Criteriile de clasificare a cheltuielilor publice

Criteriile de clasificare a cheltuielilor publice

Clasificarea administrativa grupeaza cheltuielile publice dupa criteriul institutional: ministere, departamente, judete, orase, comune etc. Dezavantaj: in timp subordonarea ca si structura institutiilor se modica, ceea ce face necomparabile cheltuielile publice

Clasificarea economica grupeaza cheltuielile publice dupa efectele economice pe care le produce utilizarea fondurilor publice:

cheltuieli curente sau de functionare a institutiilor publice reprezinta un consum definitiv de PIB si nu au substanta materiala reinnoindu-se in fiecare an

cheltuieli de capital sau de investitii odata efectuate dobandesc forma si continut material, transformandu-se in bunuri imobile (constructii si instalatii), fie in dotari (utilaje, aparatura). Cheltuielili sunt grupate si in:

cheltuieli administrative cuprinzand contravaloarea serviciilor si prestatiilor de care beneficiaza institutiile statului

cheltuieli de transfer caracter economic cazul subventiilor acordate agentiilor economici pentru scopuri productive sau caracter social bursele, premiile, ajutoarele

Clasificarea financiara are in vedere momentul si modul in care cheltuielile publice afecteaza fondurile banesti ale statului, grupandu-le in:

cheltuieli definitive cuprind majoritatea cheltuielilor publice si inseamna nerestituirea sumelor banesti alocate de stat

cheltuieli temporare sau operatiuni de trezorerie acordarea de avansuri in contul unei prestari de servicii, deplasari etc

cheltuieli posibile garantiile acordate de stat pentru imprumuturi, in situatia in care rambursarea acestora nu se face de beneficiari

cheltuieli fara contraprestatie de tipul subventiilor

Clasificarea cheltuielilor dupa rolul lor in reproductia sociala

cheltuieli reale sau negative cheltuieli necesare intretinerii aparatului de stat. Reprezinta un consum definitiv de resurse si ca atare fondurile din care acestea sunt efectuate se impune a fi reconstituite in fiecare ciclu

cheltuieli economice sau pozitive cuprind investitiile efectuate de stat si au ca efect crearea de venit national. Din aceasta cauza aceste cheltuieli sunt in crestere in majoritatea tarilor

Clasificarea folosita de O.N.U. are la baza doua criterii: cel economic si cel functional, clasificare la care se aliniaza si romania incepand cu anul 1991.

Clasificarea O.N.U. a chelt.publice pe baza crit.functional

Clasificarea O.N.U. a chelt.publice pe baza crit.economic

cheltuieli ce reprezinta consum definitiv de venit national

dobanzi aferente dotoriei publice

subventii de exploatare si alte transferuri curente

formarea bruta a capitalului: investitii brute, stocuri materiale

achizitii de trenuri si active necorporale

transferuri de capital

Analiza nivelului cheltuielilor publice

Ponderea chelt.publice in PIB este un prim indicator care ofera posibilitatea de apreciere a nivelului chelt.publice ca marime absoluta a acestora. Difera de la o tara la alta si este dependenta, in general, de gradul de dezvoltare economica.

p.ch.pb = V.ch.pb / PIB * 100

p.ch.pb = ponderea chelt.publice in procente

V.ch.pb volumul chelt.publice prevazut in Bugetul public

PIB valoarea produsului intern brut al tarii in anul de referinta

Pderea chelt.publice in PIB in diferite tari

Chelt.publice medii pe locuitor indicator de marime reflecta potentialul economic de-a crea produs national, din care o parte se aloca pentru utilitatiile publice.

ch.pb.l = V.ch.pb / Nr.l

ch.pb.l = valoarea chelt.publice medii alocate pe locuitor intr-un ex.bugetar

V.ch.pb volumul chelt.publice prevazut in Bugetul public intr-un an

Nr.l numarul populatiei, al locuitorilor dintr-o tara

Nivelul sau depinde in mare masura de dezvoltarea economica si sociala si, desigur, intr-o anumita masura si de orientarile politice de alocare a resurselor.

Nivelul chelt.publice pe locuitor in diverse tari

( SUA/locuitor)

Analiza structurii chelt.publice

Greutatea specifica a chelt.publice indicatorul care ofera informatii necesare acestui tip de analiza

Gs.ch.pbi = V.ch.pbi / V.ch.pbt * 100

Gs.ch.pbi = greutatea specifica a categoriei i de cheltuieli

V.ch.pbi volumul chelt.publice al categoriei i

V.ch.pbt = volumul total al chelt.publice prevazut in bugetul public

Grupandu-le dupa criteriul social si economic, se poate constata ca, din totalul chelt.publice, circa 50-70% sunt destinate scopurilor sociale: asistenta, sanatate, invatamant, locuinte si doar 30-50% primesc destinatii economice. In tarile in curs de dezvoltare, primul loc in alocarea resurselor banesti il detine sectorul economic si apoi urmeaza chelt.cu invatamamtul, sv.publice, sanatatea, asigurarile etc.

Evolutia greutatii specifice a principalelor chelt.publice in Romania dupa crit.functional

Evolutia greutatii specifice a principalelor chelt.publice in Romania dupa crit.economic:

Analiza dinamicii chelt.publice

Pe termen lung legatura de cauza si efect intre cresterea economica si cresterea chelt.publice.

Dezvoltarea economica implica atat cresterea absoluta a chelt.publice cat si modificarea structurii acestora, in functie de stadiul de dezvoltarea al societatii.

Pe termen scurt factorii de influenta ai cresterii si descresterii chelt.publice

factori demografici se refera la cresterea populatiei si modificarea structurii acesteia pe categorii de varsta si categorii socio-profesionale

factori economici au in vedere dezvoltarea si modernizarea economiei pe baza cercetarii stiintifice. De asemenea, sprijinirea unor sectoare sau activitatii economice prin alocatii si subventii influenteaza dimensiunea chelt.publice

factori sociali impun grija statului de a armoniza veniturile personalului din sectorul public cu veniturile obtinute in celelalete sectoare, asigurarea asistentei sociale si altele

factori urbanistici impusi de cresterea utilitatiilor publice pe masura ce aglomerarile urbane se maresc sau se inmultesc

factori militari - impun mentinerea unei capacitati de lupta prin innoire si modernizare a echipamentului si bazei militare si cheltuieli deosebite in perioadele de razboi si conflicte armate

factori istorici si politici actioneaza prin transferul de nevoi de utilitati publice nesatisfacute in trecut sau datoriile contactate ajunse la scadenta, solicita fonduri pentru onorarea lor

Analiza in timp a chelt.publice pe termen lung si scurt arata ca evolutia lor este crescatoare dar nu costanta, fiind in functie de intensitatea factorilor de influenta.

Analiza dinamicii chelt.publice are la baza urmatorii indicatori

Cresterea nominala a chelt.publice exprimate in preturi curente arata cresterea in marimi absolute

∆Cpbⁿ_1-0 Cpbⁿ₁ - Cpbⁿ₀

∆Cpbⁿ_1-0 = cresterea nominala a chelt.publice in perioadele 1 si 0

Cpbⁿ₁,Cpbⁿ₀ chelt.publice ale perioadei curente 1 si ale perioadei

de baza 0 exprimate in preturi curente

Cresterea reala a chelt.publice exprimate in preturi constante arata crestrea in marimi absolute dar in preturi constante

∆Cpb^r_1-0 Cpb^r₁ Cpb^r₀

∆Cpb^r_1-0 = cresterea reala a chelt.publice in perioadele 1 si 0

Cpb^r₁,Cpb^r₀ chelt.publice ale perioadei curente 1 si ale perioadei

de baza 0 exprimate in preturi constante

In situatiile in care au intervenit modificari de preturi, la chelt.publice exprimate in preturi curente, pentru a asigura comparabilitatea datelor se poate proceda la transformarea acestora utilizand: indicele de crestere a preturilor sau o modeda de circulatie internationala ($, ).

Cresterea relativa a chelt.publice exprima raportul dintre nivelurile chelt.publice la doua date diferite

%Cⁿ_rCpb lCpbⁿ_1-0-100

%C^r_rCpb lCpb^r_1-0-100

lCpbⁿ_1-0 indicele cresterii nominale a chelt.publice

lCpb^r_1-0 indicele cresterii reale a chelt.publice

%Cⁿ_rCpb = cresterea nominala in marimi relative

%C^r_rCpb = cresterea reala in marimi relative

Indicii de crestere a chelt.publice nominale si reale se determina ca raport intre cheltuielile respective a perioadelor analizate inmultit cu 100, adica:  Cpbⁿ₁ / Cpbⁿ₀ * 100 si Cpb^r₁ / Cpb^r₀ * 100

Elasticitatea chelt.publice un indicator ce exprima comparativ dinamica cresterii chelt.publice fata de dinamica cresterii PIB, adica cu cate procente cresc chelt.publice cand PIB creste cu un procent

Ecpb = ∆Cpb/Cpb / ∆PIB/PIB

∆Cpb, ∆PIB = cresterea chelt.publice, respectiv a PIB fata de perioada de referinta

Cpb, PIB = valoarea chelt.publice, respectiv a PIB in perioada de referinta

Daca:

ECpb > 1 exista o tendinta de crestere a chelt.publice mai mare decat cresterea PIB

Ecpb se respecta o constanta in cresterea celor 2 marimi

ECpb < 1 o restrangere a chelt.publice fata de cresterea PIB

Tendinta generala a chelt.publice este de crestere in proportie mai mare decat cresterea PIB explicatia fiind pusa pe seama cresterii sub impulsul inflatiei.

Analiza gradului de utilizare a fondurilor publice alocate se face cu ajutorul indicatorului:

Gradul de utilizare a creditelor bugetare exprima nivelul platilor efectuate in cursul anului bugetar in totalul creditelor bugetare aprobate

Gr.u = Pl.ef / C.b.d. * 100

Gr.u = gradul de utilizare a resurselor puse la dispozitie

Pl.ef platile efective de casa

C.b.d. credite bugetare definitive aprobate

Gradul de utilizare este analizat la nivelul fiecarui ordonator de credite. Cu cat valoarea lui se apropie de 100%, arata o buna preocupare in gestionarea si utilizarea resurselor alocate.

Analiza gradului de utilizare a creditelor bugetare reliefeaza faptul ca procentul de utilizare este rareori la nivelul de 100%, cu toate ca nevoia de fonduri bugetare a fost viu disputata cu prilejul aprobarii nivelului creditelor bugetare de catre Parlament in fiecare an.

Cauzele care influenteaza nivelul scazut al executiei bugetare sunt multiple, plecand de la inventarierea si dimensionarea necorespunzatoare a bugetului.