EVOLUTIA BALANTEI DE PLATI EXTERNE A ROMANIEI SI FACTORII CARE AU INFLUENTAT-O

EVOLUTIA BALANTEI DE PLATI EXTERNE A ROMANIEI SI FACTORII CARE AU INFLUENTAT-O

1.Dramatismul primilor pasi in perioada de tranzitie

In tara noastra balanta de plati externe este intocmita de Banca Nationala a Romaniei prin Directia Relatii Internationale, pe baza datelor raportate periodic de catre toate societatile bancare autorizate de aceasta in efectuarea operatiunilor valutare.

Acest aspect evidentiaza faptul ca balanta de plati externe nu mai este, ca in perioada comunista, un plan financiar elaborat, ci este un document bazat pe situatia reala existenta in activitatea valutar-financiara a tarii.

Dupa revolutia din 1989, situatia economica devenind din ce in ce mai precara, balanta de plati externe a tarii noastre a fost in mod stabil deficitara. Scaderea productiei ca si deteriorarea bunurilor, la export, combinate cu cresterea excesiva a preturilor, au redus exporturile in primii ani. In acelasi timp, deprecierea monedei nationale a scumpit importurile, fapt ce a avut, de asemenea, consecinte negative asupra soldului balantei de plati externe.

Intensificarea tensiunilor sociale si politice (care au culminat cu schimbarea

guvernului in septembrie 1991) si cresterea preturilor (care, de fapt, s-au dublat fata de cat se proiectase) au determinat ascensiunea spiralei inflationiste cu presiune si in 1992[1].

Restructurarea spontana si necoordonata a economiei reale, dublata de o politica salariala haotica si voluntarista, excesiv de obedienta fata de presiunile sindicale, au alimentat fenomenul de transformare accelerate a inflatiei corective in inflatie structurala. Cu toate ca se constata o usoara crestere a ponderii sectorului industrial in componenta PIB, aceasta majorare e datorata cresterii valorii adaugate induse de cresterile salariale, intrucat la rigoare s-a perpetuat si in acest an productia in ramuri si sectoare cu cerere redusa, fapt care, pana la urma, a alimentat arieratele.

Liberalizarea gradata, in paralel cu subventionarile selective, a mentinut distorsiunile intre preturile externe si preturile interne, iar sub aspect bugetar s-a inregistrat un deficit de circa 4,8% din PIB; prin aditionarea unor cheltuieli extrabugetare ale statului cu caracter cvasifiscal si care au fost stinse cu contravaloarea in lei a unor credite externe, deficitul bugetar consolidat s-a ridicat la 5,2% din PIB.

In tabelul urmator, vom prezenta evolutia balantei de plati a Romaniei incepand cu anul 1991 pana in anul 2001:

Tabelul 1.

Evolutia balantei de plati in perioada 1991 - 2001

Milioane USD

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002, pag 522

Anuarul Statistic al Romaniei 1997, pag.722

www.bnr.ro/publicatii

In continuare vom prezenta evolutia balantei de plati in perioada 1991-2009:

Anul 1991

Desi in anul 1991 au fost intensificate actiunile BNR pentru aplicarea reformei economice si atenuarea dezechilibrelor interne si externe, structura economiei romanesti a ramas, in continuare, distorsionata, fiind caracterizata prin ponderea mare a ramurilor producatoare de mijloace destinate investitiilor, a caror flexibilitate a fost limitata.

"Factorilor interni de dezechilibru li s-a adaugat impactul negativ al unor evolutii externe cu totul defavorabile. Pe de o parte, dezmembrarea CAER-ului a condus la scaderea abrupta a relatiilor comerciale cu tarile membre, cu un puternic efect demultiplicator asupra variabilelor macroeconomice. Pe de alta parte, conflictul din zona Golfului a antrenat, printre altele, blocarea importantelor creante ale Romaniei asupra Irakului, cu o influenta imediata asupra fluxurilor balantei de plati.

In aceste conditii interne si externe, tendinta de descrestere economica nu a putut fi stopata, procesul inflationist a inregistrat rate inalte, s-a mentinut deficitul balantei de plati curente si a inceput sa se manifeste fenomenul somajului."

Anul 1992

Balanta de plati externe a ramas tensionata si in cursul anului 1992, in special ca urmare a mentinerii la un nivel ridicat a deficitului balantei comerciale. Pe ansamblul relatiilor de plati - devize convertibile -, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 1,2 miliarde USD, egal practic cu cel din 1991, in timp ce pozitia contului curent s-a deteriorat de la un deficit de 1 miliard USD la 1,5 miliarde USD. Finantarea acestui deficit s-a realizat in cea mai mare parte (1,4 miliarde USD) prin credite pe termen mediu si lung, in timp ce investitiile directe s-au mentinut la un nivel foarte modest (73 milioane USD).

Balanta de plati pe devize convertibile cuprinde covarsitoarea majoritate a operatiunilor balantei de plati. Totusi, tendintele inregistrate de cea dintai, nu sunt in intregime identice, scazand de la 1,8 miliarde USD in 1990 si 1,3 miliarde USD in 1991 la 1,1 miliarde USD in 199 Exporturile pe aceasta relatie au crescut cu 21,1% in 1992 pana la 4,3 miliarde USD, in timp ce cresterea importurilor a fost de 11,2 %, ajungand la 5,4 miliarde USD.

Balanta serviciilor de turism, transport si telecomunicatii inregistreaza un deficit de 300 milioane USD, in crestere fata de anul anterior, in timp ce fluxurile din dobanzi, comisioane si dividende (-100 milioane USD) incep sa creasca. Contul curent (-1,5 miliarde USD) marcheaza o majorare a deficitului cu 0,2 miliarde USD.

Anul 1993

Balanta de plati externe s-a mentinut incordata si in cursul anului 1993, pentru al patrulea an consecutiv. Aceasta reflecta caracterul structural al dezechilibrelor macroeconomice, a caror ameliorare nu poate suferi o amanare indelungata fara a pune sub semnul intrebarii insasi independenta economica a tarii.

Contul curent a inregistrat un deficit de 1.170 milioane USD mai mic cu 394 milioane USD decat in 199 In cadrul acestuia, balanta comerciala a marcat un deficit de 1.128 milioane USD, in scadere cu 292 milioane USD fata de anul anterior. Este demn de remarcat faptul ca rulajul creditor (incasarile) au sporit cu 15,8 %, iar rulajul debitor (platile) cu 6%, ceea ce arata continuare procesului de deschidere a economiei romanesti. Exportul de bunuri si servicii au crescut cu 14,1 % intr-un an in care majoritatea celorlalte tari din Europa Centrala si de Est au marcat un declin al acestora sub impactul conjuncturii mondiale nefavorabile.

Contul financiar si de capital a inregistrat intrari nete de 1096 milioane USD, cu 98 milioane mai putin ca anul anterior. In structura, se remarca in mod special scaderea intrarilor de credite pe termen mediu si lung de la 1705 milioane USD la 1048 milioane USD in 1993. Creditele pentru sustinerea balantei de plati si ajustari structurale au fost de numai 320 milioane USD, fata de 1181 milioane USD in anul anterior. Faptul ca negocierile pentru incheierea unui nou acord stand-by cu FMI s-au prelungit pana dincolo de sfarsitul anului 1993, a facut ca singurele credite cu aceasta destinatie (din partea G24 si Bancii Mondiale) sa fie, de fapt, cele angajate si neutilizate din 199 Pentru finantarea unor proiecte de investitii creditele au crescut de la 524 la 728 milioane USD,

Anul 1994

In 1994, balanta de plati externe s-a ameliorat considerabil, in special ca urmare a imbunatatirii performantelor economice nationale. Desi dependenta fata de finantarea din afara a scazut, situatia romane in continuare fragila, asa cum rezulta si din analiza principalelor componente ale balantei de plati externe.

Contul curent al balantei a inregistrat un deficit de 428 milioane USD, fata de 1174 milioane anul 1993. Deficitul contului curent al balantei de plati a reprezentat 5,6 % din totalul operatiunilor de credit (incasarile in contul curent) si 1,5 % din totalul PIB pe 1994. Ameliorarea pozitiei contului curent s-a realizat in conditiile cresterii rulajelor creditoare cu peste 27,9 %, iar a celor debitoare cu 13%. Asadar, se poate aprecia ca prin contul curent se ventileaza o proportie crescuta a PIB, ceea ce reflecta deschiderea in continuare a economiei romanesti. Principala componenta a contului curent care cunoscut o evolutie favorabila este contul de bunuri si servicii, al carui deficit a scazut de la 1243 milioane USD la 582 milioane USD. In ceea ce priveste contul de servicii, remarcam - ca o particularitate mai putin asteptata - faptul ca in contul operatiunilor din turism, Romania a inregistrat un deficit net de 35 milioane USD (incasarile din turism ridicandu-se de la 197 la 414 milioane USD, iar platile de la 195 la 449 milioane USD). Contul de venituri inregistreaza un deficit de 129 milioane USD, datorat in special platilor de dobanzi in contul datoriei externe.

Contul financiar si de capital inregistreaza intrari nete de 263 milioane USD, in conditiile in care au crescut imprumuturile pe termen mediu si lung primite de Romania cu 734 milioane USD, iar imprumuturile de la FMI cu 216 milioane USD. In acelasi timp, activele de rezerva ale BNR au crescut cu 618 milioane USD. Investitiile directe straine in Romania au echivalat cu 341 milioane USD, in crestere semnificativa fata de anul anterior, cand fusesera numai 87 milioane USD, dar in ansamblu acestea raman la un nivel modest.

Anul 1995

Cresterea economiei romanesti, bazata pe cererea interna si implicit, pe importuri, a facut ca balanta de plati sa sufere o deteriorare in 1995. Expansiunea, partial justificata, a importurilor si incapacitatea economiei interne de a genera in contrapartida exporturi suficiente si competitive, cresterea serviciului datoriei externe, investitiile directe straine modeste in comparatie cu cerintele de dezvoltare ale economiei; finantarea externa mentinuta la acelasi nivel ca in anul precedent, scaderea rezervelor valutare ale statului, sunt evolutii care dau o imagine sugestiva a dezechilibrului sectorului extern romanesc.

Desi in anii precedenti - indeosebi in 1994 - deficitul contului curent a fost sensibil mai mic atat in termeni nominali cat si relativi, dificultatile de finantare (autonoma) din toti acesti ani, caracterul structural si implicatiile macroeconomice ale acestui deficit reclama, plasarea dezechlibrului extern ca problema proritara.

In 1995, contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 1336 milioane USD, fata de 428 milioane USD anul anterior. In structura contului curent nu au avut loc schimbari notabile. In afara pozitiei transferuri curente, care a continuat tendinta pozitiva din 1994, inregistrand un sold excedentar cu 30,4% mai mare (de la 283 la 369 milioane USD) toate celelate componente ale contului curent au contribuit la cresterea deficitului. Dupa o ameliorare in 1994, principala componenta a contului curent, balanta comerciala, a inregistrat un sold negativ de 1231 milioane USD. In ceea ce priveste contul de servicii, se remarca accentuarea deficitului fata de 1994 de la 171 la 233 milioane USD in 1995. Contul de venituri inregistreaza cu deficitul de 241 milioane USD, datorand in special platilor de dobanzi in contul datoriei externe. Acestea s-au cifrat, in 1995, la 233 milioane USD. Incasarile de dobanzi aferente creditelor acordate de Romania au fost de 64 milioane USD.

Contul financiar si de capital care reflecta finantarea deficitului contului curent a inregistrat in 1995 un sold de 1516 milioane USD. Principalele surse de finantare au fost intrarile nete din imprumuturi pe termen lung si mediu primite de Romania, in valoare de 257 milioane USD. In 1995, investitiile directe straine sub forma de capital efectiv varsat in Romania au ramas in continuare la un nivel redus (420 milioane USD), crescand totusi cu aproape 23 %.

Inertia tendintelor negative opuse schimbarii

Constrangerile electorale ale anului 1996 au pus in evidenta lipsa de vigoare a politicilor macroeconomice si de promovare a reformelor; desi economia a inregistrat o crestere pozitiva, cresterea economica a fost costisitoare si sub standardele necesare de calitate. Dezechilibrul extern cauzat, de majorarea importului si stagnarea exporturilor a afectat credibilitatea politicilor guvernamentale de stabilizare " Solutiile de politica economica adoptate in mare masura cu fata la electorat" (s.n.) s-au concretizat in promovarea unor politici bazate pe vechile structuri, in contratimp cu trendul de globalizare a economiei, si in relatii tensionate cu principalele organisme si institutii financiare internationale.

Dezechilibrul extern si-a gasit expresia in valoarea deficitului de cont curent, cel mai mare de dupa 1990, de 7,2% din P1B. In conditiile in care oferta de bunuri si servicii a fost neindestulatoare pentru cererea interna in crestere, echilibrul cerere-oferta s-a realizat pe seama unui deficit extern in crestere, dar secondat de inflatie.

Anul 1996

Principala caracteristica a sectorului extern in 1996 o reprezinta agravarea dezechilibrului: deficitul de cont curent a fost cel mai mare de dupa 1990; ponderea acestuia in PIB a fost de 7,2 %, comparativ cu 1,4% in 1994 si 5% in 1995.

In conditiile in care oferta interna de bunuri si servicii nu a reusit sa satisfaca cererea interna in crestere, echilibrul cerere/oferta s-a realizat prin cresterea deficitului extern si inflatie. Acoperirea cererii interne prin contributia sporita a importului (si o data cu acesta, a deficitului comercial) s-a conturat inca din 1995. In 1994 corelatia a fost pozitiva: cresterea economica s-a realizat in paralel cu scaderea deficitului de balanta. Este evident ca pretul cresterii economice din 1995 si 1995 l-a constituit agravarea dezechilibrului extern. Aceasta situatie atesta clar extrema vulnerabilitate a acestui tip de crestere.

Deficitul contului curent este foarte mare dupa standardele in materie si greu de finantat; semnalul de alarma pentru finantatorii externi se declanseaza la deficite de 4 - 4,5 % din PIB sau de o cincime din exporturi, mai ales daca finantarea nu este autonoma si deficitul extern are contrapartida in deficitul fiscal. In plus, nivelul rezervelor valutare a fost scazut, ca si influxurile de investitii directe de capital. In cazul Romaniei, acest deficit e structural, deci greu de eliminat fara incizii serioase in sectoarele generatoare de mari consumuri de energie si de pierderi, iar creditorii externi nu sunt dispusi sa finanteze pierderi In general, slaba articulare si viabilitate a politicilor economice limiteaza posibilitatile de finantare externa a deficitelor de balanta.

Reintrarea Romaniei pe pietele internationale de capital a permis mobilizarea de resurse externe considerabile din surse private, ceea ce a facut posibila asigurarea, fara dificultate, a necesarului de finantare externa.

Anul 1997

Deficitul contului curent s-a mentinut si in anul 1997 la un nivel ridicat, desi fata de anul anterior s-a inregistrat o usoara ameliorare, atat in valoare absoluta, cat si ca procent din PIB. Aceasta, in primul rand, pentru ca dezechilibrul continua sa fie de natura structurala, iar, in al doilea rand, pentru ca politica de macrostabilizare si-a pierdut treptat din forta, nefiind in masura sa contracareze efectele intarzierii reformelor din sectorul real.

In prima parte a anului, deficitul contului curent s-a incadrat in limitele prognozate, iar intrarile de capital au permis nu numai finantarea acestui deficit, dar si relativa stabilizare a cursului de schimb. Ulterior, politica ezitanta de restructurare/ privatizare, intarzierile in procesul legislativ si, nu in ultimul rand, relaxarea politicilor macroeconomice, au readus sectorul extern in situatia problematica de la sfarsitul anului anterior. Imbunatatirea din trimestrul I a facut ca ponderea deficitului contului curent in PIB sa inregistreze o reducere moderata, de la 7,3 % in 1996 la 6,7 % in 1997, ceea ce nu modifica semnificativ evaluarea acestui indicator potrivit standardelor internationale.

Deprecierea nominala puternica a leului in prima parte a anului a dat un semnal favorabil, care a facut ca pana in luna mai deficitul comercial sa se mentina in limitele proiectate, cu importul ramas substantial sub veniturile acelorasi luni din anul anterior. Reducerea cererii interne care a disponibilizat resurse pentru export, in combinatie cu cresterea cererii externe in tarile vest-europene, au facut ca exporturile sa inregistreze o crestere de peste 4 % in anul 1997.

Deficitul contului curent s-a ridicat in 1997 la 2338 milioane USD, marcand o reducere de 9,1% fata de anul 1996. Aceasta revolutie s-a datorat, in esenta, scaderii cu 19,8 % a deficitului balantei comerciale, a carui pondere in deficitul contului curent a scazut de la 96,1% in 1996 la 84,7% in 1997, pe fondul accelerarii cresterii exporturilor si ai reducerii moderate a importurilor. Spre deosebire de balanta comerciala, balanta serviciilor a cunoscut o deteriorare accentuata, ceea ce dus la cresterea ponderii acesteia in deficitul contului curent, de la 15% in 1996 la 26,3% in 1997. In ceea ce priveste veniturile, acestea raman in continuare deficitare, datorita platilor de dobanzi aferente datoriei externe. In mod traditioanl excedentara, balanta transferurilor a inregistrat in 1997 o crestere a intrarilor nete de 8,1 % fata de 1996, provenind din sporirea ajutoarelor, donatiilor, a asistentei PHARE si a celei bilaterale.

Investitiile directe de capital au crescut fata de 1996 de 4,7 ori, inregistrand un volum total anual de 1224 milioane USD. Deschiderea pietei de capital romanesti pentru nerezidenti, in iulie 1997, a atras intrari nete de capital sub forma investitiilor de portofoliu in valoare de 142 milioane USD. Un volum substantial de capital extern a intrat in Romania si prin emisiunile de obligatiuni pe pietele internationale (circa 600 milioane USD).

Desi contul curent al balantei de plati a cunoscut o ameliorare fata de 1996, necesitatile de finantare a deficitului acestuia, precum si cele legate de finantarea externa a deficitului bugetar si a serviciului datoriei, au dus implicit la cresterea stocului de pasive financiare externe la finele anului 1997. Prin urmare, pozitia investitionala internationala a cunoscut o deteriorare a soldului debitor cu 43,3 %, atingand valoare de 3,3 miliarde USD.

Anul 1998

Deficitul contului curent al balantei de plati a atins, in anul 1998, cel mai ridicat nivel, in valoare absoluta, de dupa 1990, iar ca pondere in PIB (7,9%) a fost depasit numai in anul 199 Cu 3010 milioane USD - nivel de doua ori mai mare decat media perioadei 1991 - 1997 - , deficitul contului curent a condus, impreuna cu scaderea cererii interne, la reducerea PIB cu 7,3 %. Fata de anul anterior, deficitul s-a inrautatit, cu peste 40 %, anuland usoara imbunatatire inregistrata in 1997. Sursa principala a deficitului a fost cresterea importului net de bunuri si servicii, dar si cresterea veniturilor repatriate de investitorii straini. Evolutia deficitului contului curent pe parcursul anului a fost neuniforma, cea mai mare parte a acestuia (peste 90%) acumulandu-se din trimestrul al II-lea.

Deprecierea leului din ultimele luni ale anului s-a dovedit insuficienta pentru a cotracara cauzele interne care au alimentat deficitul, in special pe seama sporirii cererii de import. Printre acestea se situeaza stagnarea restructurarii economice si a privatizarii, relaxarea politicii veniturilor, acordarea de facilitati fiscale unor importatori, dar si aprecierea in termeni reali a leului din prima jumatate a anului, care a fost sustinuta de intrari de capital. Mediul nefavorabil, caracterizat prin preturi scazute exporturile romanesti si accesul greoi la finantare, a complicat si mai mult pozitia balantei de plati.

Absenta unui acord cu FMI, pe de o parte, si climatul extern nefavorabil, pe de alta parte, dublate de scaderea rating-ului de tara pentru Romania, au dus la diminuarea intrarilor de imprumuturi noi pe termen mediu si lung, care constituisera principala sursa de finantare in anul anterior. In aceste conditii, investitiile directe, crescute substantial prin privatizarea Romtelecom din decembrie 1998, au devenit prima sursa de finantare a deficitului, urmate de tragerile de imprumuturi externe contractate anterior, activele externe de rezerva administrate de Banca Nationala si intrarile din investitii din portofoliu.

Cresterea deficitului comercial a rezultat, in principal, din majorarea deficitului balantei comerciale, desi ponderea sa in deficitul contului curent a scazut de la 92,6% in 1997 la 86,7% in 1998. Stagnarea exporturilor si cresterea importurilor au facut ca gradul de acoperire a importurilor cu exporturi sa fie de 76,1 % in 1998, comparativ cu 1% in anul anterior. Balanta serviciilor a inregistrat un deficit de 503 milioane USD, in crestere cu peste o cincime fata de anul precedent, mai mult de jumatate din deficitul anual acumulandu-se in trimestrul IV. Ca si in cazul balantei comerciale, contributia serviciilor la deficitul de cont curent s-a redus fata de anul 1997. Cresterea cu aproape 2 % a ponderii deficitului pozitiei "venituri" in deficitul contului curent fata de anul precedent s-a datorat, in principal, platilor de dobanzi aferente datoriei externe pe termen mediu si lung. In mod traditional excedentara, balanta transferurilor curente a inregistrat, in 1998, o crestere a intrarilor nete de 6,6 % provenite din influxuri de transferuri private, sub forma de transferuri banesti de la nerezidenti, asistenta PHARE si bilaterala.

In cadrul contului de capital, investitiile directe au crescut fata de 1997 cu doua treimi, inregistrand un volum total anual de 2040 milioane USD. Cresterea a provenit din privatizarea a 35% din Compania Nationala Romtelecom, cea mai importanta realizare a anului in acest domeniu. Abstractie facand de incasarile din privatizare, investitiile directe s-au mentinut, ca si in anul anterior, la nivelul aproximativ 100 milioane USD pe luna, nivel destul de modest in raport cu nevoia de retehnologizare. Reducerea cu 85,3 % a investitiilor de portofoliu fata de anul precedent reflecta, pe de o parte, posibilitate limitata de noi emisiuni de obligatiuni romanesti pe pietele externe de capital, iar pe de alta parte, insuficienta dezvoltare a pietei interne de capital, care sa atraga investitori straini. Aceste fenomene si poarta amprenta contagiunii crizelor financiare externe, mai ales cea din Rusia.

Anul 1999

Balanta de plati a fost puternic influentata, in prima parte a anului 1999, de scaderea cererii externe, in special a Europei Occidentale, de nivelul ridicat al datoriei externe, de accesul dificil la finantarea externa, de inrautatirea climatului investitional si de repatrierea capitalurilor pe termen scurt. Din luna iulie, revirimentul economiilor occidentale in special al cererii de import a acestora, ca urmare a relaxarii conditiilor monetare si revigorarii mediului international, a stimulat si economia romaneasca, determinand progrese in domeniul productiei si al exportului. Contul curent al balantei de plati a atins in 1999 un deficit de 1296 milioane USD, in scadere cu mai mult de jumatate fata de 1998, in timp ce absorbtia interna s-a redus cu 20,6 la suta.

Raportul dintre consumul final si investitii a ramas aproape nemodificat, investitiile continuand sa reprezinte sub o cincime din absorbtie, afectand perspectivele de crestere economica si de finantare a deficitului extern. Dupa ce in 1998 procesul de economisire s-a accentuat, ca urmare a influxului mare de investitii straine (peste 2 miliarde USD), reflectat insa intr-un nivel inalt al importului (10,9 miliarde USD) si intr-un deficit de aproape de 3 miliarde USD, prioritara pentru 1999 a fost ajustarea importului. In acest sens, au fost aplicate politici monetare si fiscale ferme inca din primele luni ale anului, sustinute de politici salariale de limitare a cererii interne si de restructurare a industriei, cu impact negativ asupra investitiilor, dar favorabile reducerii deficitului intern si stimularii economisirii.

3. Bilant premergator unui nou inceput

Cu exceptia istoricei hotarari de la Helsinki (si aceasta sosita pe ultimul
segment din cursa anului 1999: 10 decembrie), mediul economic romanesc a oferit
deopotriva efectele pasilor nesiguri si cu dese sincope ale reformelor in interior, precum si eforturile de supravietuire intr-un ambient extern nu numai nefavorabil, ci condimentat cu dese ostilitati si pericole.

O parte din socurile externe precedente s-au reverberat si in acest an, potentate de altele noi: conflictul din perimetrul iugoslav si incetinirea ritmului de crestere a PIB-ului tarilor occidentale, principale partenere in schimburile tarilor central si est europene.

Noua abordare a Fondul Monetar International referitoare la garantii a constituit inca o provocare pentru oficialitatile romane, care se adauga complexitatii de probleme imperative carora trebuia sa le asigure solutionarea:

1. Criza din Rusia acutizata in a doua parte a anului 1998 a avut urmari nesemnificative in plan comercial, deoarece atat exporturile, cat si importurile pe aceasta relatie (exceptandu-le pe cele energetice) nu sunt intr-o pondere importanta: Romania detine cea mai mica pondere a exportului catre Rusia, practic in urma tuturor tarilor din spatiul ex-comunist. Efectele in plan financiar insa au atins succesiv mari cote de dramatism:

Ø      scaderea drastica a investitiilor de portofoliu, ca urmare a unor mari
scurgeri de capital, care, totusi, au fost stopate din cauza nivelului de subdezvoltare a pietei romanesti de capital;

Ø      situatia dificila a Bancorex, care a devenit evidenta si publica inca din
primele luni ale anului;

Ø      expectatiile negative in legatura cu posibila incetare de plati a
Romaniei, datorita varfului de sarcina cu scadenta in acea vara si a evolutiilor cu
risc de contagiune din imediata apropiere geo-financiara; de altfel, agentiile de
rating au si procedat la o severa descalificare cu trei clase de risc, complicand
pentru inca mult timp conditiile de acces ale Romaniei pe piata internationala de capital.

Razboiul din Iugoslavia a izbucnit cand inca se mai faceau simtite efectele problemei rusesti - martie 1999 - si a generat efecte nefaste importante, desi de proportii relativ reduse in comparatie cu alte tari balcanice. Fata de circa 200 mii. $ pierderi estimate de catre Comisia Europeana, oficialii romani apreciaza ca acestea se ridica la circa 1 mld. $, adica peste 2,3% din PIB. Evenimentele de pe scena iugoslava au marcat trei directii importante din perspectiva Romaniei:

Ø      comertul exterior a inregistrat pierderi importante pe relatiile cu
Germania, Austria si Ungaria, datorita intreruperii comertului pe Dunare;redirectionarea exporturilor catre rutele terestre a insemnat marirea costurilor, cu atat mai mult pentru Romania cu cat, spre deosebire de celelalte tari, costurile cresc cu fiecare zi de blocare a traficului fluvial; comertul bilateral cu Iugoslavia insa a scazut in termeni nominali fara semnificatie deosebita (20 mii. $ exporturile si respectiv 15 mii. $ importurile);

Ø      veniturile din turism au resimtit un puternic impact negativ, cu atat mai
evident cu cat s-au fabricat mari iluzii de crestere prin campaniile publicitare
costisitoare in legatura cu eclipsa si maxima vizibilitate - nu au sporit efectivele
de turisti si nici nu au ameliorat balanta serviciilor;

Ø      continuarea unor scurgeri de capital pe fondul imposibilitatii de a atrage
investitii straine; faptul a creat dificultati in finantarea deficitului bugetar si
perpetuarea pe timpul verii a unor rate inalte ale dobanzii, desi de obicei scad in
acest interval; notabila ramane relativa stabilizare a cursului asa cum s-a realizat
ea incepand din al doilea trimestru.

3. Incetinirea dezvoltarii la cativa dintre partenerii occidentali si cresterea preturilor petrolului completeaza tabloul extern in care a evoluat Romania anului 1999 impunand restrictii specifice in mix-ul de politici atunci adoptate si perpetuate in 2000. Desi inflatia si deficitul de cont curent au fost sistematic tinute sub control, in 11 tari din zona euro se remarca o crestere destul de modesta a productiei industriale.

Scaderea exporturilor si importurilor pe directia relatiilor cu tari din UE, indica gradul in care economia romaneasca - mica, relativ deschisa si in tranzitie - raspunde la stimulii externi de integrare geopolitica si economica.

4. Cresterea pretului la petrol a avut o influenta semnificativa, fiind dublata de inchiderea a doua mari rafinarii. Ca atare, masuri de reforma structurala au potentat aspectul pozitiv al balantei comerciale, in sensul ca si cursul a resimtit o mai mica presiune, o mai lenta depreciere.

Asadar, avand exporturi in valoare de 27% din PIB si importuri in valoare de circa 35% din PIB, situatia Romaniei este similara cu a altor tari din spatiul est si central european, desi cu o economie mai putin deschisa decat a acestora. Prin urmare, ar fi fost normala o mai slaba reactie a unei economii mai putin deschise,in sensul ca socurile externe ar fi fost normal sa se repercuteze cu mai putina acuitate

Anul 2000

Deficitul contului curent al balantei de plati s-a redus in 2000 cu 7,5 % fata de 1999, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 110 milioane USD, respectiv cu 0,5%), inregistrand cel mai mic nivel de dupa 1994. Cu 1359 milioane USD, deficitul contului curent s-a situat cu mai mult de o treime sub media perioadei 1995-1999. Influenta determinata asupra contului curent a avut-o balanta comerciala, a carei pondere deficitul balantei serviciilor si veniturilor a inregistrat reduceri semnificative, iar cea a excedentului de la pozitia transferuri curente s-a majorat. Pe parcursul anului, deficitul de cont curent si-a mentinut tendinta anului anterior, de acumulate in trimestrele II si IV, datorata importului net de bunuri.

Romania face parte (alaturi de Cehia, Slovenia si Ungaria) din grupul tarilor central si est-europene care si-au limitat in ultimii ani deficitele de cont curent la niveluri sustenabile, de sub 5 % din PIB. In anul 2000, atat exportul, cat si importul au inregistrat cele mai mari niveluri absolute din ultimii 11 ani, cu cresteri de 22,1 % si respectiv 23,7 % fata de 1999.

Depasirea cu aproape o patrime a deficitului de cont curent de catre cel al balantei comerciale a fost atenuata de evolutia pozitiva a celorlalte componente, in special a transferurilor curente, precum si de tendinta de reducere a deficitului balantei serviciilor si a veniturilor. Sursa principala a deficitului comercial de 1684 milioane USD (in crestere cu 34% fata de 1999) a fost importul, stimulat de revigorarea industriei prelucratoare, de efectele secetei asupra productiei agricole si de aprecierea reala a leului fata de USD si mai ales fata de Euro.

Majorarea pretului la titei a constituit un alt factor care determinat cresterea valorii importurilor. Deficitul balantei serviciilor s-a redus cu peste 40% fata de 1999, iar ca pondere cu 0,5 %, ca urmare a cresterii mai accentuate a incasarilor in raport cu platile la pozitiile transport, turism si alte servicii. In ceea ce priveste veniturile, deficitul s-a diminuat cu 31,6 % fata de anul anterior, in pofida majorarii cu aproape 12% a dobanzilor platite pentru imprumuturile pe termen mediu si lung, datorita cresterii veniturilor obtinute de Banca Nationala a Romaniei din administrarea rezervelor valutare. In mod traditional excedentara, balanta transferurilor curente a inregistrat in 2000 cel mai ridicat nivel din ultimii ani (860 milioane USD), in crestere cu peste 37 % fata de anul anterior, datorita influxurilor banesti de la nerezidenti si asistentii tehnice nerambursabile.

Graficul 1. Evolutia contului curent in perioada 1991-2001.

Sursa: www.insse.ro

Anul 2001

In anul 2001, balanta de plati a Romaniei a reflectat atat eforturile pentru consolidarea cresterii economice, cat si transformarile nefavorabile din mediul extern, materializate in adancirea deficitului comercial si de cont curent. Imbunatatirea performantelor economice a facilitat insa finantarea a mai mult de jumatate din deficitul extern din investitiile directe si a favorizat accesul pe pietele internationale de capital.

Deficitul contului curent a inregistrat o valoare de 2317 milioane USD, care a depasit-o cu 70% pe cea din 2000, in timp ce absorbtia interna s-a majorat cu peste 10%, investitiile reprezentand componenta cea mai dinamica. Raportul dintre consumul si investitiile a avut o evolutie pozitiva, iar ponderea investitiilor in absorbtie a crescut cu 1,9 puncte procentuale, anticipand perspective de crestere economica si de finantare a deficitului extern.

In 2001, deficitul de cont curent a atins cel mai mare nivel dupa 1998, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB. Accentuarea dezechilibrului extern poate fi pusa pe seama competitivitatii inca reduse a exporturilor romanesti si aprecierii monedei nationale in termeni reali. Aceasta deteriorare s-a produs pe fondul majorarii deficitului balantei comerciale, a carui pondere in PIB a crescut de la 4,6% in 2000 la 7,5% in 2001. Comparativ cu anul precedent, structura deficitului contului curent s-a modificat, in sensul majorarii ponderii deficitului balantei comerciale si al diminuarii ponderii deficitelor serviciilor si veniturilor; desi fluxurile inregistrate de pozitia transferurilor curente s-au majorat fata de 2000, adancirea deficitului comercial a atenuat influenta pozitiva a acestora asupra contului curent.

Balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 3178 milioane USD, in crestere cu 64% fata de 2000, exclusiv pe seama balantei comerciale, ceea ce arata ca o parte insemnata a cresterii consumului intern a fost asigurata din resurse externe.

Imbunatatirea rating-ului de tara si consolidarea economica din anul 2001 au facilitat accesul Romaniei pe pietele internationale de capital asigurand fluxurile financiare necesare finantarii de cont curent si majorarii rezervei oficiale. Componentele contului de capital au avut urmatoarele caracteristici in perioada analizata:

Investitiile directe nete au crescut cu 126 milioane USD fata de 2000, ceea ce in contextul diminuarii fluxurilor investitionale la nivel mondial reflecta perceptia unei economii care se indreapta spre normalitate;

Investitiile de portofoliu au inregistrat o crestere semnificativa fata de anul precedent, ca urmare a euro-obligatiunilor emise de guvern si de companii de stat;

In luna noiembrie 2001 s-a incheiat un nou acord stand-by cu FMI (in valoare de 280 milioane USD, pe o perioada de 18 luni) si a fost eliberata prima transa din cele sase programate (67 milioane USD);rezerva bancii centrale a atins nivelul record de 3,9 miliarde USD - cel mai mare nivel inregistrat in ultimii ani.

Pe ansamblu soldul contului financiar a fost de 1404 milioane USD, mai mare cu 17,6 % fata de 2000, ca urmare a imbunatatirii a raportului intrari-iesiri.

Finantarea deficitului de cont curent in anul 2001 s-a realizat in proportie de peste 75% din investitii directe si de portofoliu. Imprumuturile externe nete pe termen mediu si lung s-au cifrat la 893 milioane USD, mai mici cu circa o treime comparativ cu 2000, ca urmare a reducerii imprumuturilor contractate de autoritatea monetara si de sectorul guvernamental, precum si a rambursarilor mai ridicate efectuate de acestea. Finantarea prin imprumuturi externe pe termen scurt s-a soldat cu intrari nete de 223 milioane USD, spre deosebire de anul precedent, cand s-au inregistrat iesiri nete de 33 milioane USD.

 Deficitul de cont curent a scazut in a doua jumatate a anului 2001, iar la nivelul

intregului an s-a apropiat de tinta de 6 procente din PIB. In a doua jumatate a anului 2001, exporturile s-au diminuat ca urmare a incetinirii activitatii in Europa, dar cum cererea interna s-a temperat, importurile de asemenea au scazut. Deficitul comercial oarecum mai ridicat a fost contrabalasat prin imbunatatirea raportului de schimb si prin transferuri mai mari. La inceputul lui 2002 exporturile au inceput sa creasca din nou, in timp ce importurile au ramas sub nivelul proiectiilor din program, in parte datorita reducerii costurilor aferente importurilor de energie. Ca urmare a imbunatatirii soldului in comert si servicii si cresterii ridicate a transferurilor curente, deficitul de cont curent pentru ianuarie-mai a scazut la 1.5 procente din PIB anual, mult sub proiectia din program. 

Graficul Evolutia soldului contului de capital 1991-2001

Sursa: www.insse.ro

Tabelul

Proiectie a Contului curent si a Balantei comerciale pentru perioada 1991 - 2001

Milioane USD

Sursa : www.fmi.ro - Raportul echipei FMI din 11 Aprilie 2003 Acordul Stand-by din Octombrie 2001

Anul 2002

In anul 2002 balanta de plati a Romaniei a reflectat o ameliorare a contului curent - favorizata de reducerea importului net de bunuri si servicii si de intensificarea transferurilor curente nete, pe fondul consolidarii cresterii economice si al imbunatatirii rating-ului de tara. In aceste conditii, finantarea deficitului de cont curent nu a creat mari dificultati - investitiile directe au acoperit peste 70 la suta din deficit, cea mai mare parte a influxurilor financiare putand fi alocata cresterii rezervei valutare.

Ameliorarea deficitului de cont curent s-a produs in conditiile in care absorbtia interna si-a continuat evolutia ascendenta din anul precedent, investitiile reprezentand si in anul 2002 componenta cea mai dinamica.

Relatia de echilibru dintre economisire, investitii si soldul contului curent a consemnat pentru anul 2002 cel mai redus nivel din ultimii doi ani al deficitului de cont curent in PIB (3,3 la suta), datorita evolutiei pozitive a celor doua componente: rata economisirii care s-a situat la 19,7 la suta (cea mai mare dupa 1994) si rata de investire care a atins 23 la suta (fata de 22,5 la suta in anul 2001).

In anul 2002, deficitul contului curent al balantei de plati a fost de 1 525 milioane dolari SUA, cu 31,4 la suta mai mic fata de anul 2001, evolutie care s-a reflectat in diminuarea semnificativa, de la 5,5 la suta la 3,3 la suta, a ponderii acestuia in PIB.

Tabelul 3.

Balanta de plati 2001-2002

-milioane dolari SUA-

Sursa: www.bnr.ro, Raportul anul al BNR.

Factorii determinanti ai imbunatatirii soldului contului curent au fost majorarea cu 34,4 la suta a transferurilor curente nete, transformarea deficitului serviciilor in excedent si reducerea cu 12,1 la suta a deficitului balantei comerciale. In schimb, deficitul aferent veniturilor a inregistrat o crestere cu aproximativ doua treimi fata de anul 2001, datorita repatrierii de catre nerezidenti a veniturilor din investitii directe si din investitii de portofoliu.

In anul 2002, balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 2 602 milioane dolari SUA, in scadere cu 15,6 la suta fata de anul precedent, pe fondul accentuarii cresterii exportului de bunuri si servicii (de la 10,8 la suta in anul 2001 la 20,9 la suta in anul 2002), concomitent cu temperarea expansiunii importului de bunuri si servicii (de la 17,5 la suta la 14,1 la suta).

In anul 2002, deficitul comercial a fost de 2 611 milioane dolari SUA, consemnand o reducere comparativ cu anul 2001, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 358 milioane dolari SUA, respectiv cu 1,7 puncte procentuale), pe fondul accelerarii exporturilor - stimulate de consolidarea cresterii economice, de cererea externa de produse minerale si de produse prelucrate in
sistem lohn (confectii, tricotaje, incaltaminte), de cresterea specializarii intra-ramura (masini, echipamente si mijloace de transport), precum si de deprecierea in termeni reali (cu 2,9 la suta) a monedei nationale in raport cu euro. Deficitul comercial al anului 2002 s-a acumulat, ca si in anul precedent, preponderent in trimestrele II si IV.

Pe zone geografice, deficitul a fost generat de comertul cu tarile in tranzitie (88,5 la suta, din care comertul cu Federatia Rusa 43,9 la suta, CEFTA 28,8 la suta si Ucraina 10,7 la suta) si cu tarile dezvoltate (14,2 la suta, din care 12,2 la suta din comertul cu Uniunea Europeana). Din comertul cu tarile in curs de dezvoltare a rezultat un excedent de 115,8 milioane dolari SUA.

Gradul de deschidere a economiei romanesti, care a relevat o evolutie constant ascendenta in ultimii patru ani, a crescut considerabil, de la 41,4 la suta in anul 1993 la 66,4 la suta in anul 2002, pe fondul scaderii protectionismului tarifar si al reorientarii comertului exterior catre Uniunea Europeana.

Exportul de bunuri a insumat 13 876 milioane dolari SUA, in crestere fata de anul 2001 cu 21,9 la suta (2 491 milioane dolari SUA), ca urmare a majorarii volumului de marfuri la mai mult de jumatate. Cresterile de export din ultimii patru ani au marit contributia exportului la realizarea PIB de la 19,7 la suta in 1998 la 30,3 la suta in 200 Media lunara realizata la export in anul 2002 a fost de 1 156,3 milioane dolari SUA, mai mare cu 207,5 milioane dolari SUA fata de anul precedent.

Importul de bunuri (FOB) a atins in 2002 valoarea de 16 487 milioane dolari SUA (36 la suta din PIB), in crestere cu 14,9 la suta fata de anul precedent (2 133 milioane dolari SUA), pe fondul consolidarii cererii interne, al majorarii exportului si al cresterii pretului international al titeiului. Surplusul de import s-a realizat preponderent din majorarea volumului de bunuri (ca urmare a liberalizarii importului de bunuri industriale din Uniunea Europeana, a suspendarii platii taxei pe valoarea adaugata pentru importul de masini si utilaje) si de materii prime care nu se produc in tara sau sunt deficitare. Media lunara realizata la import in anul 2002 a fost de 1 373,9 milioane dolari SUA, mai mare cu 177,7 milioane dolari SUA fata de anul precedent. Dintre produsele cu ponderi semnificative in import.

Anul 2003

In anul 2003 balanta de plati a Romaniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adancirii deficitului comercial - ca urmare a expansiunii cererii interne. Cu toate acestea, finantarea deficitului de cont curent nu a creat dificultati, investitiile directe si de portofoliu ale nerezidentilor in Romania acoperind aproximativ 75 la suta din deficit. Absorbtia interna si-a continuat evolutia ascendenta din anii precedenti, investitiile reprezentand si in anul 2003 componenta cea mai dinamica.

Relatia de echilibru dintre economisire, investitii si soldul contului curent a consemnat pentru anul 2003 o noua crestere a ponderii deficitului de cont curent in PIB (5,7 la suta), tendinta imprimata de evolutia negativa a ratei economisirii, care s-a situat cu 1,4 puncte procentuale sub nivelul inregistrat in anul precedent.

In anul 2003, deficitul contului curent al balantei de plati a fost de 2 877 milioane euro, cu 77,3 la suta mai mare fata de anul 2002, evolutie care s-a reflectat in cresterea semnificativa, de la 3,3 la suta la 5,7 la suta, a ponderii acestuia in PIB.

Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o balanta comerciala, ponderea acesteia in PIB ajungand la 7,9 la suta (cu 2,2 puncte procentuale mai mult decat in anul 2002), pe fondul expansiunii importului si al incetinirii ritmului anual de crestere a exportului. La aceasta s-a adaugat majorarea cu peste o patrime a deficitului balantei veniturilor. Efectul negativ al celor doua componente asupra contului curent a fost usor atenuat de evolutia pozitiva a balantei serviciilor si a transferurilor curente.

Balanta comerciala (bunuri si servicii)

In anul 2003, balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 3 893 milioane euro, in crestere cu 41,7 la suta fata de anul precedent, pe fondul accentuarii cresterii importului de bunuri si servicii (de la 7,8 la suta in anul 2002 la 11,5 la suta in anul 2003), concomitent cu temperarea exportului de bunuri si servicii (de la 14,3 la suta la 6,7 la suta).

Balanta comerciala (bunuri)

In anul 2003, deficitul comercial a fost de 3 955 milioane euro, consemnand o majorare comparativ cu anul 2002, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 1 203 milioane euro, respectiv cu 2,2 puncte procentuale), pe fondul accelerarii importurilor - stimulate de o serie de factori: cresterea economica, continuarea procesului de modernizare si retehnologizare, cresterea cererii populatiei pentru bunuri de consum de folosinta indelungata (electronice, electrocasnice si autoturisme), restrangerea productiei de cereale - datorita conditiilor climaterice nefavorabile si majorarii cererii de produse energetice - pe fondul scaderii productiei din sectorul hidroenergetic si nuclearo-electric. Deficitul comercial al anului 2003 s-a acumulat, ca si in anul precedent, preponderent in trimestrele II si IV.

Gradul de deschidere a economiei romanesti, cu o evolutie constant ascendenta in ultimii cinci ani, a crescut considerabil, ajungand la 69,9 la suta in anul 2003, pe fondul scaderii protectionismului tarifar si al intensificarii integrarii Romaniei in circuitul economic mondial.

Exportul de bunuri a insumat 15 614 milioane euro, in crestere fata de anul 2002 cu 6,4 la suta (939 milioane euro), exclusiv din majorarea volumului. Cresterile de export din ultimii cinci ani au marit contributia exportului la realizarea PIB de la 23,8 la suta in 1999 la 31 la suta in 2003. Media lunara realizata la export in anul 2003 a fost de 1 301,2 milioane euro, mai mare cu 78,3 milioane euro fata de anul precedent.

Importul de bunuri (FOB) a atins in 2003 valoarea de 19 569 milioane euro (38,9 la suta din PIB), in crestere cu 12,3 la suta fata de anul precedent (2 142 milioane euro), exclusiv din majorarea volumului de bunuri, datorita preturilor externe mici. Media lunara realizata la import in anul 2003 a fost de 1 630,8 milioane euro, mai mare cu 178,5 milioane euro fata de anul precedent.

Anul 2004

In anul 2004 balanta de plati a Romaniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adancirii deficitului comercial, ca efect al dublarii ritmului anual de crestere a importurilor si de accelerare a acestora in raport cu exporturile. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost cresterea veniturilor salariale si expansiunea creditului neguvernamental. Cu toate acestea, investitiile directe au asigurat finantarea integrala a deficitului de cont curent.

Absorbtia interna a inregistrat in anul 2004 un ritm de 18,1 la suta fata de anul precedent (datorita expansiunii rapide a importului de tehnologie si de resurse energetice), iar raportul dintre investitii si consumul final s-a mentinut la aproximativ 27 la suta.

Relatia de echilibru dintre economisire, investitii si soldul contului curent a consemnat pentru anul 2004 cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani al deficitului de cont curent (8,7 la suta), tendinta imprimata de evolutia negativa a ratei economisirii, care s-a situat cu 2,4 puncte procentuale sub nivelul inregistrat in anul 2003.

In anul 2004, deficitul contului curent al balantei de plati a fost de 5 099 milioane euro, mai mare cu doua treimi fata de anul precedent, evolutie care s-a reflectat in cresterea semnificativa, de la 6 la suta la 8,7 la suta, a ponderii acestuia in PIB.

Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o balanta comerciala, ponderea acesteia in PIB ajungand la 9 la suta (cu 1,2 puncte procentuale mai mult decat in anul 2003), pe fondul accelerarii importurilor in trimestrele II si IV. Accentuarea soldului negativ al contului curent a mai fost alimentata de cresterea deficitului balantei veniturilor si de transformarea excedentului provenind de la balanta serviciilor in deficit. Efectul negativ al celor trei componente asupra contului curent a fost partial atenuat de evolutia pozitiva a balantei transferurilor curente.

Balanta comerciala (bunuri si servicii) In anul 2004, balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 5 536 milioane euro, in crestere cu 42,2 la suta fata de anul precedent, pe fondul majorarii importului de bunuri si servicii.

Balanta comerciala (bunuri) In anul 2004, deficitul comercial a fost de 5 323 milioane euro, consemnand o majorare comparativ cu anul precedent, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 1 368 milioane euro, respectiv cu 1,2 puncte procentuale), pe fondul accelerarii importurilor - stimulate in principal de cresterea economica care a condus la majorarea cererii de bunuri de capital si de resurse energetice primare si de extinderea creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinta indelungata (inclusiv leasing financiar pentru autoturisme).

Gradul de deschidere a economiei romanesti a crescut semnificativ, ajungand la 73,3 la suta in anul 2004, pe fondul eliminarii protectionismului tarifar si al intensificarii integrarii Romaniei in circuitul economic mondial.

Exportul de bunuri a insumat 18 935 milioane euro, marcand o crestere substantiala (21,3 la suta) comparativ cu anul 2003, ca efect al majorarii preturilor externe (la produse metalurgice, produse petroliere, masini) si al modificarii structurii bunurilor exportate - in sensul cresterii ponderii bunurilor intermediare si al scaderii ponderii bunurilor de consum. Surplusul valoric al exportului fata de anul 2003 a fost de 3 321 milioane euro, din care 57,4 la suta s-a datorat cresterii volumului
de marfuri exportate si 42,6 la suta influentelor favorabile ale preturilor externe. In anul 2004, media lunara realizata la export s-a apropiat de 1,6 miliarde euro, marind contributia exportului la realizarea PIB cu 1,3 puncte procentuale fata de anul precedent, pana la 32,1 la suta.

Importul de bunuri (FOB) a atins in 2004 valoarea de 24 258 milioane euro, in crestere cu 24 la suta fata de anul precedent, pe fondul expansiunii cererii interne. Surplusul valoric al importului fata de anul 2003 a fost de 4 689 milioane euro, din care 84,2 la suta s-a datorat cresterii volumului de marfuri importate si 15,8 la suta majorarii preturilor externe. Media lunara realizata la import a fost de 2 miliarde euro si a majorat ponderea importului in PIB cu 2,6 puncte procentuale fata de anul 2003, ajungand la 41,2 la suta..

Anul 2005

In anul 2005 balanta de plati a Romaniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adancirii deficitului comercial, ca efect al mentinerii ritmului anual de crestere a importurilor si de incetinire a exporturilor, in special in zona euro. Mentinerea inclinatiei spre consum a populatiei in anul 2005 a fost asigurata prin importuri, cererea de marfuri fiind mai mare si mai diversificata decat potentialul sectorului industrial. Cu toate acestea, finantarea deficitului de cont curent nu a creat dificultati, investitiile straine directe si transferurile de capital acoperind aproximativ 85 la suta din deficit.

Consumul final si investitiile au insumat 87,4 miliarde euro, mai mult cu 31,8 la suta fata de anul precedent, datorita expansiunii rapide a importului de tehnologie, resurse energetice si bunuri de consum de folosinta indelungata, iar raportul dintre investitii si consumul final s-a mentinut la aproximativ 26 la suta.

In anul 2005, balanta de plati a Romaniei a consemnat adancirea soldului negativ al contului curent cu 35,1 la suta fata de cel inregistrat in anul precedent, pana la nivelul de 6 888 milioane euro. Ponderea deficitului contului curent in PIB a fost de 8,7 la suta, comparativ cu 8,4 la suta in anul 2004.

Balanta comerciala (bunuri si servicii)

In anul 2005, balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 8 155 milioane euro, in crestere cu 47,3 la suta fata de anul precedent, pe fondul majorarii importului de bunuri si servicii.

Balanta comerciala (bunuri) In anul 2005, soldul negativ al balantei comerciale a fost de 7 806 milioane euro, consemnand o majorare comparativ cu anul precedent, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 2 483 milioane euro, respectiv cu 1 punct procentual), ca efect al temperarii dinamicii exportului catre zona euro si in conditiile mentinerii ratei de crestere a importului. Dinamica importurilor a fost sustinuta de cresterea cererii populatiei pentru bunuri de folosinta indelungata, de continuarea procesului de modernizare a economiei si de majorarea preturilor internationale la titei si gaze naturale.

Exportul de bunuri a insumat 22 255 milioane euro, in crestere cu 17,5 la suta fata de anul 2004, ca efect al temperarii cererii din zona euro (cu exceptia exportului de produse minerale) si al modificarii structurii exporturilor - in favoarea bunurilor cu grad inalt de prelucrare (bunuri intermediare si bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost comparabil cu cel din anul precedent (3 320 milioane euro) si a provenit in proportie de doua treimi din cresterea preturilor externe (produse petroliere, produse ale industriei chimice, fonta, fier si otel) si de o treime din majorarea volumului (automobile, produse petroliere, masini, aparate si echipamente electrice).

Importul de bunuri a atins 30 061 milioane euro, rata de crestere fiind comparabila cu cea din anul 2004 (23,9 la suta), in conditiile cresterii preturilor internationale (titei, gaze naturale, produse petroliere, minereuri, produse metalurgice, piei, blanuri) si ale majorarii cererii interne (automobile,tractoare si alte vehicule terestre, cazane, turbine, motoare, aparate si dispozitive mecanice, bumbac, fire si tesaturi din bumbac, masini, aparate si echipamente electrice, aparate de inregistrat si de
reprodus sunetul si imaginea). Surplusul valoric al importului fata de anul 2004 a fost de 5 803 milioane euro si a fost determinat de cresterea preturilor externe, de modificarea structurii importului si de majorarea cererii interne pentru bunuri de folosinta indelungata. Media lunara realizata la import a fost de 2,5 miliarde euro, mai mare cu 0,5 miliarde euro decat in anul precedent.

Anul 2006

In anul 2006 balanta de plati a Romaniei a reflectat o deteriorare a soldului contului curent, pe fondul adancirii deficitului comercial, ca efect al temperarii dinamicii exportului si al accelerarii importurilor. Factorii care au stimulat majorarea cererii interne au fost cresterea veniturilor salariale16 si expansiunea rapida a creditului neguvernamental. Ca tendinta pozitiva se remarca sustenabilitatea ridicata a deficitului de cont curent prin surse autonome de finantare, influxurile nete de investitii straine directe acoperind aproximativ 86 la suta din deficitul de cont curent.

In anul 2006, balanta de plati a Romaniei a consemnat adancirea soldului negativ al contului curent pana la nivelul de 10 156 milioane euro, mai mare cu 47,4 la suta fata de cel inregistrat in anul precedent. Ponderea deficitului contului curent in PIB a fost de 10,4 la suta, comparativ cu 8,7 la suta in anul 2005.

Balanta comerciala (bunuri si servicii) In anul 2006, balanta de bunuri si servicii a inregistrat un deficit de 11 755 milioane euro, in crestere cu 44,1 la suta fata de anul precedent, pe fondul majorarii mai accentuate a importului de bunuri si servicii.

Balanta comerciala (bunuri) In anul 2006, soldul negativ al balantei comerciale a fost de 11 759 milioane euro, consemnand o majorare comparativ cu anul precedent, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 3 953 milioane euro, respectiv cu 2,3 puncte procentuale), pe fondul accelerarii importurilor - stimulate de cresterea economica care a condus la dezvoltarea cererii de bunuri de capital si de resurse energetice primare si de extinderea rapida a creditului neguvernamental pentru bunuri de folosinta indelungata (inclusiv leasing financiar, in principal pentru autoturisme). Adancirea deficitului comercial este reflectata si de reducerea gradului de acoperire a importurilor cu exporturi de la 74 la suta in anul 2005 la 68,7 la suta in anul 2006. Comparativ cu anul 2005, gradul de deschidere a economiei romanesti s-a redus cu 0,5 puncte procentuale, pana la 65,3 la suta.

Evolutia soldului balantei comerciale pe cele opt grupe de marfuri consemneaza excedente la: textile, confectii, incaltaminte (2 047 milioane euro), metale comune (157 milioane euro) si deficite la: masini, aparate, echipamente si mijloace de transport (5 678 milioane euro), produse chimice si plastice (3 063 milioane euro), produse minerale (2 867 milioane euro), produse agroalimentare (1 384 milioane euro), produse din lemn, hartie si alte marfuri (971 milioane euro).

Exportul de bunuri a insumat 25 850 milioane euro, in crestere cu 16,2 la suta fata de anul 2005, ca efect al majorarii preturilor externe (la produse petroliere19, masini, produse metalurgice, produse chimice, materiale plastice, mobilier), al volumului si al cresterii exporturilor produselor prelucrate (bunuri intermediare si bunuri de capital). Surplusul valoric al exportului a fost de 3 595 milioane
euro, mai mare cu 275 milioane euro fata de cel inregistrat in anul 2005 si a provenit atat din cresterea preturilor externe (produse petroliere, metalurgice, chimice si plastice, aluminiu, motoare, aparate si dispozitive mecanice, mobilier si incaltaminte), cat si din majorarea volumului (automobile, produse petroliere, masini, aparate si echipamente electrice, aluminiu, cupru, produse din fonta, fier sau otel, materiale plastice si articole din plastic). In anul 2006, media lunara realizata la export a fost de 2,1 miliarde euro, mai mare cu 0,3 miliarde euro decat in anul precedent.
Importul de bunuri a inregistrat 37 609 milioane euro, mai mult cu 25,1 la suta fata de anul precedent, pe seama majorarii cererii interne de bunuri de capital (automobile, tractoare si alte vehicule terestre, aparate si dispozitive mecanice, masini, aparate si echipamente electrice) si de produse energetice, precum si de evolutia preturilor materiilor prime20. Surplusul valoric al importului fata de anul 2005 a fost de 7 548 milioane euro, mai mare cu 1 745 milioane euro fata de cel inregistrat in anul 2005 si a fost determinat in cea mai mare parte de majorarea volumului fizic al bunurilor importate. Media lunara realizata la import a fost de 3,1 miliarde euro, mai mare cu 0,6 miliarde euro decat in anul precedent.

Anul 2007

In Romania, ca si in majoritatea tarilor din Uniunea Europeana, dezechilibrul extern a fost generat in principal de deficitul comercial, fiind determinat de cererea interna foarte ridicata. Printre factorii care au stimulat expansiunea cererii interne se pot evidentia: aprecierea monedei nationale fata de euro, cresterea mai rapida a veniturilor salariale fata de dinamica productivitatii muncii, alte influente structurale.

In anul 2007, balanta de plati a Romaniei a reflectat adancirea soldului negativ al contului curent pana la nivelul de 16 677 milioane euro, mai mare cu 64,2 la suta fata de cel inregistrat in anul precedent. Ponderea deficitului contului curent in PIB a fost de 13,8 la suta, comparativ cu 10,4 la suta in anul 2006.

Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale (bunuri), ponderea acestuia in PIB ajungand la 14,7 la suta in anul 2007, cu 2,7 puncte procentuale mai mult decat in anul 2006. Soldul negativ al contului curent a mai fost alimentat si de amplificarea veniturilor obtinute de nerezidenti din investitii directe. Efectul negativ al fluxurilor de bunuri si venituri asupra contului curent a fost partial atenuat de evolutia pozitiva a balantei serviciilor si de influxurile nete de transferuri curente.

Balanta comerciala (bunuri)

In anul 2007, soldul negativ al balantei comerciale a fost de 17 822 milioane euro, consemnand o majorare comparativ cu anul precedent, atat in valoare absoluta, cat si ca pondere in PIB (cu 6 063 milioane euro, respectiv cu 2,7 puncte procentuale). Accentuarea deficitului comercial cu 51,6 la suta fata de anul 2006 s-a produs ca efect al temperarii dinamicii exporturilor (in special exportul de produse petroliere, confectii, textile si incaltaminte) si pe fondul accelerarii importurilor.

Pe parcursul anului 2007, cel mai ridicat deficit comercial s-a inregistrat in luna noiembrie, de 1,9 miliarde euro. Media lunara a deficitului comercial in anul 2007 a fost de 1,5 miliarde euro, mai mare cu 0,5 miliarde euro fata de media lunara a anului precedent. Evolutia soldului balantei comerciale pe cele opt grupe de marfuri consemneaza excedent la textile, confectii, incaltaminte (1 468 milioane euro) si deficite la: masini, aparate, echipamente si mijloace de transport (8 290 milioane euro), produse chimice si plastice (3 840 milioane euro), produse minerale (3 371 milioane euro), produse agroalimentare (1 960 milioane euro), metale comune (424 milioane euro), produse din lemn, hartie si alte marfuri (1 405 milioane euro).

Analiza soldului balantei comerciale pe principalele stadii ale productiei evidentiaza deficite la bunuri de capital (8 321 milioane euro), bunuri intermediare (4 903 milioane euro), materii prime (4 569 milioane euro) si bunuri de consum (29 milioane euro).

De asemenea, gradul de acoperire a importurilor prin exporturi si gradul de deschidere a economiei romanesti s-au redus fata de anul 2006, cu 6,3 puncte procentuale, respectiv cu 1,7 puncte procentuale (pana la 62,4 la suta, respectiv 66,7 la suta).

Exportul de bunuri a insumat 29 549 milioane euro, in crestere cu 14,3 la suta fata de anul precedent, ca efect al majorarii preturilor externe, al volumului si al modificarii structurii exporturilor in favoarea bunurilor de capital si a celor intermediare. Surplusul valoric al exportului (3 699 milioane euro, comparativ cu 3 595 milioane euro in anul 2006) a provenit in proportie de 64,6 la suta din cresterea preturilor externe (produse metalurgice, automobile, tractoare si alte vehicule terestre, mobilier, cazane, turbine, motoare, aparate si dispozitive mecanice, tutun, lemn, ingrasaminte, materiale plastice) si de 35,4 la suta din majorarea volumului (automobile, tractoare si alte vehicule terestre, masini, aparate si echipamente electrice, cazane, turbine, motoare, aparate si dispozitive mecanice, articole din cauciuc, produse metalurgice, sticla si articole din sticla, fibre sintetice sau artificiale). Cel mai ridicat nivel al exportului din anul 2007 s-a inregistrat in luna octombrie (2,8 miliarde euro), iar media lunara realizata la export a fost de 2,5 miliarde euro, mai mare cu 0,3 miliarde euro decat in anul precedent.

Importul de bunuri a atins 47 371 milioane euro, in crestere cu 26 la suta fata de anul 2006, datorita majorarii preturilor internationale la titei si cresterii cererii interne de bunuri de capital (automobile25, tractoare si alte vehicule terestre; motoare, aparate si dispozitive mecanice; masini, aparate si echipamente electrice), bunuri intermediare (echipamente de transport, subansambluri, piese si accesorii si alte produse prelucrate pentru industrie) si bunuri de consum (produse de uz casnic de folosinta indelungata; confectii, incaltaminte si tricotaje; alimente si bauturi). Surplusul valoric al importului a fost de 9 762 milioane euro, mai mare cu 2 214 milioane euro fata de cel inregistrat in anul 2006 si a fost determinat in proportie de 92 la suta de majorarea volumului fizic

al bunurilor importate.

Media lunara realizata la import a fost de 3,9 miliarde euro, mai mare cu 0,8 miliarde euro decat in anul precedent.

Anul 2008

In anul 2008 contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 16 877 milioane euro, in crestere cu 1,2 la suta fata de anul 2007. Influenta determinanta asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a insumat 18 199 milioane euro, mai mare cu 2,1 la suta fata de anul 2007. De mentionat ca in anul 2008, dinamica exporturilor a devansat cu 4,4 puncte procentuale dinamica importurilor.

Deficitul contului curent in anul 2008 a fost finantat in proportie de 53,5 la suta prin investitii directe ale nerezidentilor in Romania (fata de 43,5 la suta in anul 2007), care au inregistrat 9 024 milioane euro (comparativ cu 7 251 milioane euro in anul 2007). In anul 2008, participatiile la capital si profitul reinvestit au reprezentat 50,1 la suta, iar creditele intra-grup 49,9 la suta.

Tabelul 4.

Balanta de plati externe ianuarie-aprilie 2009

* date revizuite 
 ** date provizorii
*** Sursa datelor: Institutul National de Statistica (INS). Importurile FOB sunt calculate pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0834 determinat de INS.

Anul 2009

In perioada 1.01 - 30.04.2009 contul curent al balantei de plati a inregistrat un deficit de 1182 milioane euro, in scadere cu 78,9 la suta in raport cu aceeasi perioada din anul 2008. Influenta determinanta asupra reducerii soldului contului curent a avut-o deficitul balantei comerciale, care a insumat 1970 milioane euro, in scadere cu 66,5 la suta fata de perioada ianuarie - aprilie 2008.

Deficitul contului curent in perioada ianuarie - aprilie 2009 a fost finantat integral prin investitii directe ale nerezidentilor in Romania (fata de 66 la suta in perioada ianuarie - aprilie 2008), care au inregistrat 2055 milioane euro (comparativ cu 3695 milioane euro in primele patru luni ale anului 2008). In perioada ianuarie - aprilie 2009, din cele 2055 milioane euro, participatiile la capital au reprezentat 51,2 la suta, creditele intra-grup 40,0 la suta si profitul reinvestit 8,8 la suta.

CONCLUZII

Resursele naturale diferit distribuite pe fondul unor mari variatii climatice si culturale, politice si economice s-au valorificat diferit si, cu timpul, avantajele dobandite prin specializarea in anumite activitati s-au consolidai, astfel ca, in final, au impus unele natiuni fata de altele; stravechea practica a trocului s-a extins si a capatat atributul "extraneitatii' prin cedarea surplusului de produse dinspre unele economii inspre altele, in virtutea rezultatelor globale ale specializarii.

Pentru dinamica imprimata evolutiei societatii umane, comertul - ca schimb de valori intre diferite entitati nationale - a premers de departe revolutiei industriale. Premisa si efect al expansiunii comerciale, cuceririle geografice au accelerat vertiginos civilizarea societatii mai mult decat in multele milenii anterioare acestor evenimente. in mod similar, cuceririle tehnice si tehnologice au generalizat progresul omenirii in decursul unui singur secol, in care, prin performante de toate categoriile, aceasta pare ca s-a transfigurat practic "peste noapte".

Intrucat exista state suverane,iar prin deschiderea spre exterior economiile lor se intrepatrund, apar probleme firesti referitoare la conversia diferitelor monede nationale si la schimbarile bunurilor si capitalurilor dintre rezidentii diferitelor spatii geopolitice. Acestea se contabilizeaza sub forma balantei de plati externe , care se prezinta ca un tablou statistic al tranzactiilor comerciale si financiare desfasurate intre agentii economici rezidenti si nerezidenti.

Comertul international asigura participantilor valorificarea internationala a rezultatelor muncii care s-a depus la nivel national. Prin urmare, ca orice dinamica a doi vectori cu trasee simultane dar de sensuri diferite, este fireasca antamarea conceptului de echilibru ca obiectiv major al fiecarui stat suveran si implicat in schimburile internationale.

Dupa un criteriu ad-hoc de ordonare istorica a treptelor pe care societatea umana le-a parcurs in evolutia sa, balanta de plati externe devine simbolul gradului de intrepatrundere intre diferitele entitati statal-economice, asa cum s-au constituit si evoluat acestea de la individualizare la integrare-globalizare.

Asa cum evenimente mari si dure au constituit o demarcatie radicala intre principale epoci de evolutie, momentul Bretton Woods are semnificatia unei raspantii cruciale in evolutia comertului si finantelor lumii. Consfatuirea inaltilor oficiali din politica externa si din finantele acelor vremi a prefigurat majoritatea coordonatelor pe care a evoluat lumea comerciala si financiara a urmatorilor ani.

Inainte de Bretton Woods statistica platilor internationale era cvasiinexistenta, iar institutiile fondate pentru monitorizarea internationala a comertului si finantelor erau neoperationale si fara perspective reale de a se adecva. Totodata era de neconceput instituirea unui cod metodologic al procedurilor si comportamentelor generale acceptate de statele lumii. In plus, lumea era devastata de explozia extremismelor si nationalismelor sub forma primului si celui de-al doilea razboi mondial.

Dupa Bretton Woods se inregistreaza un mare consens in primul efort conceptual si metodologic de unificare si armonizare a abordarii si elaborarii balantei de plati externe. Institutiile financiare internationale s-au mobilizat pentru editarea periodica a unui manual de elaborare si interpretare standardizata a acestui document. FMI si-a impus produsul drept cel mai pertinent in materie, dincolo de complexitatea modificarilor structurale si conjuncturale carora le-a facut fata omenirea acestor ani. A fost secondat apoi de OCDE, BIRD, CEE (ulterior UE) si altele, fiecare dintre acestea urmarind in mod specific un scop comun.

Balanta de plati externe ilustreaza progresul pe care l-a parcurs omenirea de la individualismul economic pe criterii nationale, la integrationismul entitatilor economice dupa criterii si practici comerciale si financiare, mai presus de stavile geopolitice sau cultural-etnice.

Prin esenta lor comertul si finantele raman vectorii esentiali ai acestei spirale de progres, deopotriva pentru indivizi si pentru tari. La nivelul fiecarui participant, opereaza un anumit tip de management macroeconomic al carui scop, sintetic formulat, ar fi solutii viabile pentru probleme de echilibru intern si extern.

Dar parasind nota globala a prezentarii anterioare si ancorand in sinergia realitatilor romanesti, nu putem ignora amaraciunea lui Dionisie Pop Martian, care a diagnosticat straniu de corect vicisitudinile adanci ale actualei tranzitii : "Toate relele de care este bantuita Romania si care-i distrug viitorul provin din cauza ca romanii nu pun politica in economie si [nici] economie in politica".

Din perspectiva actuala, ar trebui sa consideram trista-i cugetare drept cea mai concisa reteta, asa incat cheia viitorului de succes al romanilor ar fi respectarea simultana a urmatoarelor conditii:

a)      mai multa economie in politica, in sensul unui plus de masura si responsabilitate si

b)      mai multa politica in economie, cu acceptiunea de mai multa chibzuinta si rationalitate.

Plasata inexorabil intr-o conjunctura deseori incriminata pentru istoria de pana acum, Romania a fost inevitabil atrasa pe orbita societatilor inchise, fiind supusa unui regim totalitar al suficientei si dedublarilor, asa cum le-a generat anularea credintei si a proprietatii.

Intocmai ca si celelalte state, odata cu prabusirea acestui regim, Romania continua sa-si descopere vulnerabilitatile ascunse de propaganda oficiala si-si aduna fortele pentru recuperarea timpului pierdut. Chiar daca nu sunt tocmai imbucuratoare aprecierile recente ale oficialilor europeni in legatura cu progresele tarii noastre, se impune recunoasterea unui fapt care transpare dincolo de statistici si comparatii mai mult sau mai putin interesate: societatea romaneasca si-a asumat cu responsabilitate minusurile si si-a formulat explicit optiunile de perfectabilitate in sensul actual al valorilor societatii deschise de tip occidental.

In desavarsirea acestui demers, teoria si practica economica lac apel la unelte si unitati de masura din alte stiinte, se intrepatrund cu alte concepte care incadreaza si ierarhizeaza adecvat mentalitati si comportamente umane si sociale. Ritmul cu care acestea din urma se modifica si se integreaza noilor exigente conditioneaza coerenta si cadenta lucrurilor si actiunilor din lumea concreta a economicului.

Pentru a sintetiza analiza realizata in aceasta lucrare, se poate spune ca balanta de plati se dovedeste un instrument de politica macroeconomica indispensabil in zilele noastre. Pentru a dovedi importanta acestuia se va prezenta rolul pe care il indeplineste acest instrument in activitatea guvernului si bancii centrale din orice tara.

Fiind un tabel de sinteza detaliat pe conturi si subconturi analitice elaborate pe o anumita perioada, balanta de plati permite compararea sub raport cantitativ si calitativ a schimburilor comerciale si financiare a unei tari cu strainatatea. Balanta de plati nu este doar o simpla inregistrare descriptiva a unor operatiuni comerciale sau financiare, ea furnizand elementele de diagnostic care permit evaluarea avantajelor si dezavantajelor pe care fiecare natiune le are in schimburile comerciale cu tarile terte, cu creditorii/ debitorii sau cu organismele financiare internationale.

Din analiza balantei de plati si a soldurilor acesteia se pot trage o serie de concluzii cu privire la competitivitatea externa a economiei nationale, in special in ceea ce priveste comertul cu bunuri si servicii. Pe baza balantei de plati se poate determina de asemenea pozitia investitionala internationala a unei economii care arata sintetic pozitia net - debitoare/ creditoare a unei tari precum si gradul de atractivitate a mediului de afaceri intern pentru investitorii rezidenti si nerezidenti ( atunci cand mediul de afaceri se deterioreaza, investitorii isi orienteaza capitalurile catre alte piete mai atractive).

Oferind posibilitatea analizei raporturilor de schimb la nivel macroeconomic, balanta de plati se constituie ca un instrument important in modelarea si coordonarea politicilor comerciale externe. Atunci cand apare un dezechilibru cronic la nivelul balantei comerciale , teoretic acesta poate fi redus printr-un pachet de masuri de natura fiscala (cresteri de taxe vamale, facilitati fiscale pentru investitorii straini, subventii, credite preferentiale) sau de natura comerciala (promovarea si stimularea exporturilor).

In acest sens se poate observa ca soldurile balantei de plati constituie fundamentul pentru o serie de politici macroeconomice: fiscale, monetare, valutare, comerciale si altele. Mai mult, in conditiile zilelor noastre, a caror coordonate sunt definite de procesul de globalizare a economiei mondiale, iar, in cazul Romaniei si a tarilor foste socialiste din centrul si estul Europei, si de integrare in Uniunea Europeana, balanta de plati ramane cel mai important instrument de ghidare a politicilor macroeconomice ale guvernelor. In lumea de azi, in care concurenta devine din ce in ce mai acerba in orice domeniu, acest  parghie de control  se poate constituie si intr-un instrument de salvare a economiei unei tari care da semne ca nu mi face fata concurentei internationale.

Pe langa rolul pe care o poarta de ajustare a unei economii in caz de dezechilibru, balanta de plati este si un mijloc de a preveni aceste dezechilibre. Tinand cont ca balanta de plati este monitorizata de-a lungul anului de banca centrala, se pot observa imediat primele semne ale unei eventuale deteriorari a situatiei economiei unei tari.

Luand in consideratie toate aceste argumente prezentate mai sus, rolul balantei de plati in viitor nu poate decat sa se amplifice, pe masura ce se va materializa procesul de globalizare a economiei mondiale si, ca un efect al acestuia, a cresterii concurentei pe pietele internationale. Pentru a face fata provocarilor viitorului, balanta de plati va trebui sa sufere modificari care sa tina cont de evolutiile economiei mondiale pentru a-si mentine rolul fundamental pe care o are in prezent in orientarea politicii economice ale statului.

In cazul Romaniei, membra a Uniunii Europene, balanta de plati va trebui sa se alinieze la forma si practicile tarilor membre. Si, treptat, odata cu dezvoltarea economiei, va contribui intr-o masura mai mare la cresterea competitivitatii produselor romanesti pe pietele internationale prin faptul ca va ghida statul sa dezvolte acele sectoare ale economiei care pot produce la un raport pret/calitate comparabil sau chiar mai mult fata de alte economii.

BIBLIOGRAFIE

Gaftoniuc, Simona - "Finante internationale", Editura Economica, Bucuresti, 1995;

Kiritescu, C. Costin - "Relatii valutar financiare internationale", Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978;

Matei, Gh.  -" Finante generale", Editura Mondo, Craiova, 1996;

Rosu,Hamzescu, I.  -"Tratat privind tranzactiile internationale", Vol. I, II, Editura Universitaria, Craiova, 2008 ;

Samuelson, Paul,  - " Economie politica", Editura Teora, Bucuresti, Nordhaus, William 2000 ;

Stancu, Ioan,   - "Finante", Editura Economica, Bucuresti, 1996;

Susanu, Monica  - " Balanta de plati: reconversia la societatea deschisa in Romania ",Editura Economica,

Bucuresti, 2003;

xxx - Anuarul Statistic al Romaniei, INSE, 2008

xxx - Rapoartele anuale ale BNR 2001-2009

xxx - www.zf.ro

xxx - www.bnr.ro

xxx - www.fmi.ro

xxx  - www.insse.ro