ACTIVITATEA FINANCIAR-BANCARA

ACTIVITATEA FINANCIAR-BANCARA

Sistemul bancar romanesc

Activitatea bancara ce se desfasoara in Romania este reglementata de Legea bancara nr.58/1998 si de Legea nr.312/2004 privind statutul Bancii Nationale a Romaniei. Conform acestor acte normative, activitatea bancara in Romania se desfasoara prin institutii de credit autorizate, in conditiile legii.

Institutia de credit reprezinta:

entitatea care desfatoara cu titlu profesional activitate de atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public si de acordare de credite in cont propriu;

entitatea emitenta de moneda electronica.

Sistemul bancar roman este organizat pe doua paliere:

Banca Nationala a Romaniei (BNR);

Institutii de credit autorizate:

banci comerciale,

organizatii cooperatiste de credit,

institutii emitente de moneda electronica,

case de economii pentru domeniul locativ.

Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana vor deveni functionale pe piata financiara atat institutiile emitente de moneda electronica si casele de economii pentru domeniul locativ, cat si institutiile financiare autorizate in alt stat membru, care vor functiona in Romania printr-o sucursala sau furnizeaza servicii in mod direct.

Banca Nationala a Romaniei - functii si operatii specifice

Banca Nationala a Romaniei este banca centrala cu personalitate juridica si institutie publica independenta ce are ca obiectiv fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.

Atributiile principale ale Bancii Nationale sunt conform statutului BNR urmatoarele:

elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb;

autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit, promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare;

emiterea de bancnote si monede ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;

stabilirea regimului valutar si supravegherea respectari acestuia;

administrarea rezervelor internationale ale Romaniei.

De pe pozitia de banca centrala Banca Nationala a Romaniei indeplineste urmatoarele functii:

functia de emisiune monetara;

functia de creditare;

functia de centru valutar;

functia de "banca a bancilor";

functia de "banca a statului".

Pentru indeplinirea acestor functii, Banca Nationala a Romaniei desfasoara, conform statutului sau de functionare, urmatoarele 8 categorii de operatiuni:

1. Operatiuni de piata monetara si valutara se refera la:

achizitionarea de pe piata primara a creantelor asupra statului, autoritatilor publice centrale si locale, regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si altor societati cu capital majoritar de stat;

acordarea de credite institutiilor de credit, dar nu poate credita in descoperire de cont statul si toate celelalte entitati care-l reprezinta.

BNR stabileste regimul rezervelor minime obligatorii pe care institutiile de credit trebuie sa le mentina in conturi deschise la aceasta. Pentru resursele in valuta rezervele minime obligatorii se constituie in valuta. Rezervele sunt purtatoare de dobanda cel putin egala cu nivelul ratei dobanzii medii pentru depunerile la vedere practicate de institutiile de credit.

3. BNR desfasoara politica de schimb a Romaniei fiind abilitata in acest sens:

sa elaboreze balanta de plati si alte lucrari privind pozitia investitionala internationala a tarii;

sa stabileasca cursurile de schimb pentru operatiile proprii pe piata valutara, sa calculeze si sa publice cursurile medii pentru evidenta statistica;

sa pastreze si sa administreze rezervele internationale ale statului.

BNR reglementeaza modalitatile de control a tuturor trannzactiilor valutare efectuate pe teritoriul tarii. Valutele pot fi tranzactionate prin casele de schimb valutar din cadrul bancilor sau prin intermediul caselo de schimb valutar autonome, dar toate trebuie sa aiba autorizarea BNR.

Emisiune monetara: BNR este unica institutie autorizata sa emita bancnote si moneda metalica, elaborand programe de emisiune monetara si asiurand emisiunea regulata in functie de necesitatea de lichiditate din economie.

5. Operatiuni cu institutiile de credit:

rescontarea efectelor de comert prezentate de catre bancile comerciale: pentru aceste operatiuni BNR stabileste taxa scontului si conditiile de participare la operatiunile de scontare si rescontare;

acordarea de credite de refinantare: au scopul de a sustine financiar bancile comerciale si alte institutii financiare. Pentru efectuarea acestei operatiuni BNR stabileste rata de refinantare care reprezinta rata dobanzii aferenta creditelor de refinantare;

stabileste regimul rezervelor minime obligatorii pe care orice societate bancara este obligata sa le detina in conturi speciale deschise la BNR;

emite autorizarile de functionare pentru bancile comerciale si supervizeaza sistemul bancar in ansamblul sau.

Operatiuni de supraveghere prudentiala a institutiilor de credit: in acest sens BNR este imputernicita:

sa emita reglementari, sa ia masuri pentru impunerea respectarii acestora si sa aplice sanctiunile legale in cazurile de nerespectare;

sa controleze si sa verifice pe baza raportarilor primite si prin inspectii la fata locului, registrele, conturile si orice alte documente ale institutiilor de credit autorizate pe care le considera necesare.

7. Operatiuni pe contul statului:

BNR primeste incasari in contul general al trezoreriei statului si efectueaza plati in limita disponibilitatilor existente in acest cont;

percepe comisioane pentru operatiunile in contul curent al statului si plateste dobanzi la disponibilitatile din acest cont;

actioneaza ca agent al statului in alegerea institutiilor de credit agreate sa primeasca depozite ale trezoreriei statului;

BNR poate in baza conventiilor incheiate cu Ministerul Finantelor Publice sa efectueze in numele statului cu perceperea unui comision diverse operatiuni cu titluri de stat.

Operatiuni cu aur si active externe: in cadrul lor BNR stabileste si mentine rezerve internationale care sunt alcatuite cumulativ sau selectiv din urmatoarele elemente:

aur din tezaurul tarii sau depozitat in strainatate;

active externe sub forma de disponibilitati in conturi la banci sau alte institutii financiare din strainatate;

orice alte active de rezerva;

cambii, cecuri, bilete la ordin, obligatiuni si alte valori mobiliare recunoscute pe plan international;

bonuri de tezaur, obligatiuni si alte titluri de stat emise sau garantate de guverne straine sau institutii interguvernamentale.

Din punct de vedere contabil, tipurile de operatiuni se regasesc in bilantul BNR sub forma de operatiuni active si pasive.

Operatiunile active reprezinta operatiunile de plasare a resurselor BNR. Principalele tipuri de operatiuni active sunt:

Operatiuni referitoare la aur si creante externe: se refera in principal la achizitionarea aurului monetar si a valutelor efective. Aceste categorii se regasesc in bilantul BNR in cadrul urmatoarelor posturi bilantiere:

"Aur";

"Disponibilitati la vedere in strainatate": valute in cont detinute de catre BNR la banci centrale din strainatate;

"Alte disponibilitati in strainatate": se cuprind contributiile Romaniei la Fondul Monetar International si la alte organisme financiare internationale.

Creante asupra statului: sumele pe care BNR le pune la dispozitia statului pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Creante asupra economiei: rezulta ca urmare a operatiunilor de refinantare efectuate in favoarea bancilor comerciale. Acestea sunt creante asupra economiei, deoarece lichiditatile ajunse la bancile comerciale sunt distribuite agentilor economici si populatiei din sistemul bancar. Astfel, bancile comerciale reprezinta clientela financiara pentru BNR, BNR avand in acest fel relatii directe numai cu acest tip de clientela financiara. Agentii economici si populatia reprezinta clientela nefinanciara si reprezinta categoria predominanta a clientelei bancilor comerciale.

Principalele operatiuni generatoare de creante sunt:

rescontarea efectelor de comert: operatiunea prin care BNR cumpara de la bancile comerciale efecte de comert pe care acestea le detin in portofoliu. In schimbul lor BNR acorda moneda efectiva.

Moneda efectiva Valoarea nominala a efectelor de comert - Agio

Agio = rescont + comision BNR

Pentru ca rescontarea sa fie posibila, bancile comerciale trebuie sa detina un portofoliu de efecte de comert. Acest portofoliu ia nastere in urma scontarii efectelor de comert de catre agentii economici.

Valoarea efectelor rescontate se acopera din disponibilul BNR sau din emisiune monetara in lipsa acestuia.

Rescontarea are caracterul unei operatii de refinantare.

achizitionarea de efecte publice: efectele publice sunt formate din bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, obligatiuni; aceste titluri de valoare sunt garantate de stat. Achizitionarea de efecte publice este o modalitate de plasament a resurselor BNR prin interventia directa a acesteia pe piata financiara.

acordarea de credite pe gaj de titluri: se refera la avansurile in cont curent acordate de catre BNR bancilor comerciale, societatilor publice sau private, avansuri acordate de catre acesta pe gaj de efecte publice.

Operatiunile pasive reprezinta sursele de provenienta a resurselor BNR. Principalele tipuri de operatiuni pasive, de mobilizare a resurselor, sunt:

1. Bilete de banca in circulatie reprezinta:

masa monetara existenta in economie;

angajamentele asumate de catre BNR fata de detinatorii acestora.

Angajamente externe: corespund disponibilitatilor in cont ale agentilor financiari externi si ale bancilor comerciale din strainatate, precum si angajamente pe termen scurt rezultate din operatiunile de SWAP;

3. Contul curent al trezoreriei statului;

Conturile curente ale agentilor financiari: sunt reprezentate de conturile curente ale bancilor deschise la BNR, in care trebuie sa existe ca depozit la BNR cel putin suma reprezentand rezerva minima obligatorie. Rezervele minime obligatorii se constituie in functie de valoarea depozitelor fiecarei banci comerciale in parte. Valoarea acestor rezerve se calculeaza lunar. Aceste conturi sunt purtatoare de dobanda. BNR trebuie sa verifice periodic daca soldul conturilor privind rezervele minime obligatorii este creditor;

Capitalul propriu: este foarte rar utilizat ca sursa de fianntare a operatiunilor bancii. Capitalul social reprezinta obligatia BNR fata de unicul sau actionar - statul. Alaturi de capitalul social, BNR isi constituie un fond de rezerva pe baza profiturilor anuale. Ele sunt utilizate pentru acoperirea pierderii din anii precedenti, sau au alte destinatii in functie de deciziile Consiliului de Administratie.

Bancile - functii si operatii specifice

Bancile sunt persoane juridice comune, care se constituie exclusiv sub forma de societati pe actiuni, cu respectarea Legii 31 modificata privind societatile comerciale, a Legii bancare nr.58 in 1998 si cu autorizarea BNR. Bancile comerciale pot fi caracterizate ca:

elemente articulate neincluse in BNR;

institutii cu personalitate juridica ce desfasoara toate tipurile de operatiuni bancare, reprezentate in principal de constituirea disponibilitatilor si depozitelor, dar si de distribuirea lor sub forma de credite.

Operatiunile bancare desfasurate de bancile comerciale sunt:

in favoarea persoanelor fizice si juridice ce alcatuiesc clientela nefinanciara;

in nume propriu sau pentru alte banci ce alcatuiesc clientela financiara.

Bancile comerciale indeplinesc urmatoarele functii:

1. functia de mobilizare a activelor monetare disponibile in economie;
2. functia de utilizare a resurselor prin distribuirea de credite;
3. functia de decontare intre titularii de cont.

Aceste functii se regasesc in practica sub forma de servicii si produse bancare denumite generic activitati. In conformitate cu legea bancara, bancile pot desfasura in limita autorizatiei acordate urmatoarele activitati:

a)      atragerea de depozite si alte fonduri rambursabile;

b)      contractare de credite, incluzand printre altele: credite de consum, credite ipotecare, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfatare;

c)      leasing financiar;

d)      servicii de transfer monetar;

e)      emitere si administrare de mijloace de plata, cum ar fi: carti de credit, cecuri de calatorie si alte asemenea, inclusiv emitere de moneda electronica;

f)        emitere de garantii si asumare de angajamente;

g)      tranzactionare in cont propriu sau in contul clientilor, in conditiile legii cu:

instrumente ale pietei monetare, cum sunt: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;

valuta;

contracte de futures si options;

instrumente avand la baza cursul de schimb si rata dobanzii;

valori mobiliare si alte instrumente financiare;

h)      intermediere, in conditiile legii, in oferta de valori mobiliare si alte instrumente financiare, prin subscrierea si plasamentul acestora ori prin plasament si prestarea de servicii aferente;

i)        acordarea de consultanta cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri si alte aspecte legate de aceasta, consultanta si prestare de servicii cu privire la fuziuni si achizitii de societati comerciale;

j)        intermediere pe piata interbancara;

k)      administrare de portofolii ale clientilor si consultanta legata de aceasta;

l)        pastrare in custodie si administrare de valori mobiliare si alte instrumente financiare;

m)    prestare de servicii privind fuziunea de date si de referinte in domeniul creditarii;

n)      inchiriere de casete de siguranta.

Aceste activitati se regasesc in rapoartele financiare fiind grupate in operatiuni pasive - de mobilizare a resurselor si operatiuni active - de distribuire a acestora.

Principalele operatiuni pasive pe care o banca le raporteaza pot fi astfel regrupate:

1. Constituirea depozitelor

Depozitele bancare reprezinta un serviciu bancar si se constituie din depunerile clientelei contra unei dobanzi. In functie de durata depozitele pot fi la vedere si termen.

Depozitele la vedere - cuprind disponibilitatile in contul curent, de care titularul poate dispune in orice moment. Datorita posibilitatilor reduse ale bancilor de a dispune de aceste sume, depozitele la vedere sunt purtatoare de o dobanda mult mai mica decat dobanda oferita pentru depozitele la termen;

Depozitele la termen - sunt disponibilitatile in cont de care titularul poate dispune numai dupa expirarea termenului de pastrare. Au la baza un contract de depozit in care sunt prevazute suma, termenul, rata dobanzii, modul de acordare a dobanzii. Deoarece banca poate utiliza aceste sume o perioada mai indelungata dobanda aferenta este mai mare decat cea aferenta depozitelor la vedere. Aceasta dobanda poate fi sau nu capitalizata, in functie de contractul incheiat:

daca dobanda se capitalizeaza, ea face obiectul unui nou cont de depozit la termen. Pentru a-si atrage clientela bancile pot calcula si plati dobanda la intervale mai mici decat durata depozitului. In ultima perioada, frecvent pentru depozitele pe termen scurt dobanda se plateste lunar, cu posibilitatea de a fi capitalizata.

Noul depozit = valoarea initiala + dobanda cumulata dupa expirarea primului termen

daca dobanda nu se capitalizeaza, contul de depunere la termen este insotit de un cont la vedere, in care se vireaza dobanda, care poate fi ridicata in orice moment de catre titular. La expirarea termenului depozitul la termen constutuit initial poate fi reinnoit pentru aceeasi suma, sau poate fi retras. Dobanda din contul de depozit la vedere este purtatoare de dobanda la vedere.

2. Rescontarea si alte tehnici specifice

Pentru bancile comerciale rescontarea reprezinta o forma de imprumut de refinantare acordat de catre BNR in schimbul cedarii de catre bancile comerciale a portofoliului de efecte de comert.

In schimbul rescontarii, banca comerciala achita catre BNR rescontul + comisioanele BNR, rescontul calculandu-se similar scontului, pa baza aceleiasi taxe.

Similar cu operatiunea de rescontare este si operatiunea de lombardare prin care bancile comerciale obtin un credit pe termen scurt de la BNR, credit obtinut in schimbul cedarii portofoliului de efecte publice.

3. Constituirea capitalului propriu

Capitalul propriu al unei banci comerciale este format din:

Capital social

In conformitate cu legea bancara, capitalul social al unei banci comerciale trebuie varsat, integral si in forma baneasca, la momentul subscrierii acestuia.

Nivelul minim al capitalului initial este stabilit de BNR prin reglementari, fara a putea fi mai mic decat echivalentul in moneda nationala a 5 milioane de euro.

La constituire, aportul de capital va fi varsat intr-un cont deschis la o institutie de credit, care va fi blocat pana la inmatricularea bancii la registrul comertului.

La constutuirea unei banci, capitalul initial este egal cu capitalul social, cu exceptia cazurilor in care banca nou-constituita este rezultata dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau divizare.

La deschiderea unei sucursale, capitalul initial se va asigura prin punerea la dispozitia acesteia a capitalului de dotare de catre institutia de credit straina.

Bancile isi pot majora capitalul social numai prin utilizarea urmatoarelor surse:

noi aporturi sub forma baneasca;

prime de emisiune sau de aport si alte prime legate de capital, integral incasate, ramase dupa descoperirea cheltuielilor neamortizate cu astfel de operatiuni, precum si rezervele constituite pe seama unor astfel de prime;

dividende din profitul net cuvenit actionarilor, dupa plata impozitului pe dividende, potrivit legii;

rezerve constituite din profitul net, existente in sold, potrivit ultimului bilant contabil.

Fond de rezerva

Acesta se constituie din profit astfel:

5% din profitul brut pana cand fondul de rezerva va atinge a cincea parte dinvaloarea capitalului social;

n% din profitul net, in functie de hotararea consiliului de administratie al bancii.

Fond de risc

Acesta se constituie din profitul contabil determinat inainte de deducea impozitului pe profit, in limita a 1% din soldul activelor purtatoare de riscuri specifice activitatii bancare, asa cum sunt stabilite prin reglementarile BNR, cu avizul Ministerului Finantelor Publice, in masura in care sumele respective se regasesc in profitul net.

Principalele operatiuni active raportate de catre bancile comerciale pot fi astfel regrupate:

1. Acordarea de credite

In practica bancara sfera creditelor acordate de banci s-a diversificat foarte mult. Astfel, atunci cand se abordeaza problema creditelor bancare se impune o identificare mai exacta a acestora. Cateva din criteriile de clasificare ale acestora sunt:

a)      durata imprumutului - conform careia deosebim:

credite pe termen scurt;

credite pe termen lung.

b)      dupa modul de rambursare al imprumutului deosebim:

credite rambursabile in rate constante;

credite rambursabile prin anuitati constante;

credite rambursabile integral la scadenta.

Creditele acordate unui singur debitor nu pot depasi valoarea cumulata a 20% din capitalul social + rezervele bancii. Daca aceasta limita este depasita, bancile comerciale sunt obligate sa comunice BNR titularii de astfel de imprumuturi, precum si creditele acordate acestora, impreuna cu garantiile solicitate.

Creditele acordate de catre bancile comerciale pot imbraca si forme specifice:

Creditul pe gaj de marfuri: se acorda proprietarilor de bunuri aflate in depozite sau in curs de transport. Documentele ce insotesc acest tip de credite sunt:

warantul pentru bunurile depozitate sau in curs de transport;

conosamantul pentru bunurile aflate in transport pe mare;

scrisoarea de bunuri pentru bunurile aflate in transport prin carausi.

Creditul pe gaj de efecte publice: se acorda detinatorilor de afecte atunci cand acestia au nevoie de lichiditati, dar nu vor sa renunte la veniturile ce le produc aceste efecte.

2. Avansuri in contul curent

Acestea se refera la creditele pe termen scurt ce se pun la dispozitia titularilor de conturi pe baza unei linii de credit convenite si confirmate de catre parti, linii de credit denumite "Linii de credit in descoperire de cont (Overdraft)".

Acestea se acorda in baza bugetului de trezorerie prezentat de catre o societate comerciala. Se acorda de regula pana la data la care societatea comerciala respectiva va incasa o suma care va evita descoperirea de cont.

3. Operatiunile cambiale

Acestea sunt reprezentate de:

Scontare este o forma de creditare pe termen scurt in baza cedarii efectelorde comert bancilor comerciale la care posesorul are deschis contul. In schimbul efectelor comerciale, bancile acorda credite de scont si percep un scont + comision, in functie de valoarea tranzactiei.

Imprumuturi pe gaj de efecte de comert se acorda cand banca comerciala apreciaza pozitiv solvabilitatea beneficiarului efectului de comert, dar are rezerve cu privire la capacitatea de plata a celorlalti semnatari ai efectului.

Pensiunea se utilizeaza in relatiile bancii cu firme mari sau in relatiile cu alte banci. Presupune preluarea in gestiune a efectelor de comert de catre o banca, cu conditia rascumpararii lor la scadenta de catre posesorii initiali.

Achizitia de efecte publice reprezinta plasarea fondurilor bancii prin cumpararea de efecte publice in scopul revanzarii profitabile a acestora.