Datoria vamala. Drepturile de import

Datoria vamala. Drepturile de import

Formarea datoriei vamale

Datoria vamala, definitiva conform art.3, lit.1 din Codul vamal al Romaniei este " obligatia unei persoane de a plati drepturile de import sau export".

Datoria vamala ia nastere in toate cazurile in care marfurile provenite din import sau pe teritoriul Romaniei si sunt introduse in circuitul economic prin indeplinirea procedurilor legale de vamuire. Datoria vamala se formeaza insa si prin nerespectarea ordinelor legale stabilite de Codul vamal privind pastrarea, supravegherea sau utilizarea marfurilor care nu au primit un regim vamal sau care nu sunt utilizate in conformitate cu conditiile stabilite pentru regimul vamal sub care au fost plasate.

In cazul indeplinirii formalitatilor legale de import, datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale de import sau in momentul in care s-au produs incalcarile normelor prevazute in Codul vamal generatoare de datorii vamale.

In cazul in care nu este posibila stabilirea cu exactitate a momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in considerare este cel in care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care genereaza datoria vamala.

Determinarea momentului nasterii datoriei vamale este foarte importanta intrucat acesta determina si valoarea elementelor de taxare in baza carora se calculeaza cuantumul datoriei vamale.

Aceasta datorie vamala se evidentiaza de catre biroul vamal in registrele contabile, iar debitorul datoriei vamale ia cunostinta de cuantumul acestei datorii prin mentiunile facute in declaratia vamala acceptata si inregistrata la biroul vamal. In cazul stabilirii din oficiu a unei datorii vamale de catre autoritatea vamala se intocmeste " Act constatator" care este transmis si debitorului.

Atat declaratia vamala cat si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de societatea bancara fara accept, propriere sau validare.

Plata datoriei vamale se poate face, asa cum am mai prezentat, atat de catre titularul operatiunii de vamuire cat si de o terta persoana in numele acestuia.

Datoria vamala se achita inainte de acordarea liberului de vama pentru regimuri vamale definitive sau prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiilor constituite pentru regimurile suspensive care nu s-au incheiat la termen.

Garantarea datoriei vamale

Pentru marfurile susceptibile de a determina o datorie vamala, autoritatea vamala are dreptul de a solicita persoanei care detine bunurile aflate in situatia de a fi vamuite la import sau plasate sub un regim vamal suspensiv de taxe vamale, se constituie o garantie care sa asigure plata datoriei vamale. Garantia se realizeaza fie printr-un depozit banesc la autoritatea vamala, fie printr-o scrisoare de garantie bancara.

Cuantumul garantiei se stabileste astfel incat sa asigure plata integrala a unei datorii vamale, sau global a mai multor datorii vamale.

Stingerea datoriei vamale

Datoria vamala se considera stinsa in toate cazurile in care se realizeaza plata acesteia sau in orice alta situatie prevazuta la art.165 din Codul vamal care conduce la efectuarea de plati in contul autoritatii vamale.

Astfel conform art. 165 Cod vamal datoria vamala se stinge prin:

a)      plata acesteia;

b)      renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata;

c)      anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;

d)      implinirea termenului de prescriptie extintiva;

e)      insolvabilitatea debitorului constatata pe cale judecatoreasca;

f)        confiscarea definitiva a marfurilor;

g)      din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului;

h)      distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit;

i)        scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali pentru partea corespunzatoare procentului de scadere.

In cazurile prevazute la lit. d) taxele vamale si alte drepturi de import nu se urmaresc pentru a fi incasate intrucat acestea nu se mai datoreaza statului, astfel datoria vamala este considerata stinsa.

Drepturile de import

La importul efectuat de catre agenti economici, precum si la introducerea in tara de catre persoanele fizice de bunuri sau marfuri se incaseaza si alte sume inafara taxelor vamale, care se fac venit la bugetul de stat, asa numitele drepturi de import, cum ar fi:

suprataxa vamala;

comisionul vamal;

accize;

T.V.A. vamal

Suprataxa vamala este o taxa vamala stabilita suplimentar la importul tuturor bunurilor sau marfurilor la un anumit moment dat. Aceasta taxa este stabilita printr-o Hotarare de Guvern, iar prezent ea nu este perceputa. In anul 1998 a fost introdusa o suprataxa vamala la importul bunurilor in procent de 6%, in anul 1999 ea s-a redus la 4%, in anul 2000 a fost de 2%, urmand ca in anul 2001 si in prezent sa fie inexistenta.

Comisionul vamal constituit pentru serviciile vamale prestate, este exprimat in procent de 0,5% calculat la valoarea in vama a marfurilor importate cu titlu definitiv.

Comisionul se calculeaza si se declara in scris pe baza declaratiei vamale in detaliu ( D.V.D.).

Plata lui este efectuata de catre agentii economici titulari de operatiunea vamala sau de catre comisionarul vamal care reprezinta agentul economic.

Conform Acordului de asociere a Romaniei la Uniunea Europeana, taxa de 0,5% pentru formalitati vamale va fi redusa la 0,25% la sfarsitul celui de al treilea an si eliminata la sfarsitul celui de al cincilea an de la intrarea in vigoare a Acordului, respectiv incepand cu 1 ianuarie 1998. Comisionul astfel incasat era virat de doua ori pe luna la Directia Generala a Vamilor fiind utilizat pentru modernizarile punctelor de trecere a frontierei iar incepand cu data de 25 aprilie 2001 comisionul vamal se face venit la bugetul statului.

La B.V.C.V.I. Bors doar din comision vamal s-au incasat si s-au facut venit la bugetul de stat urmatoarele sume:

mii lei

Accizele, cunoscute si sub denumirea de taxe speciale de consumatie, au fost introduse in Romania in anul 1991, ca o varianta a impozitului pe circulatia marfurilor. Incepand cu 1 iulie 1993 prin Legea nr.43/1993 s-a schimbat modul de asezare al accizei. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.82/1997 este legea care restructureaza modul de incadrare a accizelor si modalitatea de calcul a acestora. Conform acestei ordonante, accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru bunurile produse in tara si din import.

Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:

a)      alcool etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar;

b)      produse din tutun;

c)      produse petroliere;

d)      alte produse si grupe de produse.

In prima grupa sunt cuprinse:

alcoolul etilic alimentar, produse pe baza de alcool etilic alimentar si bauturi alcoolice obtinute distilate de cereale;

vinuri si produse pe baza de vin;

bauturi alcoolice naturale;

berea

In grupa "produse din tutun" se includ:

tigaretele;

tigarile si tigarile din foi;

tutun destinat fumatului;

tutun de prizat si tutun mestecat.

"Produsele petroliere" datoreaza bugetului de stat accize stabilite in EURO pe tona de produs finit in momentul importului la:

benzina premium, regular si normala;

benzina fara plumb;

motorina.

In categoria "alte produse si grupe de produse" se cuprind:

cafea verde;

cafea prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori;

cafea solubila inclusiv amestecaturi cu cafea solubila;

confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie ori capra);

articole de cristal;

autoturisme;

parfumuri, apa de colonie si apa de toaleta;

aparate video de inregistrat sau de reprodus;

camere video.

Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in Anexa nr.2 a ordonantei nr. 82/1997, asupra bazei de impozitare, care pentru produsele din import este -valoarea in vama, stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz.

Momentul platii il constituie, la fel ca si celelalte drepturi de import, data inregistrarii declaratiei vamale de import, importatorii fiind obligati sa determine accizele de plata inscriindu-le in declaratia vamala de import.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se aplica asupra valorii adaugate la fiecare stadiu al circuitului economic.

Incepand cu data de 1 iulie 1993 a fost pus in aplicare acest tip de impozit fiind inlocuit astfel impozitul pe circulatia marfurilor, fiind legalizat prin Ordonanta Guvernului nr.3/1992, aprobata prin Legea nr.130/1992, survenind o serie de modificari si completari pe parcurs.

In Ordonanta de Urgenta nr.17/ 14.03. 2000 se mentioneaza ca taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de persoanele fitice si juridice cu sediul sau domiciliul stabil in Romania la importul bunurilor. Obligatia de plata a T.V.A.-ului ia nastere la data inregistrarii declaratiei vamale de import.

Baza de impozitare a T.V.A.-ului vamal o reprezinta valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, suprataxa, daca este cazul, comisionul si accizele datorate pentru bunurile importate.

Cotele de impozitare care sunt aplicate sunt urmatoarele:

cota 19% la importul efectuat de catre persoanele fizice si juridice;

cota 0 pentru exportul de bunuri.

Sunt scutite de plata T.V.A.:

bunurile din import scutite de taxe vamale prin Tariful vamal de import al Romaniei, prin legi sau prin hotarari ale Guvernului. Nu sunt scutite de taxe pe valoarea adaugata bunurile din import pentru care in legislatie se prevede exceptarea, exonerarea sau desfiintarea taxelor vamale;

marfurile importate si comercializate in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;

bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale, potrivit regimului aplicabil persoanelor fizice;

materiilor prime si materialelor importate, destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 45 de zile de la data efectuarii importului, scutire aprobata pe baza de certificat eliberat in conditii stabilite de Ministerul Finantelor Publice;

mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate care se introduc direct in zonele libere conform art. 13 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere.