CATEGORII DOCUMENTE |
Creditul
Creditul
Creditul - Definitie si clasificare
Creditul reprezinta relatia baneasca intre o persoana fizica sau juridica, numita creditor, care acorda unei alte persoane, numita debitor, un imprumut in bani in general cu o dobanda stabilita in functie de riscul pe care si-l asuma creditorul sau de reputatia debitorului. Etimologic, cuvantul "credit" isi are originea in limba latina "creditum-creditare", care inseamna "a crede" sau "a avea incredere", fapt ce scoate la iveala un element de ordin psihologic: increderea, care presupune existenta unei anumite culturi sociale, a unei "psihologii colective", care difera insa in timp si de la o colectivitate la alta. Avand in vedere ca raporturile de credit au o insemnatate deosebita, atat prin dimensiune, varietate, cat si prin impactul lor asupra desfasurarii activitatii economice, se impune o clasificare a acestora.
Foarte importanta pentru activitatea bancara este analiza si clasificarea portofoliului de credite pentru a putea gestiona riscul transformarii creditelor in neperformante. Aceasta activitate se realizeaza conform reglementarilor B.N.R. pe baza a doua caracteristici:
a. performantele financiare ale imprumutatilor
b. serviciul datoriei acestora.
Stabilirea performantelor financiare ale imprumutatilor se realizeaza pe baza unui set de indicatori economico-financiari, specifici pentru fiecare banca. Cel mai frecvent folositi sunt:gradul de lichiditate, gradul de solvabilitate, rata profitului si gradul de indatorare. De obicei apar doua probleme:luarea in considerare a unui numar prea mic de indicatori determina o crestere a riscului unei posibile evaluari sumare a performantei financiare a clientului, pe cand stabilirea unui numar prea mare de indicatori determina o crestere a timpului de fundamentare a deciziei de creditare. Cu alte cuvinte, se impune determinarea unui set de indicatori care sa aiba o importanta reala in determinarea bonitatii clientului.Stabilirea performantelor financiare ale imprumutatilor presupune clasificarea creditelor bancare in anumite categorii, stabilite si impuse de B.N.R.
Creditul poate lua mai multe forme, de exemplu:
Obligatiuni;
Imprumutul contra efecte de comert sau bilete la ordin;
Linii de credit;
Imprumuturi de la banca;
Descoperit de cont;
Reesalonarea platilor.
Evolutii ale creditului
Expansiunea creditului neguvernamental in ultimii trei ani, indeosebi creditul in valuta si creditele acordate populatiei, a reprezentat unul dintre fenomenele care au marcat sistemul bancar romanesc si care au necesitat o monitorizare atenta din partea bancii centrale. In anul 2005, masurile de politica monetara si de prudenta bancara adoptate de BNR au avut ca efect temperarea cresterii creditului neguvernamental in ansamblu, precum si a componentei sale in valuta.
Expansiunea activitatii de creditare din bilantul bancilor persoane juridice romane si sucursalelor bancilor straine nu a condus la deteriorarea calitatii portofoliului de credite, bancile mentinand practici prudente de creditare.
Creditul intern a consemnat o crestere importanta in ultimii 6 ani, exclusiv pe seama creditului neguvernamental. Creditul guvernamental, care reprezenta 33,5% din creditul intern in anul 2000, a inregistrat un trend descendent in perioada urmatoare, pana la un nivel negativ, incepand cu anul 2003.
In primul semestru
al anului 2003, in structura creditelor acordate in sistemul bancar romanesc
ponderea cea mai importanta a fost detinuta de creditele de trezorerie, respectiv
de creditele pentru activitatea curenta.
Pentru institutiile bancare, acest tip de credite este avantajos deoarece este
mai putin riscant si, implicit, mai usor de administrat.
In
aceeasi perioada, creditele destinate exporturilor au cunoscut o scadere
importanta, iar creditele pentru echipamente (adica dedicate investitiilor) au
inregistrat un ritm de crestere extrem de redus.
Astfel, creditele pentru export au scazut de la 1,39% la 1,03% in perioada
decembrie 2002 - iunie 2003, ajungand la circa 3300 miliarde lei si o scadere
de aproape 500 de miliarde lei fata de finele anului trecut.
Creditele pentru echipamente au crescut de la 15,62% la 15,81% din totalul imprumuturilor acordate de banci; acest ritm este inferior ritmului de crestere a economiei, indicand faptul ca la baza acestei cresteri economice se afla, in principal, consumul si nu investitiile si exportul.
Cea mai semnificativa crestere a fost inregistrata de creditele pentru bunuri imobiliare, de la 2,92% la 4,07%.De asemenea, au crescut creditele acordate societatilor cu capital de stat.Ponderea imprumuturilor destinate industriei a scazut de la 50,23% in iunie 2002 la circa 46% in iunie 2003.Ponderea creditelor acordate companiilor din domeniul serviciilor a ramas la un nivel aproape constant de circa 38%, in timp ce imprumuturile alocate administratiei publice, invatamantului si sanatatii au crescut de la 0,70% in iunie 2002 la 2,21% in iunie 2003.
In marea lor majoritate, beneficiarii creditelor au apartinut sectorului privat (ponderea lor scazand de la 75,53% la 74,15%). Imprumuturile destinate sectorului de stat au crescut, din iunie 2002 pana in iunie 2003, cu circa 25%.Din punct de vedere al valutei utilizate, ponderile USD si
EUR sunt sensibil egale (35,08%, respectiv 34,60%).Creditele in lei reprezentau la 30 iunie 2003 aproape 30% din total.
In ultimii cinci ani, gradul de intermediere financiara a consemnat o imbunatatire semnificativa in Romania. La finele anului 2005, ponderea activelor bancare in PIB s-a apropiat de nivelul de 45%, iar ponderea creditului neguvernamental in PIB s-a dublat in perioada 2001-martie 2006, atingand nivelul de 21%.
Restrictiile impuse de BNR in vederea limitarii creditului in valuta au produs efecte pe termen scurt prin scaderea ponderii acestuia in totalul creditului neguvernamental cu peste 6 puncte procentual, comparativ cu anul anterior (la finele anului 2005, creditul in valuta reprezenta 54% din total). Manifestarea acestor efecte a continuat in primul trimestru al anului 2006, cand ponderea creditelor in valuta a scazut pana la 49,7% din totalul creditului neguvernamental, creditul in lei devenind astfel preponderent pentru prima data in ultimii 10 ani. Trebuie mentionat ca aceasta evolutie a fost incurajata si de reducerea semnificativa a diferentialului dintre ratele dobanzilor in moneda nationala si in valuta. Experienta internationala arata insa ca eficienta masurilor de natura prudentiala ale bancii centrale se poate diminua in timp, ceea ce va face necesara adoptarea unor solutii care sa asigure mentinerea unui sistem bancar sanatos si eficient.
Scumpirea creditelor de consum in lei de peste vara anului curent continua sa isi arate efectele: in octombrie, aceste imprumturi au inregistrat o crestere cu aproape 3%, cel mai mic ritm din primavara lui 2005.
Octombrie 2006 este a doua luna consecutiva in care creditul in lei incetineste, dupa ce ritmul de crestere se apropiase de 7% in august. Soldul creditelor de consum in lei a ajuns la 20,7 miliarde de lei (5,9 miliarde de euro) la sfarsitul lui octombrie, reprezentand 71% din totalul finantarilor pentru consum. In volum absolut, soldul a urcat cu ceva mai mult de jumatate de miliard de lei, adica cel mai mic pas lunar din februarie.
Noile produse oferite de catre banci si modificarile pe care unele dintre produsele de credit le-au suferit in ultima luna
Documentatie
www.bnr.ro
www.curentul.ro
www.finantare.ro
www.zf.ro
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3240
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved