Contabilizarea veniturilor si a finantarilor institutiilor publice

1 Contabilitatea veniturilor si finantarilor

Potrivit normelor nationale, veniturile reprezinta "sume realizate pe parcursul unui exercitiu, chiar daca acestea au fost incasate sau nu'.

Ca si cheltuielile, si veniturile sunt evidentiate in contabilitate in concordanta cu principiul contabilitatii de angajamente. Conform contabilitatii de angajamente "efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimentele se produc (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul este incasat sau platit) si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente'. Acest mod de reflectare a veniturilor in contabilitate permite utilizatorilor de informatii contabile cunoasterea atat a veniturilor ce au fost deja incasate, cat si a creantelor institutiei ce urmeaza a fi incasate, cu alte cuvinte permite cunoasterea tuturor resurselor de care dispune institutia pe parcursul unui exercitiu financiar.

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile se pot recunoaste in contabilitate in urmatoarele momente:

- in momentul obtinerii activelor; aceste venituri sunt specifice crearii de active fixe corporale si necorporale in regie proprie (721, 722);

- in momentul livrarii bunurilor sau serviciilor pe baza documentelor justificative ce atesta transferul dreptului de proprietate (707);

- in momentul incasarii, atunci cand momentul transferului dreptului de proprietate (livrarii) coincide cu momentul incasarii ( 5311 = 704)

Avand in vedere cerintele IPSAS 1, privind situatia performantei financiare a institutiei, veniturile pot fi grupate astfel:

venituri din activitatile de exploatare;

finantari;

venituri financiare.

Toate aceste trei tipuri de venituri reprezinta venituri din activitatea ordinara.

IPSAS 1 defineste veniturile din activitati curente ca fiind "intrari brute de beneficii economice si potential de servicii inregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci cand aceste intrari se concretizeaza in cresteri ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decat cele legate de contributii ale proprietarilor'.

Veniturile din activitati curente se evalueaza Ia valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit. Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactional un activ sau poate fi decontata o datorie, intre parti interesate aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective.

Veniturile din activitati curente cuprind doar fluxurile brute de beneficii economice sau potentialul de servicii primite sau de primit de catre entitate in nume propriu. De aceea, spre exemplu, veniturile incasate de institutii reprezentand impozite si taxe cuvenite bugetului nu reprezinta venituri din activitati curente, deoarece acestea nu produc beneficii economice sau potential de servicii si nu au ca rezultat cresteri ale activelor sau scaderi ale datoriilor.

Clasa 7 de conturi cuprinde atat veniturile din tranzactii, care fac obiectul IPSAS 9 "Venituri din tranzactii de schimb', cat si veniturile provenite din finantari de la bugetele finantatoare, din subventii si alte tipuri de finantari nerambursabile.

Veniturile din tranzactii si evenimente de schimb rezulta in urma efectuarii unor activitati precum:

prestarea serviciilor;

vanzarea bunurilor;

utilizarea de catre altii a activelor entitatii producatoare de dobanzi, redevente si dividende.

In Normele romanesti, veniturile sunt tinute pe feluri de venituri, dupa natura lor si sursa de provenienta. Contabilitatea institutiilor publice grupeaza veniturile, dupa natura lor, in :

venituri operationale;

venituri financiare;

venituri extraordinare.

a) Veniturile operationale reprezinta venituri ale institutiilor publice provenite din activitatea operationala si care se refera la:

venituri din activitati economice;

venituri din alte activitati operationale;

venituri din productia de active fixe;

venituri ale bugetelor reprezentate de impozite si taxe, contributii de asigurari;

alte venituri.

b) Veniturile financiare sunt venituri obtinute de institutie din activitatea financiara.

c) Veniturile extraordinare cuprind veniturile obtinute de institutie din activitatea extraordinara.

In normele romanesti, se considera venituri extraordinare cele referitoare la despagubirile din asigurari, precum si veniturile obtinute de institutie ce provin din valorificarea unor bunuri ale statului.

2 Continutul economic al conturilor de venituri si finantari

Conturile de venituri si finantari sunt utilizate de institutiile publice pentru a evidentia sursele ce stau la baza desfasurarii activitatii lor.

Conturile de venituri si finantari reflecta veniturile operationale si financiare obtinute de institutie si se regasesc in clasa 7 de conturi - "Conturi de venituri si finantari' - care se imparte pe urmatoarele grupe de conturi:

grupa 70 "Venituri din activitati economice'',

grupa 71 "Venituri din alte activitati operationale',

grupa 72 "Venituri din productia de active fixe',

grupa 73 "Venituri fiscale',

grupa 74 "Venituri din contributii de asigurari,

grupa 75 "Venituri nefiscale',

grupa 76 "Venituri financiare',

grupa 77 "Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala',

grupa 78 "Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierderile de valoare'

grupa 79 "Venituri extraordinare'.

Conturile de venituri si finantari sunt conturi de pasiv care se crediteaza pe tot parcursul perioadei cu veniturile inregistrate si se debiteaza la finele perioadei ca urmare a repartizarii asupra contului de rezultate patrimonial.

3 Veniturile din activitati economice

Veniturile din activitati economice sunt venituri obtinute de institutia publica din alte activitati decat activitatea pentru care a fost constituita. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele tipuri de venituri:

venituri din vanzarea produselor finite (contul 701);

venituri din vanzarea semifabricatelor (contul 702);

venituri din vanzarea produselor reziduale (contul 703);

venituri din lucrari executate si servicii prestate (contul 704);

venituri din studii si cercetari (contul 705);

venituri din chirii (contul 706);

venituri din vanzarea marfurilor (contul 707);

venituri din activitati diverse (contul 708);

variatia stocurilor (contul 709).

Veniturile din activitati economice se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice in momentul transferului dreptului de proprietate pe baza . documentelor justificative (facturi) intocmite in acest sens.

Veniturile proprii ale institutiilor publice pot proveni din:

- chirii,

- organizarea de manifestari culturale si sportive,

- concursuri artistice,

- publicatii,

- prestatii editoriale,

- studii,

- proiecte,

- valorificari de produse din activitati proprii sau anexe,

- prestari de servicii si altele asemenea.

Aceste conturi au functie contabila de pasiv si se crediteaza cu veniturile colectate din activitati economice, pe parcursul perioadei si se debiteaza prin repartizarea acestora asupra contului de rezultate patrimonial.

Veniturile din alte activitati operationale

Pentru desfasurarea activitatii lor, institutiile publice mai pot folosi si alte surse de finantare, precum venituri din vanzarea activelor fixe, venituri din creante reactivate etc.

Aceste venituri se utilizeaza diferit de catre institutiile publice, in functie de modul de finantare al acestora, astfel:

- in cazul institutiilor publice finantate integral de la buget, aceste venituri se varsa la bugetul finantator si cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului respectiv, urmand a se utiliza potrivit legii.

- in cazul institutiilor publice finantate din venituri proprii sau din venituri proprii si subventii de la buget, veniturile din alte activitati operationale majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.

Conturile care se folosesc pentru inregistrarea veniturilor din alte activitati operationale sunt:

714 Venituri din creante reactivate si debitori diversi

719 Alte venituri operationale

Veniturile din productia de active fixe

Institutiile publice pot realiza in regie proprie active fixe corporale si necorporale, productia acestora reprezentand venituri ce se reflecta cu ajutorul conturilor 721 "Venituri din productia de active fixe necorporale' si 722 "Venituri din productia de active fixe corporale'. Aceste conturi raspund principiului independentei exercitiului, prin faptul ca productia de active fixe are un ciclu mai lung de productie care poate depasi un exercitiu financiar, de la momentul inceperii productiei si pana Ia darea in folosinta a activului. De aceea, la finele fiecarei perioade se recunosc veniturile din productia de acutive fixe, Ia nivelul cheltuielilor efectuate pentru acestea.

Venituri fiscale

Aceasta grupa este specifica contabilitatii institutiilor publice, deoarece contine conturi de venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale. Contabilitatea acestor venituri se tine de catre institutiile care organizeaza contabilitatea bugetului de stat si a bugetelor locale, respectiv de Directiile finantelor publice ale judetelor si a municipiului Bucuresti, precum si de primarii.

Aceste venituri sunt recunoscute in contabilitate in momentul constatarii pe baza declaratiilor depuse de contribuabili sau in momentul incasarii pentru veniturile pentru care nu se depun declaratii. Aceste venituri mai poarta numele si de venituri bugetare.

Veniturile bugetare sunt resurse ale bugetului de stat sau ale unitatilor administrativ - teritoriale, care se constituie pe baza impozitelor si taxelor, si pe baza carora se stabilesc limitele cheltuielilor bugetare.

Institutiile publice care incaseaza venituri pentru bugetul de stat, bugetele locale sau bugetul asigurarilor sociale de stat, sunt obligate sa vireze aceste venituri la capitolele si subcapitolele de venituri ale bugetelor carora acestea se cuvin.

In situatia in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare poate duce la micsorarea veniturilor sau cresterea cheltuielilor aprobate prin buget, initiatorii au obligatia sa prevada si mijloacele necesare acoperirii minusului de venituri si cresterea de cheltuieli. In acest sens, initiatorii trebuie sa intocmeasca fisa financiara care insoteste expunerea de motive sau, dupa caz, nota de fundamentare, care va fi actualizata cu eventualele modificari intervenite in proiectul de act normativ, in aceasta fisa se inscriu efectele financiare produse asupra bugetului general consolidat si trebuie sa aiba in vedere:

- schimbarile anticipate in venituri si cheltuieli bugetare pe urmatorii 5 ani;

- esalonarea anuala a creditelor bugetare, in cazul actiunilor multianuale;

- propuneri realiste pentru acoperirea cresterilor de cheltuieli, respectiv a micsorarilor de venituri;

