Creditul, institutii financiar-bancare

Obiective

Creditul. notiuni ce intervin in operatiunea de creditare

Tipuri de credite

Functiile creditului

Sistemul bancar in Romania

1. Continutul, formele si functiile creditului

Creditul, in esenta, reprezinta schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Din punct de vedere etimologic, creditul isi are originea in cuvantul latin creditum - crestere (a creste, a se increde, a avea incredere). Aceasta origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psihologic absolut indispensabil existentei unei operatii de credit, increderea. In orice operatie de credit, in esenta, intervin doi subiecti, subiectul care acorda credit (imprumutator sau creditor) si cel care primeste (imprumutator sau debitor). In orice operatie de creditare se mai folosesc urmatorii termeni: scadenta = momentul sau momentele fixate pentru realizarea sau rambursarea creditului; ratele scadente = sumele partiale care se ramburseaza esalonat la anumite termene conform intelegerii dintre creditor si debitor; perioada de gratie = perioada intre momentul angajarii creditului si momentul inceperii rambursarii sale; dobanda = suma de bani platita de debitor.

Creditul reprezinta deci o forma si o parghie economica de baza a vietii economice contemporane. El are la baza factori si posibilitati reale: pe de o parte in economie se formeaza momentul disponibilitatii banesti care temporar depaseste necesitatile si cheltuielile curente ale intreprinderii si ale populatiei. Creditarea precum si pastrarea disponibilitatilor banesti ale agentului economic devin activitati distincte care dau nastere unor relatii specifice si se realizeaza prin institutii specifice. Pe de o parte, in economie la nivelul agentiilor economici exista si nevoi a caror acoperire nu poate fi realizata cu resurse economice proprii existente in fiecare moment. Aceste nevoi pot fi satisfacute prin atragerea de mijloace financiare suplimentare sub forma de imprumuturi. Pe acest fond, rolul si amploarea creditului a crescut foarte mult odata cu dezvoltarea economico-sociala devenind o activitate economica deosebit de importanta.

In literatura economica, trasaturile creditului se exprima prin urmatoarele relatii:

a)      creditul aduce in planul relatiilor economice doua subiecte distincte: creditorul si debitorul;

b)      rambursabilitatea creditului la scadenta;

c)      creditul este purtator de dobanda;

d)      creditul are o garantie reala, materiala, atunci cand un bun material poate fi vandut in cazul nerambursarii creditului sau a lipsei garantiei debitorului.

Exista in toate tarile cu economie de piata urmatoarele tipuri de credite:

Din punct de vedere al formei in care se acorda si al subiectilor relatii de credit:

a)      credit comercial: se acorda intre industriasi si consumatori prin vanzarea marfurilor in schimbul unor instrumente de credit. Durata acestui credit este de 90 de zile (de obicei)

b)      credit bancar: este reprezentat prin imprumuturi acordate in bani de catre banci intreprinderilor particulare, publice, precum si persoanelor fizice.

Din punct de vedere al relatiilor de proprietate pe care le implica acordarea creditului:

a)      credit privat: se acorda persoanelor particulare, intreprinderilor particulare etc.

b)      credit public: este acordat statului si unor institutii publice. Acesta se acorda pe baza asa numitor efecte publice care sunt obligatiuni si bonurile de tezaur.

Obligatiunile sunt titluri de creanta asupra statului sau hartii de valoare care atesta posesorului calitatea de creditor al statului sau al unei institutii publice. Posesorul are drept de a primi pentru imprumut o anumita suma numita dobanda.

Bonurile de tezaur: denumirea provine de la operatiuni de trezorerie sau de tezaur. Ele semnifica activitati de formare a veniturilor si de realizare a cheltuielilor statului, precum si incasarile si platile acestora.

Din punct de vedere al termenilor de acordare:

a)      pe termen scurt: pana la 1 an

b)      pe termen mediu: pana la 5 ani

c)      pe termen lung: peste 5 ani

Din punct de vedere al conditiilor de acordare:

a)      credit personal: acordat pe incredere, pe prestigiul imprumutatorului, pe bunastarea pe care o are debitorul

b)      credit real: este format din bunuri mobiliare si se acorda pe baza de garantii; hartii de valoare sau efecte private sau publice (credit lombard). Aici intra si asa numitul credit ipotecare pe bunuri imobiliare; credit pe amanet

Din punct de vedere al destinatiei finale (al mobilului urmarit de debitor):

a)      credit de productie (pentru activitati economice)

credit de exploatare: acordat pe timp mai scurt pentru achizitionarea de materii prime, materiale etc.

credit de ameliorare: pe timp lung pentru cumpararea de masini, utilaje

credit pentru investitii: pe timp lung (pentru construirea de noi fabrici, uzine, etc.)

b) credit de consum: pentru achizitionarea unor bunuri de consum de folosinta indelungata (aparate electrocasnice, etc.)

Dupa domiciliul creditorului:

a)      credit intern (debitorul si creditorul sunt din aceeasi tara)

b)      credit international (creditorul si debitorul sunt din tari diferite)

Creditul international poate fi:

a)      credit multilateral, acordat de FMI sau alte organisme

b)      asa numitul credit stand-by ( in asteptare)

Functiile creditului in tarile cu economie de piata pot fi sintetizate astfel:

mijloceste mobilizarea resurselor de capital temporar disponibile la intreprinderi si persoane si orientarea acestor resurse catre cei care au nevoi mai mari decat posibilitatile proprii de acoperire

favorizeaza desfacerea marfurilor, favorizeaza tranzactiile comerciale

influenteaza cresterea consumului prin cumpararea pe credit si vanzarea in rate a unor bunuri de valoare mare si rezultat indelungat

contribuie la reglarea circulatiei monetare prin punerea in circulatie a unor hartii de valoare (bani de credit), precum si prin operatii de credit care se substituie monedei sporind viteza de circulatie a acestuia si marind cantitatea de mijloc de plata puse la dispozitia economiei nationale.

Sistemul bancar in Romania

Bancile sunt institutii financiare care concentreaza mijloacele de plata si acorda credite, facilitand solutionarea problemei pietei. Aceste institutii au aparut din timpurile cele mai vechi.

Virgil Madgearu in ,,Cursul de economie politica" mentioneaza ca in sec. XII, zarafii genovezi nu se ocupau numai cu schimbul monedelor ci primeau de la persoane particulare depozite de bani pentru pastrare si acordau la randul lor imprumuturi sub denumirea cambii monetare. In principate bancile iau nastere in a doua jumatate a sec. XIX. In 1857 ia fiinta la Iasi Banca Nationala a Moldovei, iar in 1866 la Bucuresti, Banca Romaniei. In 1880 a luat fiinta Banca Nationala a Romaniei ca societate pe actiuni cu capital initial de 30 milioane lei aur, din care circa 10 milioane erau ale statului.

In perioada interbelica au functionat in Romania numeroase banci comerciale, printre care Banca Romaneasca, Banca Comerciala Romana, Banca de Credit, Banca Maramures, unele banci agricole, precum Banca Agricola, Creditul funciar rural, bazele de credit si altele.

In literatura economica se arata ca exista in tari cu economie de piata 4 tipuri de banci:

banca de emisiune cu rolul de a emite moneda si de a asigura controlul asupra masei monetare, de a acorda credite altor banci prin operatii de resort si de a controla intreaga politica monetara a statului (la noi Banca Nationala Romana)

banca de depuneri sau de depozit (acorda credite pe timp scurt care genereaza urmatoarele operatii scontate, avansuri in cont curent sau deschideri de credit pe care titularul de cont il poate utiliza, operatii de bursa, viramente, credite de gaj)

banci de afaceri: acorda credite pe timp lung intreprinderilor si contribuie la finantarea unor proiecte de investitii. Resursele lor constau in capital propriu si nu folosesc depozitele care le-au fost incredintate

banci specializate sau institutii financiare specializate:

a)      casa de credit agricol

b)      credit financiar (credit ipotecar pe timp lung acordat particularilor si colectivitatilor publice locale)

c)      credit national acordat comertului si industriei pentru modernizare, pentru restructurare

d)      banci populare in ajutorul intreprinzatorilor mici si mijlocii

e)      banci de comert exterior

Exista de asemenea banci specializate cu competente internationale (BIRD; BERD; Banca religiilor Internationale, etc.). Literatura de specialitate arata 4 functii de baza ale activitatii bancare. Ele nu se identifica cu enumerarea operatiunilor facute de banci.

Gestiunea sistemului de plati. Astfel prin creditele care le deschid bancile creeaza moneda, moneda fiind o asa numita ban public, statul are misiunea sa exercite un control sever asupra activitatii bancii. Prin politica monetara, statul intervine pentru a regla capacitatea de a crea moneda de catre banci. De aceea, statul intervine pentru a se asigura ca bancile nu vor deveni foarte slabe sau in stare sa falimenteze si de aceea statul desfasoara aceasta activitate de control sau supervizare a bancii. Daca totusi aceasta slabire se produce, pentru a pune la punct unele mecanisme de aparare cel putin partiala a intereselor deponentilor

Activitate de transfer. Asa cum orice intreprindere transfera combina, factori de productie obtinand bunuri si servicii, bancile realizeaza si ele operatii de transfer. Aceasta cu deosebirea ca asa zisa materie prima pe care ele o pun in opera o reprezinta banii devenind o marfa fungibila prin excelenta. Astfel, imprumutand si plasand fondurile pe care le colecteaza, bancile schimba durata de functionare a acestor fonduri schimband lichidarea si eficienta lor, transformand moneda in care sunt exprimati, etc.

Mutualizarea (divizarea) riscurilor. Se sprijina pe evaluarea riscurilor de catre banci (Consiliul de administrare a bancilor). Bancherul trebuie sa fie prevazator cand imprumuta sumele unor debitori sa nu puna aceste sume in pericol. Intrucat banca da cu imprumut pe cont propriu, ea este cea care suporta costul. Acest cost se repercuteaza asupra debitorilor prin intermediul pretului creditului. Bancherul, consiliul de administratie este liber sa acopere sau sa nu cererea de credite a clientilor sai.

Banca intervine pe diviziunea pietei monetare exercitand o functie de arbitraj. Aceasta functie vizeaza realizarea echilibrului pietelor internationale, vizeaza ajustarea diferitelor rate ale dobanzilor, ale altor instrumente negociabile. In concluzie aceste genuri de activitati se exercita atat in cadrul economiei nationale cat si pe scara internationala.

Trecerea la economia pe piata a dus si la restructurarea sistemului bancar. Au fost elaborate legi speciale in acest sens: legea privatizarii activitatii bancare, legea bancii private Bancii Nationale Romane, legea privatizarii societatilor comerciale bancare. Acest sistem bancar a fost structurat si organizat pe doua nivele:

a)      BNR cu functii de institutie de emisiuni de reglementare in domeniul monetar si al creditelor

b)      banci constituite ca comunitati bancare pentru atragerea de fonduri de la populatie, de la agenti economic, acordare de credite si efectuarea altor servicii cu specific bancar.

Banca Nationala Romana(BNR) este banca centrala a statului roman. Ea conduce politica monetara si de credit in cadrul politicii economice si financiare a statului nostru si mentine stabilitatea monetara.

BNR este institutia unica de emisiune al statului, ea refinanteaza societatile bancare, provoaca lichiditati sistemului bancar si totodata asigura supravegherea tuturor societatilor bancare. Capitalul acestei banci apartine in intregime statului. BNR efectueaza urmatoarele operatii:

a)      emisiunea monetara

b)      operatii cu societati bancare si alte institutii de credit ca si operatiuni de rescont

c)      face operatiuni cu trezoreria statului

d)      operatii cu aur si valute

e)      controlul valutar. Acest gen de operatii sunt concretizate in legea activitatii bancare si mai ales in regulamentul de functionare a BNR.

f)       primesc depozite de la public la vedre si la termen pentru care acorda dobanda

g)      acorda credite pe diferite termene

h)      desfasoara operatii prin virament, operatii de clearing si alte operatii de gir pe cont propriu sau in contul tertilor

i)        in limita legii se ocupa cu schimbul valutei si cu operatii cu metale pretioase

j)       se ocupa cu plasarea, cumpararea, pastrarea si vanzarea de titluri pe hartii de valoare, acorda consulting bancar, garantii unor depunatori, etc.

Au si unele restrictii: nu au voie sa achizitioneze propriile actiuni si acordarea de credite pe baza acestora, nu se pot angaja in tranzactii cu valori mobiliare si imobiliare.

Banci constituite ca si comunitati bancare - reprezinta veriga de baza a sistemului bancar.

Activitatea principala a unei banci consta in 'comertul' cu bani. Banca este aceea care, pe de o parte, 'cumpara' bani, suportand un cost sub forma dobanzii bonificate, iar pe de alta parte 'vinde' banii acumulati, castigurile obtinute regasindu-se in dobanda perceputa. Ca atare, banca se identifica, in primul rand si in cea mai mare masura, cu activitatea de creditare.

• se poate spune ca acumularea resurselor de creditare si plasarea lor este 'cheia de bolta' a activitatii unei banci;
• ea favorizeaza tranzactiile comerciale in interiorul si exteriorul unei tari, asigura efectuarea platilor si schimbul valutar;
• banca permite realizarea investitiilor, fie participand direct la finantarea acestora, fie prin plasamentul si gestiunea economiilor banesti;
• banca este 'actorul' principal pe piata capitalului;
• totodata, cand ne referim la rolul bancii in epoca moderna, trebuie sa avem in vedere ca generalizarea informaticii si telecomunicatiilor determina mutatii importante in relatiile banca-clienti si in metodele de gestiune folosite:

Figurativ, banca este 'templul' banilor. Aici este implicat secretul bancar, dar mai ales forta pe care o reprezinta banii, capitalul in complexitatea sa. Dupa cum scrie si Claude Simon in lucrarea sa intitulata.

Exista aproape 30 banci comerciale, unele cu capital de stat, altele cu capital privat sau mixt:

o       C.E.C.- capital integral de stat

• Banca Comerciala Romana - capital partial de stat
• BRD-GSG, Raiffeisen Bank, Banc Post - actiuni majoritare cumparate de banci straine
• Banca Transilvania, Banca Tiriac, Alpha Bank, Banca Romaneasca - capital privat.

Performantele sistemului monetar si autonomia deciziilor bancare sunt direct dependente de natura sistemului social, de gradul de dezvoltare a fiecarui stat in parte si de politica economica pe care acesta o promoveaza. Nu intamplator, tarile din Europa Centrala si de Est, care doresc sa promoveze o economie de piata, au in vedere reforme ale propriilor sisteme bancare care sa le permita o adaptare a acestora la standardele sistemelor bancare din tarile Occidentale.

Concepte cheie

• sistem financiar bancar
• banca(de emisiune, comerciala)
• depozit bancar
• scont - rescont
• rata rezervelor obligatorii
• trezorerie

Teste grila

1. BNR este banca centrala a statului Roman. In acest sens:

a) elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara si cea de credit;

b) emite si pune in circulatie moneda;

c) nu stabileste si administreaza rezervele internationale ale tarii;

d) este trezorier al statului.

Banca centrala este investita cu diferite functii care pot diferii de la o tara la alta si care privesc:

a) deschiderea de conturi curente;

b) prestarea de servicii de incasari si piata pentru clientii titulari ai acestor conturi;

c) emisiunea monetara;

d) supravegherea intregului sistem bancar;

e) asigurarea stabilitatii monetare.

3. Pentru a stimula investitiile, rata dobanzii trebuie sa fie:

a)    superioara ratei medii de rentabilitate;

b)   inferioara ratei medii de rentabilitate;

c)    egala cu rata medie de rentabilitate.

Dobanda platita pentru creditul obtinut este influentata de:

a)    rata dobanzii;

b)   timpul de acordare a creditului;

c)    cresterea salariilor;

d)   riscul pe care si-l asuma creditorul;

e)    soldul balantei comerciale.

5. Bancile comerciale desfasoara activitati de intermediere financiara efectuand urmatoarele categorii de actiuni:

a) operatiuni pasive;

b) operatiuni de credit;

c) operatiuni active;

d) operatiuni de trezorerie

Titluri de referate si de lucrari complexe

1. Rolul si functiile bancii de emisiune. Ce fel de dependenta (fata de guvern, fata de legislativ) poate asigura o mai buna functionalitate a acestei banci?