Structura organizatorica a societatilor bancare din Romania

Pentru a raspunde cerintei de apropiere fata de client , dar si pentru desfasurarea unei activitati cat mai complexe , bancile comerciale isi dezvolta in teritoriu o retea de unitati proprii . Aceasta dezvoltare a retelei in teritoriu este determinata si de concurenta dintre oferta de servicii bancare a diferitelor banci si de dorinta acestora de a patrunde in anumite zone cu posibilitati mari de desfasurare a unei activitati eficiente .

Reteaua de unitati proprii a bancilor din Romania tine seama de dezvoltarea sa , de structura administrativ-teritoriala a tarii si anume de impartirea pe judete .

Bancile nou infiintate , in expansiunea lor teritoriala pentru dezvoltarea retelei proprii , se confrunta cu bancile mai vechi , care functionau inca de inainte de 1990 si care beneficiaza de reteaua de subunitati existenta , cu o distributie uniforma pe tot teritoriul tarii .

In prezent , in Romania , bancile care dispun de retele de unitati proprii bine dezvoltate sunt : Banca Comerciala Romana , Banca Agricola , Banca Romana de Dezvoltare , Bank Coop , Bank Post , si C.E.C.

Banca Comerciala Romana are la ora actuala cea mai puternica retea in teritoriu dintre toate bancile comerciale . Ea a preluat de la BNR , odata cu functiile de banca comerciala , conturile unitatilor deschise la sucursalele si filialele BNR .

C.E.C.-ul de asemenea detinea o retea de subunitati bine dezvoltata . Incepand cu iulie 1996 , C.E.C.-ul a capatat statutul de banca comerciala si dispune de peste 2500 de unitati pe intreg teritoriul tarii .

Legea 33 / 1991 prevede la Articolul 4 ca structura organizatorica , conducerea si administratia societatilor bancare sa se stabileasca prin statute proprii .

Prin urmare , la nivelul fiecarei banci , se stabilesc organele de conducere care sa asigure procesul de coordonare , conducere si decizie . De regula , conducerea , administrarea si controlul societatilor bancare sunt realizate in cadrul fiecarei banci de catre :

T  Adunarea Generala a Actionarilor - organ care apare numai in cazul bancilor cu capital privat sau mixt ;

T  Consiliul de administratie al bancii ;

T  Comitetul de directie al bancii ;

T  Presedintele si vicepresedintele;

T  Comitetul de conducere la sucursale , filiale si agenti ;

T  Comisia de cenzori , care reprezinta organul de control;

Structura organizatorica a retelei de unitati a bancilor comerciale care si-au organizat activitatea in teritoriuin functie de impartirea administrativ - teritoriala a tarii este urmatoarea :

T  centrala bancii ;

T  sucursale judetene si sucursala municipiului Bucuresti ;

T  filialele ;

T  agentiile ;

Sucursalele , filialele si agentiile nu au personalitate juridica , ci sunt doar unitati cu sarcini operative , ele executand operatiuni bancare specifice bancilor comerciale in limita competentelor stabilite de centrala bancii si functionand pe baza aprobarii Consiului de Administratie al bancii respective .

CENTRALA BANCII

In cadrul retelei de unitati a societatii bancare , centrala detine functia de coordonare pentru toate activitatile ce se desfasoara in sucursale , filiale si agentii , asigurand aplicarea corecta a legilor , hotararilor si a actelor normative ce reglementeaza activitatea bancara .

Centralele elaboreaza norme specifice ce trebuiesc aplicate si respectate de unitatile din subordine (sucursale , filiale , agentii ) , dar in acelasi timp centralele sunt raspunzatoare pentru activitatea acestor unitati , deoarece acestea nu dispun de personalitate juridica .

Centralele isi organizeaza activitatea in functie de gama de operatiuni efectuate de societatea bancara respectiva , pe directii , departamente , servicii oficii specializate .

La noi in tara , in mod particular , datorita faptului ca in general toate bancile comerciale desfasoara aceeasi gama de operatiuni , exista o serie de componente organizatorice ( directii , departamente , etc. ) care se regasesc sub diferite forme in majoritatea bancilor comerciale . Cu toate acestea , structura organizatorica este flexibila chiar pentru aceeasi banca , ea putandu-se modifica in timp , in functie de tipul si strategia bancii, de natura si de volumul activitatilor desfasurate .

Departamentele din centralele societatilor bancare , indiferent de activitatea specifica pe care o deruleaza , au o serie de atributii similare , ce deriva din rolul lor de coordonare a activitatii in domeniile respective , la nivelul unitatilor din subordine . Astfel , in primul rand aceste departamente au ca atributii elaborarea si avizarea normelor metodologice ce reglementeaza obiectul de activitate al directiei departamentului respectiv , precum si a celorlalte instructiuni circulare , reglementari emise de banca pe probleme specifice .In al doilea rand , au ca atributie indrumarea si controlul unitatilor teritoriale , in legatura cu activitatea desfasurata , cu modul de aplicare a legislatiei bancare , precum si a normelor metodologice si reglementarilor interne , emise de banca pentru diversele domenii de activitate . O alta atributie a departamentelor din centralele bancilor o constituie efectuarea de studii si analize , in legatura cu activitatile specifice desfasurate de fiecare departament , in vederea luarii deciziilor privind perfectionarea activitatii .

Structura societatilor bancare

AGENTIE

FILIALA  AGENTIE

SUCURSALA

AGENTIE

FILIALA AGENTIE

AGENTIE

CENTRALA SUCURSALA AGENTIE

AGENTIE

SUCURSALA FILIALA AGENTIE

AGENTIE

AGENTIE

SUCURSALA FILIALA

SUCURSALELE BANCII

Sucursalele functioneaza la nivel judetean si se constituie in nuclee ale activitatii bancii la acest nivel . Rolul sucursalelor este acela de a coordona , indruma si controla activitatile operative desfasurate in unitatile din subordine la nivelul judetean respectiv la nivelul municipiului Bucuresti .

Sucursalele au autonomie operativa si de gestiune , in limita unor competente delegate de Consiliul de Administratie si Comitetul de Directie , precum si cu statutul bancii , sucursalele indeplinesc anumite sarcini : efectuarea operatiunilor de creditare , finantare , de decontari , de casa (in lei si in valuta ) , de control preventiv asupra operatiunilor ce se efectueaza in contul titularilor , precum si a altor operatiuni bancare .

Din punctul de vedere al organizarii interne , la nivelul sucursalelor , dat fiind caracterul de banca universala al fiecarei societati bancare , se regasesc urmatoarele compartimente : coordonare , trezorerie , creditare, operatiuni valutare,

casierie , conturi si viramente , decontari interbancare , informatica , contabilitate , control juridic .

FILIALELE BANCII

Filialele sunt unitati teritoriale operative , ale societatilor bancare , care functioneaza in orasele mai importante din cadrul judetelor si in unele cazuri la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti , fiind subordonate sucursalelor si avand la randul lor dupa caz , in subordine agentii .

Filialele au autonomie gestionara si operativa in limita competentelor acordate de centrala bancii .

In cadrul filialelor , ponderea diferitelor categorii de operatiuni si servicii bancare poate diferi dela filiala la filiala in functie de zona geografica si economica in care sunt localizate acestea . Filialele au stabilite de catre centrala bancii anumite atributii , care in general sunt urmatoarele :

T  raspund prin conducerea numita de Consiliul de Administratie , in fata centralei , de activitatea desfasurata de unitatile din subordine ;

Organigrama sucursala

compartiment

coordonare

compartiment

Comitetul director  trezorerie

compartiment

creditare

compartiment

Director adjunct operatiuni

valutare

compartiment

casierie

Director sucursala compartiment

conturi si

viramente

compartiment

Contabil sef decontari

intra si

interbancare

compartiment

contabilitate

informatica

compartiment

control

compartiment

juridic

T  organizeaza si conduc , in limita competentelor delegate , activitatea desfasurata de unitatile din subordine ;

T  raporteaza sucursalelor informatiile privind activitatea desfasurata in cadrul filialei si in unitatile din subordine ;

T  organizeaza relatiile cu clientii privind activitatea de creditare , in lei si in valuta , a persoanelor fizice si juridice si operatiuni legate de deschiderea de conturi si operarea in conturi precum si operatiuni de schimb valutar .

AGENTIILE

Ca urmare a unor conditii favorabile privind desfasurarea activitatilor bancare profitabile , in localitatile in care nu exista sucursale sau filiale , unele banci deschid agentii . Acestea reprezinta puncte de lucru ale sucursalelor sau filialelor fiind direct subordonate acestora .

In cadrul agentiilor compartimentele sunt mai putin diversificate decat in cazul sucursalelor sau filialelor si asigura desfasurarea activitatilor de creditare si scontare , conturi si viramente si casierie .