Veniturile si cheltuielile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe garantate de stat, bugetele fondurilor externe ne rambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor se aproba de catre:

- H.M.F.P., pe capitole de cheltuieli si, in cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite, iar pentru unele sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din bugetul de stat catre bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice ale M.F.P.;

- Ordonatorii principali de credite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari sau tertiari de credite;

- Ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele proprii si ale ordonatorilor tertiari de credite;

Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi de venituri:

730 "Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice"

731 "Impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice"

732 "Alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital"

733 "Impozit pe salarii"

734 "Impozite si taxe pe proprietate"

735 "Impozite si taxe pe bunuri si servicii"

736 "Impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale"

739 "Alte impozite si taxe fiscale"

Veniturile din contributii de asigurari

Aceste venituri sunt specifice bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate si bugetului asigurarilor pentru somaj. Veniturile acestor bugete sunt recunoscute in contabilitatea institutiilor publice, care le evidentiaza in momentul in care sunt depuse declaratiile de catre contribuabili, sau in momentul incasarii, in cazul in care nu exista obligativitatea depunerii declaratiilor. Continutul acestor conturi este specific continutului subdiviziunilor clasificatiei bugetare si se dezvolta pe analitice conform structurii acesteia.

Conturile specifice acestei grupe sunt:

745 "Contributiile angajatorilor' si

746 "Contributiile asiguratilor'.

Venituri nefiscale

Grupa 75 "Venituri nefiscale' cuprinde veniturile specifice bugetelor, altele decat cele cuprinse in grupele 73 "Venituri fiscale' si 74 "Contributii de asigurari' pe regula, veniturile nefiscale se recunosc in contabilitate in momentul incasarii, deoarece pentru acestea nu se intocmesc declaratii care sa ateste obligatia fata de stat,in aceasta grupa se regasesc veniturile bugetelor de stat, ale asigurarilor de stat ale fondului de somaj sau ale asigurarilor sociale de sanatate. Contabilitatea acestor venituri este organizata de catre institutiile care tin evidenta contabila a cheltuielilor si veniturilor specifice acelor bugete. Veniturile sunt recunoscute in contabilitate in momentul incasarii lor, iar continutul acestor conturi este specific continutului subdiviziunilor clasificatiei bugetare si se dezvolta in analitic pe structura acesteia.

Conturile din aceasta grupa sunt de pasiv si se crediteaza in momentul incasarii veniturilor, debitandu-se prin repartizarea sumelor incasate asupra contului de rezultate patrimonial. Din aceasta grupa de conturi fac parte:

750 "Venituri din proprietate"

751 "Venituri din vanzari de bunuri si servicii"

Contul 750 "Venituri din proprietate' evidentiaza veniturile din proprietate, provenite la bugetul de stat. Veniturile din proprietate pot fi definite ca venituri primite de la proprietarii activelor financiare sau ai activelor tangibile, neproduse de o activitate productiva, de la fondurile de investitii sau de !a alte unitati institutionale ce utilizeaza activele imobilizate in activitatea proprie.

Veniturile din proprietate sunt clasificate astfel:

- Dobanzi

- Venituri distribuite de corporatii

- Dividende

- Retrageri din venituri de la corporatii

- Reivestirea castigurilor in investitii directe straine

- Venituri din proprietate atribuite detinatorilor de polite de asigurare

- Chirii (venituri din terenuri si alte active nemateriale)

Conturile 751 "Venituri din vanzari de bunuri si servicii' este utilizat pentru evidentierea veniturilor bugetare provenite din valorificarea bunurilor aflate in proprietatea statului.

Veniturile financiare

Veniturile financiare sunt venituri ale institutiei publice provenite din activitatea financiara desfasurata de aceasta. Din aceasta grupa fac parte urmatoarele conturi:

763 "Venituri din creante imobilizate"

764 "Venituri din investitii financiare cedate"

765 "Venituri din diferente de curs valutar"

766 "Venituri din dobanzi"

767 "Sume de primit de Ia bugetul de stat pentru acoperirea

pierderii din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA"

768 "Alte venituri financiare - PHARE, SAPARD, ISPA"

769 "Sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor

pierderi - PHARE, SAPARD, ISPA

Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala

Institutiile publice, conform Legii finantelor publice nr. 500/2002, pot fi finantate astfel:

integral din bugete;

din venituri proprii si subventii acordate de la diversele bugete;

integral din venituri proprii;

alte surse de finantare, respectiv: fonduri externe nerambursabile, disponibilul trezoreriei sau efectuarea de compensari pe baza unor acte normative speciale.

Finantarea propriu-zisa a institutiilor publice din credite bugetare se realizeaza in doua moduri, si anume:

pentru plati nete de casa, care cuprind totalitatea operatiilor prin care trezoreriile elibereaza numerar institutiei publice ce au contul deschis la aceasta sau platile prin virament efectuate de trezorerie in numele institutiei catre terti, operatii efectuate pe baza cecurilor sau a ordinelor de plata primite de trezorerie de la institutia publica; pentru evidentierea in contabilitate a finantarilor propriu-zise, pentru platile de casa se utilizeaza contul 770 "Finantare de la buget' la ordonatorii principali finantati de la bugetele centrale si locale, conturile de fonduri speciale sau conturile de venituri din fonduri speciale.

pentru efectuarea cheltuielilor efective ale institutiei, operatie care se refera Ia acoperirea cheltuielilor institutiilor publice legate de consumurile de materiale, de forta de munca, de energic etc; pentru evidentierea in contabilitate a acestor cheltuieli efective se utilizeaza conturile de cheltuieli din clasa 6 a planului de conturi specifice, care colecteaza toate cheltuielile efectuate de institutie in cursul anului, in limita stabilita, pe capitole si subcapitole de cheltuieli pentru care se deschid conturi sintetice de gradul II si conturi analitice, iar la sfarsitul exercitiului bugetar, aceste cheltuieli se deconteaza direct asupra contului de finantari bugetare.

Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite, finantati din bugetul de stat si bugetele locale, se evidentiaza in conturile din clasa 8, conturi in afara bilantului.

Conturile utilizate pentru evidentiate finantarilor, subventiilor, transferurilor si alocatiilor bugetare cu destinatie speciala sunt:

770 "Finantarea de la buget"

771 "Finantarea in baza unor acte normative speciale (compensari)"

772 "Venituri din subventii"

773 "Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala"

774 "Finantarea din fonduri externe ne rambursabile"

776 "Fonduri cu destinatie speciala"

778 "Venituri din cofinantarea de la buget aferenta programelor / proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile"

779 "Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit"

Contul 770 "Finantarea de la buget este contul cu ajutorul caruia institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali finantate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat tin evidenta platilor efectuate din creditele bugetare, deschise pentru realizarea sarcinilor prevazute in buget.

Contabilitatea analitica se tine pe articole si aliniate in cadrul fiecarui capitol si subcapitole clasificatiei bugetare. Acest cont are functia contabila de pasiv, iar dupa continutul economic, este un cont de finantare:

- in creditul contului se inregistreaza sumele platite in cursul anului pentru bunurile, lucrarile si serviciile achizitionate de acestea.

- in debitul contului se inregistreaza sumele recuperate din finantarea anului curent, reprezentand reconstituiri ale creditelor bugetare ( avansuri sau sume neutilizate in totalitate din cele ridicate din cont, reconstituiri de plati eronat executate, sume recuperate din imputatii ce privesc anul bugetar curent). De asemenea la finele anului, contul se debiteaza cu sumele reprezentand platile efectuate, care se repartizeaza asupra contului de rezultate.

Veniturile din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea operationala

Veniturile din provizioane si ajustari sunt utilizate pentru anularea provizioanelor si ajustarilor constituite in cazul in care acestea nu-si mai justifica mentinerea, fie ca riscul a avut loc, fie riscul a disparut.

Conturile utilizate pentru evidentierea veniturilor din provizioane sunt:

- 781 "Venituri din provizioane si ajustari privind activitatea operationala"

- 786 "Venituri financiare din ajustari pentru pierderea de valoare"

Veniturile extraordinare

Veniturile extraordinare sunt veniturile obtinute din activitatea extraordinara a institutiei. Normele romanesti prevad ca veniturile extraordinare sunt veniturile din despagubiri de asigurari si veniturile din valorificarea unor bunuri ale statului.

Contul 790 "Venituri din despagubiri din asigurari" evidentiaza veniturile provenite de la intreprinderile de asigurare, ca despagubiri pentru asigurari.

Contul 791 "Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului " este utilizat pentru evidentierea veniturilor institutiei provenite din valorificarea unor bunuri detinute de acesta.

4 Monografie contabila

Contabilitatea veniturilor la institutiile publice finantate de la buget se organizeaza si conduce pe feluri de venituri dupa natura lor potrivit Clasificatiei Indicatorilor privind finantele publice si bugetului aprobat pe capitole si subcapitole.

Asezarea la baza contabilitatii bugetare a clasificatiei bugetare asigura, pe de o parte identificarea continutului veniturilor si cheltuielilor, atat in planificare, cat si in evidenta executiei bugetului, iar, pe de alta parte, permite urmarirea respectarii disciplinei bugetare comparand permanent previziunile cu realizarile din executia bugetara.

In continuare, pornind de la niste date ipotetice, este prezentata o monografie contabila a primariei Brasov.

1) Primaria municipiului Brasov a acizitionat in 12.01.2007 un teren in valoare de 50000 ron si a realizat amenajari asupra terenurilor in valoare de 40000 ron. Durata normala de functionare pentru amenajari este de 10 ani. Furnizorul se achita prin virament bancar iar cheltuielile aferente achizitiei sunt de 600 ron.

2) In baza CEC-ului vizat de trezorerie se ridica numerar de la banca in suma de 40000 ron pentru plata salariilor.

3) La sfarsitul lunii februarie se inregistreaza statul de plata privind plata salariilor 40000 ron precum si contributiile angajatorului si ale angajatilor aferente fondului brut de salarii. Se achita obligatiile fata de bugete iar restul de plata se acorda salariile prin virament bancar.

4) In 14.03.2007 se achizitioneaza 150 de tichete de masa in valoare de 1125 ron.

5) Se achizitioneaza o centrala termica care se amortizeaza in 5 ani in valoare de 9500 ron din finantare de la bugetul local.

6) Primaria Brasov primeste in luna aprilie un credit bugetar in valoare de 10000 ron din care achizitioneaza materii prime si materiale consumabile in valoare de 1500 ron (materiile prime reprezinta 1000 ron iar materialele consumabile 500 ron) si un autoturism in valoare de 3000 ron cu o durata normala de functionare de 5 ani.

7) Se inregistreaza primirea unui credit bancar in valoare de 100000 ron conform contractului de credite si extrasului de cont.

8) Se inregistreaza incasarea in numerar a veniturilor proprii realizate din activitatea autofinantata in valoare de 50000 ron, conform chitantei si registrului de casa.

9) Se vand produse finite unui client in valoare de 10000 ron.

10) Se evidentiaza in contabilitate valoarea materialelor rezultate din casarea obiectelor de inventar in valoare de 8000 ron ce urmeaza a fi valorificate.

11) Primaria Brasov inregistreaza intrarea unui activ fix corporal primit cu titlu gratuit prin transfer de la primaria Fagaras in valoare de 25000 ron.

12) Primaria Brasov achizitioneaza timbre conform facturii in valoare de 1500 ron. Furnizorul este platit din venituri proprii.

13) Primaria Brasov apeleaza la un agent economic in vederea repararii unui copiator. Valoare facturii emisa de catre furnizor este de 800 ron.

a) achizitia terenului

211.1 = 404.1 / 50000

"terenuri"  "furnizori de active fixe"

b) inregistrarea amenajarilor

211.2 = 404.1 / 40000

"amenajari la terenuri" "furnizori de active fixe"

c) inregistrarea amortizarii amenajarilor

= 2811 / 333,33 (40000/10ani*12luni)

"cheltuieli operationale "amortizarea amenajarilor la terenuri"

privind amortizarea activelor fixe"

d) plata furnizorului

= 5121 / 90000

"furnizori de active fixe" "conturi la banci in lei"

e) inregistrarea cheltuielilor conform achizitiei

629 = 401.1 / 600

"alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale" "furnizori de active fixe"

5311 = 7701 / 40000

"casa in lei" "finantare de la bugetul de stat"

a) inregistrarea statului de plata

641 = 421 / 40000

"cheltuieli cu salariile personalului" "personal-salarii datorate"

b) inregistrarea contributiilor angajatorului

6451=4311/CAS 19,75%*40000 = 7900

6452=4371/CAS 2,5%*40000 = 1000

6453=4313/CASS 7%*40000 = 2800

6454=4315/fondul de accidente = 0,5%*40000 = 200

6458=438/fond unic de sanatate = 0,75%*40000 = 300

c) inregistrarea contrbutiilor salariatiilor

421= % 12112

CAS 9,5%*40000=3800

CASS 6,5%*40000=2600

CAS 1%*40000=400

444 Impozit 16%*33200=5312

a) achizitia de la furnizor

% = 401 1132,5

5326"tichete de masa" 7,5

628"alte cheltuieli cu serviciile executate de terti"  1125

b) inregistrarea tichetelor de masa

302 = 401 / 1125

"materiale consumabile" "furnizori"

5326 = 401 / 7.5

"tichete de masa" "furnizori"

c) distribuirea tichetelor de masa catre salariati

602 = 302 / 1125

"cheltuieli cu materiale consumabile" "materiale consumabile"

642 = 5326 / 7.5

"cheltuieli salariale in natura" "tichete de masa"

a) inregistrarea achizitiei centralei termice

2131 = 404 / 9500

"echipamente tehnologice" " furnizori de active fixe"

b) plata furnizorului

404 = 7702 / 9500

"furnizori de active fixe" "finantarea de la bugetele locale"

c) inregistrarea amortizarii lunare

A_l = ron

6811 = 281 / 158.33

"cheltuieli operationale "amortizari privind

privind amortizarea activelor fixe" activele fixe corporale"

a) inregistrarea creditului

481 = 770 / 10000

"decontari intre institutia superioara "finantarea de la buget"

si institutiile subordonate"

b) achizitia autoturismului

2133 = 404 / 3000

"mijloace de transport" "furnizori de active fixe"

- inregistrarea amortizarii

681 = 281 / 50

"cheltuieli operationale privind amortizarile" "amortizari privind activele fixe corporale"

c) inregistrarea achizitiei de materii prime si materiale consumabile

% = 401"furnizori" 1500

301"materii prime" 1000

302"materiale consumabile" 500

d) plata furnizorilor

% = 5121"conturi la banci in lei" 4550

404"furnizori de active fixe" 3050

401"furnizori"  1500

481 = 770 / 100000

"decontari intre institutia superioara "finantarea de la buget"

si institutiile subordonate"

5311 = 560 / 50000

"casa in lei" "disponibil al institutiilor publice

finantate integral din surse proprii"

411 = 701 / 10000

"clienti" "venituri din vanzarea produselor finite"

303 = 791 / 8000

"materiale de natura " "venituri din valorificarea

obiectelor de inventar" unor bunuri ale statului"

- se inregistreaza facturarea materialelor unui client la pretul de vanzare de 8000 ron

411 = 708 / 8000

"clienti" "venituri din activitati diverse"

- se inregistreaza in cont creanta constituita anterior

770 = 411 / 8000

"finantarea de la buget" "clienti"

a) inregistrarea activului fix corporal

212 = 779 / 25000

"constructii" "venituri din bunuri primite cu titlu gratuit"

a) inregistrarea timbrelor

5321 = 401 / 1500

"timbre fiscale si postale" "furnizori"

b) plata furnizorului

401 = 562 / 1500

"furnizori" "disponibil al activitatilor finantate din surse proprii"

c) darea in consum a timbrelor

626 = 5321 / 1500

"cheltuieli postale si "timbre fiscale si postale"

taxe de telecomunicatii"

a) inregistrarea facturii de prestari servicii

628 = 401 / 800

"alte cheltuieli cu "furnizori"

serviciile executate de terti"

b) plata furnizorului

401 = 562 / 800

"furnizori" "disponibil al activitatilor finantate din surse proprii"

inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

a) inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 57899,16

1125

1500

1925

600

40000

7,5

7900

1000

2800

200

300

541,66

b) inchiderea conturilor de venituri

% = 121 203632,5

8000

Deoarece veniturile sunt mai mari decat cheltuielile rezulta ca avem un excedent curent in suma de 145733,34 care va fi preluat in rezultatul reportat.

121 = 117 / 145733,34

"profit si pierdere" "rezultatul reportat"

Rezultatul patrimonial se stabileste lunar sau cel mult la intocmirea situatiei financiare prin inchiderea conturilor de venituri si finantari si a conturilor de cheltuieli. La inceputul exercitiului soldul contului de rezultat patrimonial de la sfarsitul anului precedent se transfera la rezultatul reportat. Rezultatul reportat exprima rezultatul patrimoniului al exercitiilor bugetare anterioare.

Institutiile publice au obligatia de a tine contabilitate proprie conform legii contabilitatii. Contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica , prelucrarea , publicarea si pastarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie atat pentru cerintele interne ale acestora cat si pentru utilizatorii externi (guvernul, parlamentul, creditorii, debitorii).

Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite (conducerii institutiilor publice) cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli (incasarea si respectiv plata veniturilor si cheltuielilor), patrimoniul aflat in administrare (patrimoniul privat si public), costul programelor aprobate prin buget, dar si informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a fondurilor speciale.

Finantele publice locale isi au originea in conceptul de autonomizare a autoritatilor teritoriale in administrarea comunitatilor respective.

Comunitatile locale reprezinta colectivitati umane, delimitate teritorial din punct de vedere politic si administrativ, care au autoritati publice diferite de cele ale statului. Autonomia financiara a acestora este absolut necesara ,deoarece autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomia financiara, care-i asigura suportul material al functionarii. Exista si un alt argument puternic, si anume acel, conform caruia, comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele banesti de provenienta publica si, mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.

Finantele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor reflecta resursele financiare ce se mobilizeaza de la persoane fizice si juridice sub forma impozitelor si taxelor si care sunt destinate realizarii actiunilor social-culturale, serviciilor de dezvoltare publica si a altor actiuni din competenta organelor administratiei publice locale.

In sfera finantelor locale se incadreaza bugetele locale, finantele institutiilor publice locale si alte resurse financiare mobilizate si utilizate la nivel local.

Prin buget local intelegem actul in care se inscriu veniturile si cheltuielile colectivitatilor locale pe o perioada de un an.

Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ - teritoriale care au personalitate juridica. In Romania, fiecare comuna, oras, municipiu si sector al municipiului Bucuresti intocmeste buget propriu, in conditii de autonomie.

Bugetele locale au o anumita structura in cadrul administratiilor publice locale, delimitate teritorial. Fiecare dintre acestea este autonom unul fata de celalalt.

Astfel, in Romania cele doua verigi ale bugetelor locale sunt:

1. Bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti, administrate de Consiliile judetene si respectiv Consiliul general al Municipiului Bucuresti;

2. Bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, administrate de catre primarii.

Bugetele locale reprezinta partea principala a finantelor locale prin care se reflecta raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizarii actiunilor social - culturale, economice si de alta natura din competenta autoritatilor administratiei publice locale.

Conform prevederilor Legii Administratiei Publice Locale, autoritatile administratiei publice locale au fost investite cu dreptul la resurse proprii pe care le pot gestiona potrivit atributiilor prevazute prin legea administratiei publice locale nr.215 din 23 aprilie 2001.

Autoritatile administratiei publice locale au competente, raspunderi si obligatii insemnate in domeniul finantelor locale, cum sunt:

Elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

Stabilirea, incasarea si urmarirea impozitelor si taxelor locale in conditiile legii;

Urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul exercitiului bugetar;

Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale;

Administrarea eficienta a bunurilor din proprietatea publica si privata a unitatilor administrativ teritoriale;

Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare in conditii de eficienta;

Fundamentarea si aprobarea optiunilor si prioritatilor in finantarea cheltuielilor publice locale;

Elaborarea, aprobarea, modificarea si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare ale unitatilor administrativ teritoriale;

Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar preventiv propriu, a controlului intern si a controlului asupra obligatiilor fiscale catre bugetele locale.

Bugetele locale asigura dimensionarea cheltuielilor in limitele veniturilor, fundamentarea resurselor financiare, stimularea initiativei locale, afirmarea autonomiei locale si exercitarea controlului asupra utilizarii fondurilor locale. Ele presupun parcurgerea momentelor de elaborare, aprobare si executare care formeaza procesul bugetar local.

Acestea se prezinta ca balante financiare, pe de o parte cu venituri, pe de alta parte cu cheltuieli; caracteristic lor este faptul ca sunt acordate competente mai mari in ceea ce priveste cheltuielile cuprinse in acestea decat in colectarea si mobilizarea de venituri.

Motivatia principala este aceea ca actiunile social culturale de interes general ca invatamantul, sanatatea, sunt prezente dispersate in teritoriu, de regula, dupa numarul populatiei, de aici si fondurile publice in diferite marimi.

In structura veniturilor apar aici individualizate patru categorii de venituri si anume :

1. Veniturile proprii ale bugetelor locale, reglementate prin Legea privind finantele publice si Legea privind finantele publice locale.

Acestea cuprind impozite si taxe si varsaminte de venituri cuvenite de la platitori (agenti economici si institutii publice) de importanta locala si din impozite si taxe locale (de la populatie sau de la persoanele juridice). In mod normal, aceste venituri ar trebui sa reprezinte majoritatea in totalul veniturilor bugetelor locale.

2. Veniturile atribuite, in care intra sumele defalcate din anumite venituri cuvenite, potrivit legii, bugetului de stat. In mod frecvent sunt folosite sumele defalcate din impozitul pe venit sau chiar atribuirea, cel putin temporara, a altor impozite pe veniturile persoanelor fizice.

3. Imprumuturile contractate pe piata financiara interna sau externa, fie direct, in numele organelor administratiei publice locale, fie garantate de catre Guvern.

4. Transferuri acordate de la bugetul de stat pentru finantarea unor obiective de interes national.

Aceste transferuri se fac prin doua metode:

a)      metoda sumelor defalcate (cote defalcate);

b)      metoda subventiilor de echilibrare;

Prima metoda vizeaza veniturile nominalizate din bugetul de stat, realizate in teritoriu lasate la dispozitia unitatilor administrativ teritoriale pentru echilibrarea bugetelor acestora.

Subventiile de echilibrare sunt sume de bani cu caracter global, fara nominalizari, de venituri transferate din bugetul de stat in completarea sumelor defalcate catre bugetele locale.

Administratiile locale isi obtin sursele de finantare din impozite si taxe pe care populatia si agentii economici trebuie sa le plateasca si din alte surse (concesiuni, inchirieri, venituri din capital etc) sau finantari externe de la diferite banci internationale.

Unitatile administrativ teritoriale realizeaza prin organele lor de conducere, administratia publica locala sub ambele sale componente: adoptarea de acte de autoritate si organizarea de servicii publice locale.

Localizarea bugetului presupune existenta unei anumite independente financiare la nivelul entitatilor regionale, subnationale, o asemenea independenta constituita sub forma autonomiei locale, presupunand o zona care sa formeze o comunitate separata, legal constituita, subordonata statului si investita cu autoritatea de a decide totul sau partial, asupra propriilor probleme de gestiune, prin intermediul propriilor organe de administrare.

Potrivit legii, autonomia locala reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

Pentru a corela cheltuielile necesare cu veniturile din care se asigura resursele financiare aferente, administratiile locale intocmesc bugete proprii de venituri si cheltuieli. In sensul tehnic al cuvantului, bugetul colectivitatilor locale este actul prin care sunt prevazute si autorizate incasarile si cheltuielile anuale.

Veniturile care se prevad si incaseaza prin bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si al municipiului Bucuresti sunt structurate in venituri curente, venituri din capital si venituri cu destinatie speciala.

Executia partii de venituri a bugetelor locale presupune urmarirea incasarii veniturilor grupate pe capitole si subcapitole fata de prevederile din buget.

Incasarea veniturilor bugetare se realizeaza in doua situatii complementare ca procedura si anume:

Ø      la initiativa contribuabililor cand varsarea si plata se face de catre cei cu obligatii banesti;

Ø      la initiativa sau mai bine zis interventia organelor fiscale prin agentii fiscali care in anumite situatii au initiativa la incasarea unor venituri bugetare.

Plata directa a veniturilor bugetare mai este insotita si de alte metode si tehnici, cum ar fi de exemplu stopajul la sursa.

Colectarea veniturilor proprii in bugetul local depinde de evolutia bazei impozabile, de termenele legale de incasare a veniturilor, de masurile adoptate de organele locale in vederea urmaririi veniturilor, a eliminarii evaziunii fiscale.

In scopul majorarii veniturilor proprii, bugetele locale ar trebui sa-si imbunatateasca urmatoarele aspecte:

Ø      proiectarea si realizarea unui sistem modern de transmisie si comunicare a datelor intre compartimentul buget din cadrul primariei si compartimentele institutiilor publice unde se intocmesc proiecte de buget;

Ø      realizarea unei baze de date la nivel judetean care sa contina informatiile de maxim interes pentru consiliile locale si judetene ce aproba proiectul de buget;

Ø      eficientizarea procedurilor de lucru intern (raportare, cautare, lucru pe internet, furnizare sau transfer de informatii, arhivare si gestionare electronica a datelor) prin echiparea cu tehnica de calcul moderna si a crearii unei structuri de tip intranet la nivelul primariei;

Ø      ridicarea gradului de pregatire a functionarilor publici ce se ocupa de intreg procesul bugetar. In acest sens, ar trebui:

organizarea unui program de training la nivel managerial in administratia publica locala;

realizarea unui ghid de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli;

selectia functionarilor publici in functie de pregatirea lor de specialitate si efectuarea unor cursuri de perfectionare.

Pentru a se imbunatati managementul public trebuie sa se aiba in vedere:

accentuarea managementului in administratia publica si serviciile locale;

sprijinirea dezvoltarii locale prin intermediul tehnologiilor informatice promovate in domeniul financiar, managerial si juridic;

dezvoltarea parteneriatului public - privat si identificarea de noi finantatori;

perfectionarea mecanismului de stabilire a bugetelor locale;

implicarea cetatenilor in actul decizional prin consultarea acestora, atragerea lor in diferite actiuni.

Pentru a se putea elabora, aproba si executa bugetul local in conditii cat mai eficiente, apreciez ca necesara o redefinire si o delimitare stricta a responsabilitatilor si atributiilor personalului din institutiile publice si din primarie ce se ocupa de gestionarea bugetului local

1. Brezeanu, Petre. Finante publice si fiscalitate. Finantele intreprinderii ; Gestiunea financiara a intreprinderii. Editura Polirom, Iasi, 2000

2. Drehuta, Emilian; Neamtu, Gheorghe. Bugetul public si contabilitatea unitatilor bugetare. Editura Agora, Bacau, 2004

3. Hoanta, Nicolae. Economie si finante publice. Editura Polirom, Iasi, 2000

Impozitele si taxele locale (O .G.nr. 26/2002 actualizata ; H.G. nr. 1278/2002 actualizata; OMAP/OMFP nr. 384/10/2003). Editura Best Publishing, Bucuresti, 2003

4. Ionescu, Luminita. Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania. Editura Economica, Bucuresti, 2005

Lazarescu, Alexandru. Finante publice. Editura National, Bucuresti, 2000

6. Leon, Gheorghe. Finantele administratiei locale. Editura Economica, Bucuresti, 2001

7. M. Parvu. Bugetele locale. Editura de Stat pentru Literatura Economica si Juridica, Bucuresti, 1995

8. Manolescu, Gheorghe. Buget, abordare economica si financiara. Editura Economica, Bucuresti, 2001

9. Mosteanu, Tatiana. Finante publice. Editura Universitara, Bucuresti, 2005

10. N. Grigorie - Lacriba. Impozitele si taxele locale: Legislatie. Comentarii. Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2004

11. Ramniceanu, Ilie; Voinea, Gheorghe. Finantele locale si dezvoltarea unitatilor administrative - teritoriale. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 2000

12. Raportul primarului municipiului Brasov privind activitatea din anul 2006. Brasov, 2007

13. Talpos, Ioan. Finantele Romaniei. Colectia Litec, VOL I, Editura Sedona, Timisoara, 1996

14. Vacarel, Iulian ; Anghelache, Gabriela; Bercea, Florian. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2001

1 Vacarel, Iulian ; Bercea, Florian ; Stolojan, Theodor. Finante publice. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

16. Vacarel, Iulian. Finante publice, Editia a IV-a. Editura Didactica si Pedagogica, R.A. Bucuresti, 2004

17. Vacarel, Iulian. Relatii financiare internationale. Editura Academiei Romane, Bucuresti, 1995

www.brasovcity.ro

www.euroinfo.ro

www.finantare.ro

www.infoeuropa.ro

www.insse.ro

www.mfinante.ro

www.rubinian.com

www.softagency.ro