DELIMITARI SI CONTURI PRIVIND TREZORERIA

DELIMITARI SI CONTURI PRIVIND TREZORERIA

1.Delimitari privind trezoreria intreprinderii

Notiuni de trezorerie

Trezoreria unei intreprinderi insumeaza resursele lichide compuse din: numerar in casierie, disponibil la banci, titluri de plasament,credite bancare contractate pe termen scurt si alte valori de trezorerie. Contabilitatea trezoreriei are ca obiect evidenta existentei si miscarii disponibilitatiilor din conturile de la banci si din casierie; titlurilor de plasament; creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.

Structura Trezoreriei

In structura trezoreriei se include: investitii financiare pe termen scurt,conturi la banci, casa, acreditive, viramente interne.

Investitiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament) constau in: actiuni proprii, actiuni, obligatiuni emise si rascumparate, obligatiuni, alte investitii financiare pe termen scurt si creante assimilate si varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt.

Conturile la banci sunt reprezentate de: valori de incasat (cecuri si efecte de incasat, efecte remise spre scontare); conturi curente la banci (conturi la banci in lei si in valuta, sume in curs de decontare); dobanzi (de platit, de incasat), credite bancare pe termen scurt si bobanzi aferente.

Casa include: casa (in lei, in valuta); alte valori (timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie, alte valori).

Acreditivele sunt disponibilitati in lei sau in valuta, pastrate intr-un cont bancar distinct, la dispozitia furnizorului. Din acest cont urmeaza a se efectua plati catre furnizor, pe masura livrarii de marfuri, executarii de lucrari sau prestarii de servicii (garantia platii). Se utilizeaza in special in comertul international.

Viramentele interne reprezinta transferurile disponibilitatilor intre conturile de trezorerie.

2.Conturi privind trezoreria intreprinderii

Caracterizare

Prin 512 Conturi curente la banci se evidentiaza disponibilitatile in lei si in valuta ale intreprinderii existente in conturile bancare. Din punct de vedere al continutului economic este un cont de active, iar din punct de vedere al functiei contalie, un cont bifunctional. In debitul acestui cont sunt evidentiate intrarile de numerar (incasari de creante de la clienti sau debitori diversi; depuneri de aport in numerar, depuneri de numerar aflat in casieria intreprinderii; primirea unui credit bancar, etc.). In creditul contului sunt reflectate toate tranzactiile ce genereaza plati (datorii fata de furnizori, creditori diversi, bugetul statului; transferuri de numerar; rambursari de rate aferente unor imprumuturi etc.). Soldul final al contului este in mod curent debitor, reprezentand disponibilul existent la un moment dat. Din punct de vedere al functiei contabile acest cont este bifunctional, ceea ce inseamna ca poate avea si sold final creditor. Aceasta situatie indica faptul ca banca a efectuat plati in numele si pentru societatea titulara a contului bancar respectiv,peste limita de suma existenta in contul de disponibilitati al intreprinderii respective. Soldul creditor poate persista o perioada scurta de timp si doar in limita unui anumit plafon.

Contul sintetic de gradul I 512 Conturi curente la banci este detaliat in doua conturi sintetice de gradul II

5121 Conturi curente la banci in lei si

5124 Conturi curente la banci in valuta.

Sumele evidentiate in extrasul de cont, document de atesta tranzactiile cu disponibilitati, sunt privite din doua puncte de vedere: al intreprinderii ce are deschis contul la o banca (aspect ce il dezbatem in continutul acestei carti) si al bancii unde exista un cont deschis de o intreprindere. Trebuie sa remarcam ca cele doua optici sunt diametral opuse: ceea ce pentru intreprindere reprezinta o incasare (intrare), la nivelul bancii este perceput ca o plata (iesire) si viceversa.

Extrasul de cont,fiind emis de o banca, va reprezenta punctul de vedere al acesteia. Astfel, in extrasul de cont in dreptul careia este scris debit va reprezenta o plata efectuata de intreprindere, iar o

suma in dreptul pozitiei credit va reprezenta o intrare de disponibilitati in cont.

Tranzactia 1. Actionarii societatii comerciale AMIGOS depun in contul de la banca aportul subscris in numerar in valoare de 10.000 lei.

Analiza: Depunerea aportului determina cresterea disponibilitatilor banesti ale societatii respective (A+) si scaderea creantelor fata de actionari (A-). 5121 Conturi curente la banci se debiteaza cu cresterile de active, iar contul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul se crediteaza cu micsorarile de pasiv.

Formula contabila este urmatoarea:

Tranzactia 2. Societatea comerciala AMIGOS primeste un imprumut bancar pe o periaoda de 10 luni in valoare de 20.000 lei.

Analiza: Obtinerea imprumutului determina cresterea datoriilor pe termen scurt (P+), concomitent cu cresterea disponibilitatilor banesti (A+). Contul 5121 Conturi curente la banci se debiteaza cu cresterea de activ, iar contul 419 Credite bancare pe termen scurt se crediteaza cu cresterea de pasiv.

Formula contabila este urmatoarea:

Tranzactia 3. Societatea economica AMIGOS emite o factura catre societatea comerciala RAMSES ca urmare a prestarii unui serviciu. Suma inscrisa in factura este de 5.000 lei, TVA 19%. Ulterior, contravaloarea facturii este incasata.

3.1.Recunoasterea creantei

Factura contine:

Servicii 5.000 lei

TVA 19%  950 lei

Total  5.950 lei

Analiza: Emiterea facturii implica modificarea urmatoarelor elemente: cresc creantele (A+), veniturile din exploatare (P+) si datoriile fiscale (P+). Contul 4111 Clienti se debiteaza cu cresterea de activ, iar conturile 704 Venituri din servicii prestate si 4427 TVA colectata se crediteaza cu cresterile de pasiv.

Formula contabila este urmatoarea:

3.2.Incasarea creantei

Analiza: Incasarea creantei determina majoritatea disponibilitatilor bancare (A+) si micsorarea creantei fata de client (A-). Conturi curente la banci se debiteaza cu cresterea de activ, iar contul Clienti se crediteaza cu scaderea de activ.

Concluzii.

In exemplele prezentate observam urmatoarele:

Incasarile nu sunt sinonime cu veniturile (incasarea este ulterioara venitului);

Veniturile genereaza incasari (obtinerea de venituri de obicei este legata de relatii de creanta fata de terti,care trebuiesc decontate prin incasare);

Tranzactia 4. Societatea comerciala AMIGOS restituie o transa dintr-un imprumut bancar pe termen lung in suma de 2.000 lei.

Analiza: rambursarea unei transe din imprumut determina diminuarea datoriilor (P-) concomitent cu diminuarea disponibilitatilor banesti (A-). Contul 1621 Credite bancare pe termen lung se debiteaza cu micsorarea de datorii, iar 5121 Conturi curente la banci se crediteaza cu micsorarea disponibilitatilor.

Formula contabila este urmatoarea:

Tranzactia 5. S.C. AMIGOS primeste factura pentru chiria lunara in valoare de 400 lei, TVA 19% pe care o plateste ulterior.

5.1.Recunoasterea cheltuielilor

Facture cuprinde:

Chirie luna.  400 lei

TVA 19%  76 lei

Total factura  476 lei

Analiza: primirea facturii determina recunoasterea cheltuielilor cu chirii (A+), cresterea datoriei fata de furnizor (P+) si a creantei fata de bugetul statului (A+). Conturile 612 Cheltuieli redevente, locatii de gestiune si chirii si 4426 TVA deductibila se debiteaza cu cresterile de activ, iar contul 401 Furnizori se crediteaza cu cresterea de pasiv.

Formula contabila este urmatoarea:

5.2.Plata datoriei

Analiza: Plata datoriei genereaza modificari in cadrul disponibilitatilor banesti (A-) si datoriilor (P-). Contul Furnizori se debiteaza cu micsorarea datoriilor in corespondenta cu Conturi curente la banci, care se crediteaza cu micsorarea disponibilului.

Formula contabila este urmatoarea:

Concluzii.

In exemplele prezentate observam urmatoarele:

Platile nu sunt sinonime cu cheltuielile (cheltuielile pot sa preceada platile, dar pot fi si simultane);

Cheltuielile genereaza plati.

Evidentarea tranzactiilor privind disponibilitatile in numerar se realizeaza prin contul 531 Casa. Are functie contabila de activ. In debitul contului sunt evidentiate intrarile de numerar in casieria intreprinderii (incasari de creante de la clienti sau debitori diversi; depunerea aportului in numerar la capitalul social; ridicare de disponibil din banca; incasari ale chiriilor, valoarea marfurilor vandute etc.). In creditul contului sunt reflectate toate tranzactiile ce genereaza iesiri de numerar (plata datoriilor fata de furnizori; depunerea numerarului in contul curent de la banca; plata taxelor pentru constituirea societatii comerciale; plata chiriei datorate, a despagubirilor, a amenzilor etc.). Soldul   final al contului este debitor,reprezentand disponibilul existent in casieria intreprinderii la un moment dat.

Contul sintetic de gradul I Casa este detaliat in doua conturi sintetice de gradul II

5311 Casa in lei si

Casa in valuta

Tranzactiile sunt contabilizate in lei sau in lei si devize, dupa caz. In cadrul contului 531 Casa in valuta sunt deschise analitice pentru fiecare tip de valuta cu care se lucreaza. Aceste sume sunt inregistrate in lei la cursul zilei in care are loc incasarea sau plata.

Transferurile de disponibilitati banesti intre conturile de trezorerie se realizeaza prin intermediul contului Viramente interne. Potrivit functiei contabile, este un cont de activ. In debitul contului se inregistreaza sumele transferate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (in acest caz, contul de trezorerie care cedeaza scade cu suma virata, iar contul Viramente interne creste cu aceeasi suma, aflata in tranzit). In creditul contului se inregistreaza sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (in acest caz contul de trezorerie care primeste creste cu suma virata, iar contul Viramente interne scade cu aceeasi suma). Fiind un cont de tranzit, acesta nu prezinta sold.

Tranzactia 6. S.C. AMIGOS ridica de la banca suma de 1.000 lei care este depusa in casieria unitatii.

6.1.Ridicarea numerarului din cont

Analiza: Ridicarea numerarului din contul de la banca determina micsorarea disponibilului din banca (A-) si transferarea sumei in alt element de trezorerie (A+). Conturile utilizate sunt: 5121 Conturi curente la banci,care se crediteaza cu diminuarea de disponibil si 581 Viramente interne, care se debiteaza cu cresterea sumei transferate interimar.

Formula contabila este urmatoarea:

6.2.Depunerea numerarului in casa

Analiza: Depunerea numerarului in casieria intreprinderii determina transferarea sumei din contul de trezorerie interimar (A-) si cresterea numerarului (A+). Conturile utilizate sunt 581 Viramente interne care se crediteaza cu micsorarea sumei transferate si 5311 Casa in lei care se debiteaza cu cresterea de numerar.

Formula contabila este urmatoarea:

Tranzactia 7. La sfarsitul aceleiasi zile, S.C. AMIGOS depune la banca suma de 500 lei rezultata din incasari diverse in numerar.

7.1.Ridicarea numerarului din casa

Analiza: Iesirea numerarului din casa determina micsorarea disponibilului (A-) si transferarea sumei intr-un alt cont de trezorerie (A+). Conturile utilizate sunt: 5311 Casa in lei care se crediteaza cu micsorarea numerarului si 581 Viramente interne care se debiteaza cu cresterea sumei transferate interimar.

Formula contabila este urmatoarea:

7.2.Depunerea numerarului in banca

Analiza: Depunerea numerarului in contul de la banca determina transferarea sumei din contul de trezorerie interimar (A-) si cresterea disponibilitatilor in contul de la banca (A+). Conturile utilizate sunt Viramente interne, care se crediteaza cu micsorarea sumei transferate si Conturi curente la banci, care se debiteaza cu cresterea de disponibil.

Formula contabila este urmatoarea: