru care societatea nu detine contracte incheiate si situatii de lucrari (pentru care societatea nu a respectat prevederile art.21 , alin 4, lit. m din Lgea571/2003 republicata si pct. 48 din HG 44/2004).

In concluzie pierderea fiscala rezultata in urma verificarii aferenta anului 2005 este in suma de 26.774 lei Aceasta se datoreaza in principal cheltuielilor cu salariile si asimilate salariilor si cheltuielilor cu utilitatile .

Astfel pentru anul 2006 organul de inspectie fiscala a stabilit un profit impozabil in suma de 23.903 lei cu un impozit pe profit in suma de 3.824 lei .

Fata de impozitul pe profit calculat de societate in suma de 1.921 lei rezulata un debit suplimentar in suma de 1.903 lei.

Pentru neplata la termen a debitului suplimentar in suma totala de 3.913 lei s-au calculat majorari de intarziere in suma de 1.444 lei conform OG 92/2003 republicata ,art . 120,alin. 7 .

Impozitul pe dividende :

Baza legala:

- OG 26/1995 cu modificarile si completarile ulterioare privind impunerea microintreprinderilor; Lg. 232/31.05.2003; Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare; Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare.

Perioada verificata : anul 2002 si anul 2005 .

Anul 2002

Profit net repartizat 3.150 lei

Impozit pe dividende evidentiate in anul 2002 : 315 lei

Impozit pe dividende achitat : 315 lei

Anul 2005

Profit net repartizat 10.750 lei

Impozit pe dividende evidentiate in anul 2005 : 1720 lei

Impozit pe dividende achitat in anul 2006 :  1720 lei

Nu s-au constatat diferente.

Impozitul pe venituri din saalrii:

Baza legala :

- OUG 7/2001;

-Legea 493/2001 cu completarile si modificarile ulterioare

-Legea nr.571/2003 cu moficarile si completarile ulterioare, Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat , declarat impozit pe venit salarii in suma de 118.081 RON si a virat suma de 105.531 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 12.550 ron.

S-au verificat statele de plata, fisele fiscale, declaratiile depuse de societate , urmarindu-se modul de constituire si retinere al impozitului pe veniturile salariale, precum si inregistrarea corecta in evidentele contabile ale societatii. Fisele fiscale FF1 si FF2 au fost depuse la organul fiscal teritorial la termenele legale.

Situatia privind impozitul pe venitul din salarii se regaseste in anexa 4.

Nu se modifica baza de impunere .

3.5. Contributia pentru concedii si indemnizatii de la persoane juridice sau fizice

Baza legala : Legea 380/2005 si OUG 158/2005 .

Verificarea s-a efectuat pentru perioada 01.01.2006 - 30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata agentul economic a calculat, evidentiat, declarat o contributie in suma de 1012 ron si a virat suma de 1012 RON . De asemenea societatea evidentiaza concedii medicale pentru care prezinta un sold de recuperat de 9.479 lei.

Nu s-au constatat diferente.

Situatia privind cotributia pentru concedii si indemnizatii se regaseste in anexa

Contributia angajatorilor pentru fondul de garantare pentru plata creantelor sociale

Baza legala : Legea 200/2006 si HG 1850/2006 .

Perioada verificata : 01.01.2007-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata agentul economic a calculat, evidentiat, declarat o contributie in suma de 1043 ron si a virat suma de 545 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 498 ron.

Nu s-au constatat diferente.

Situatia privind cotributia angajatorului pentru fondul de garantare se regaseste in anexa 6.

Contributia de asigurari sociale datorata de angajator 

Baza legala :

- Legea 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare ;

- Normele de aplicare aprobate prin OMMSS nr.340/2001, modificate si completate prin OMMSS nr. 518/2001 ;

- Legea 338/2002, Legea bugetului de asigurari sociale din fiecare an verificat.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat , o contributie in suma de 186.035 RON si a virat suma de 149.321 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 36.714 ron.

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 7.

Contributia de asigurari sociale datorta de angajati :

Baza legala :

-Legea 19/2000 cu modificarile si completarile ulterioare,

-Normele de aplicare aprobate prin OMMSS nr.340/2001, modificate si completate prin OMMSS nr. 518/2001 ;

- Legea 338/2002, Legea bugetului de asigurari sociale din fiecare an verificat.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat , declarat o contributie in suma de 90.355 RON si a virat suma de 71.560 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 18.795 ron.

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 8.1.

Contributia angajatorului la bugetul asigurarilor pentru somaj

- Legea nr. 1/91 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, OUG nr.35/97, HG4 nr.56/97, Legea nr.76/2002, HG nr.174/2002 si HG nr.147/2002.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat si declarat o contributie in suma de 24.407RON si a virat suma de 21.457 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 2.950 ron.

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 9.

Contributia privind fondul de somaj retinuta de la angajati

Baza legala :

- Legea nr. 1/91,republicata, cu modificarile si completarile ulterioare ;

- Legea nr. 76/2002.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat si declarat o contributie in suma de 7851 RON si a virat suma de 6675 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 1176 ron.

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 10.

Contributia pentru asigurari de sanatate datorata de angajator :

Baza legala :

- Legea asigurarilor de sanatate nr. 145/1997 modificate si completata prin OUG nr. 155/1999, OUG 180/2000, OUG nr.63/2002 si OUG nr.147/2002.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza:

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat si declarat o contributie in suma de 67607 RON si a virat suma de 56.080 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 11.527 ron.

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 11.

Contributia pentru asigurari de sanatate datorate de angajati :

Baza legala :

-Legea asigurarilor de sanatate nr. 145/1997, modificata si completata prin OUG nr. 155/1999, OUG 180/2000, OUG nr.63/2002si OUG nr.147/2002.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat si declarat o contributie in suma de 68.225 RON si a virat suma de 50.785 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 17.440 ron.

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 12.

Contributia pentru asigurari de sanatate datorata pentru persoane aflate in concediu medical

Baza legala :

-Legea asigurarilor de sanatate nr. 145/1997, modificata si completata prin OUG nr. 155/1999, OUG 180/2000, OUG nr.63/2002si OUG nr.147/2002.

Perioada verificata : 01.01.2004-31.12.2005.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

In perioada verificata, agentul economic a calculat si virat o contributie in suma de 846 lei .

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 13.

3.13. Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale datorate de angajator

Baza legala :

OUG 102/1999 si Legea 519/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Perioada verificata : 01.11.2005-30.09.2007.

Perioada verificata : 01.03.2003-30.09.2007.

Procedura de control utilizata a fost controlul prin sondaj dupa cum urmeaza

An 2003 : aprilie, iunie, septembrie si noiembrie.

An 2004 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2005: aprilie, iunie, septembrie si noiembrie

An 2006 : ianuarie,mai, iulie, septembrie, octombrie, decembrie;

An 2007 : ianuarie, aprilie, iunie, septembrie.

In perioada verificata, agentul economic a calculat, evidentiat si declarat o contributie in suma de 10.138 RON si a virat suma de 8016 RON .Astfel rezulta un sold neachitat in suma de 2.122 ron.

S-a verificat calculul sumelor datorate si concordanta dintre sumele evidentiate si declarate. S-au constatat diferente ce au fost reglate prin anexa 8.

Situatia contributiei se regaseste in anexa 13.

3.4. Alte Constatari

Organele de inspectie fiscala nu au constatat deficiente cu privire la tinerea contabilitatii si a registrelor contabile obligatorii.

S-au depus in termen declaratiile privind obligatiile de plata la bugetul de stat .

Societatea detine registrele contabile obligatorii completate la zi.

Societatea nu detine aparate de marcat electronice fiscale, potrivit prevederilor Legii nr.64/2002, deoarece pentru toate livrarile emite facturi fiscale.

Societatea a efectuat inventarierea patrimoniului la 31.12.2006 conform OMFP 1753 /22.11.2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv. In baza Deciziei nr. 203 /18.12.2006 a fost efectuata inventarierea patrimoniului societatii incheindu-se Procesul verbal de inventariere nr. 25/18.01.2007. Conform Procesului verbal incheiat de comisia de inventariere, situatia elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului corespunde cu datele inscrise in contabilitate.

3.5. Discutia finala cu contribuabilul :

In vederea incheierii Raportului de inspectie fiscala organul de control a adus la cunostiinta conducerii societatii prin adresa din data 14.11.2007 (anexa II), locul si data unde se va desfasura discutia finala cu privire la constatarile stabilite de organul de control.

Discutia finala cu contribuabilul cu privire la constatarile stabilite de organul de control s-a desfasurat la sediul D.G.F.P. Arges, A.F.P. Pitesti, in data de 15.11.2007, ora 10.

Punctul de vedere exprimat de societate in legatura cu diferentele de impozite, taxe si contributii stabilite de organul de control este fara obiectiuni.

3.6. Sinteza constatarilor fiscale

In urma verificarii s-a constatat ca agentul economic mai are de plata urmatoarele sume conform evidentei :

Impozit salarii = 12.550 ron

Contributia angajatorilor pentru fondul de

garantare pentru plata creantelor sociale = 498 ron

CAS angajator = 36.714 ron

CAS salariati = 18.795 ron

Somaj angajator = 2.950 ron

Somaj salariati = 1.176 ron

Sanatate angajator = 11.527 ron

Sanatate salariati = 17.440 ron

Boli profesionale = 2.122 ron

TOTAL  = 103.772 ron

Accesoriile aferente debitelor evidentiate de societate se regasesc calculate in fisa sintetica totala pe platitor emisa de AFP Pitesti la data de 02.11.2007 .

Urmare inspectiei fiscale generale s-au stabilit urmatoarele obligatii fiscale suplimentare :

Debitele suplimentare trebuie achitate in conformitate cu art. 111, alin. 2 din OG 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

"(2) Pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora, astfel:

b) daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 15 - 30 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare".

BIBLIOGRAFIE

1.Anghelache Gabriela - Finante Publice ale Romaniei,

Belean Pavel Ed.Economica, 2003

2.Boulescu Mircea - Controlul financiar al agentilor economici, Ed. Tribuna Economica, 2004

3.Grigore Gheorghe - Contabilitatea si fiscalitatea intreprinderii, Ed. Fundatia pentru Management si Marketing, Bucuresti ,2001

4.Gidiuta Marian - Finante publice, Ed. Independenta

Ene Sebastian Economica,2005

Marcu Niculina

5.Hoanta Nicolae - Evaziunea fiscala, Ed. Independenta Economica, Bucuresti , 2007

6.Mares Corolan - Contabilitate financiara , Ed. Independenta Economica, Pitesti 2006

7.Mihailescu Ion - Sisteme comparate de impozite si ,

Chilarez Danut taxe, Ed. Independenta Econimica, Pitesti, 2002

8.Mosteanu Tatiana - Finante publice - sinteze teoretice , Ed. Universitara ,2004

9.Mosteanu Tatiana - Buget si Trezorerie Publica, Ed. Tribuna Economica , Bucuresti , 2002

10.Saguna Dan Drosu - Tratat de drept financiar fiscal, Ed. All

Beck 2001, Bucuresti 2003

11.Tatu si colectiv - Fiscalitate de la lege la practica , Ed. All

Beck, 2004

12.Ungureanu M.A si colectiv - Finante publice , Ed. Independenta

Economica , 2004

13.Vacarel Iulian - Finante publice , Ed. Didactica si

( coordonator) Pedagogica ,R.A. Bucuresti , 2004

. Vintila Georgeta - Fiscalitate. Metode si tehnici fiscale, Ed. Economica, Bucuresti, 2004

- Legea nr.571/2003 - privind Codul Fiscal publicata in MO al Romaniei, Partea I, nr.927 din data de 23 decembrie 2003

16. *** - OMFP 1847/2003 privind stabilirea

nomenclatoarelor activitatilor independente

- O.G 92/2003 privind Codul de Procedura fiscala ,republicata

- Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale

*** - H. G 1050/2004 privind aprobarea

normelor de aplicare a O.G. 92/ 2003

privind Codul fiscal

- Colectia Tribuna Economica 2007