In general la nivelul agentilor se desfasoara activitati legate strict de relatiile cu clientii , gama operatiunilor oferite fiind mai restransa decat in cazul filialelor si sucursalelor . Din aceasta cauza , precum si datorita faptului ca sunt unitati operative infiintate pe baza criteriului apropierii de clienti , agentiile se adreseaza in general clientilor persoane fizice .

In ceea ce priveste competentele privind activitatea desfasurata , acestea urmaresc structura ierarhica in functie de gradul de subordonare : centrala , sucursala , filiala , agentie .

Starea actuala a sistemului bancar romanesc

Sistemul bancar romanesc are o situatie particulara, provenind din datele specifice date de contextul in care a evoluat. Dupa decembrie 1989, a fost reluat in Romania procesul de creare a unei culturi si civilizatii bancare, ce fusese distrusa imediat dupa anul 1947, odata cu venirea comunistilor la putere. De la o societate ce avea o economie centralizata, planificata, in care cetateanul obisnuit nu avea contact cu banca si nu lucra cu instrumentele specifice sectorului bancar (cecul, ordinul de plata, card bancar etc.), s-a trecut rapid la o lume in care functioneaza numeroase banci, in care populatia are acces la produsele si serviciile bancare. Toate aceste schimbari, evolutii, implica si pregatirea cetateanului pentru a intelege modul de functionare a bancilor, de acceptare a castigurilor si riscurilor ce apar in functionarea acestora.

Din punct de vedere organizatoric, bancile isi desfasoara activitatea in conditii asemanatoare cu ale celorlalte societati comerciale pe actiuni; sub aspect functional, dimpotriva, pot fi retinute particularitati notabile. Functional, spre deosebire de societatile comerciale, total independente in elaborarea propriului management, bancile sunt obligate, in temeiul art. 38 din Legea 58/98, sa se supuna in activitatea lor reglementarilor emise de Banca Nationala a Romaniei pentru aplicarea politicii monetare, de credit, valutare, de plati, de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere a societatilor bancare.

Din punctul de vedere al structurii, sistemul bancar romanesc numara aproximativ 40 de banci participante la procesul de compensare interbancara. Principalele 4 banci ca marime - Grupul BCR, BRD-Groupe Societe Generale, Raiffeisen-Banca Agricola si Bancpost detin o pondere ce depaseste 70% din activele bancare.

In ultimii ani, s-au produs schimbari semnificative in viata bancilor din Romania. Sistemul bancar, tot mai intens supravegheat de BNR, a inceput sa elimine din interiorul sau elementele bolnave - s-a redus procentul de credite neperformante, au continuat procedurile de falimentare ale unor banci (chiar daca aceasta a avut o influenta semnificativa asupra scaderii increderii populatiei in sistem). Desi a avut loc un progres semnificativ de imbunatatire a bilanturilor bancilor, o mare parte a sistemului bancar romanesc este inca afectata de calitatea creditelor si insuficienta provizioanelor.

S-a imbunatatit structura si calitatea serviciilor oferite - BRD a ajuns la 1 milion de clienti, chiar daca 800000 persoane fizice, tocmai unei schimbari in modalitatea de tratament a clientilor, mai ales dupa preluarea acesteia de catre grupul francez. S-au introdus noi servicii - phone bankingul, e-bankingul (Banca Tiriac, Romexterra), I-bankingul (Bank Austria Creditanstalt, Commercial Bank of Greece, Libra Bank, Demir Bank, Raiffeisen). In general, bancile mici sunt cele ce recurg la tehnologiile de ultima ora. Explicatia rezida in faptul ca mamutii sistemului bancar romanesc nu au mobilitatea necesara - aceasta si datorita faptului, poate ca pana de curand au fost administrate de stat, care se stie, este cel mai slab administrator.

Daca nu se modifica atitudinea marilor in aceasta arie - si anume, dezinteresul manifestat de banci in relatia cu clientii-persoane fizice, acestia nefiind tratati ca parteneri, daca nu se vor intensifica eforturile bancilor in directia diversificarii pachetului de servicii, in momentul cand miscarea capitalurilor va fi total liberalizata si in Romania, este posibil ca bancile din Romania sa se confrunte cu o "emigratie a fondurilor" clientilor lor spre sectorul financiar-bancar comunitar sau poate altul.

Bancile si-au exercitat inca din 1990 rolul de atragere a economiilor, dar au intampinat dificultati in investirea lor. In ultimii zece ani, sistemul bancar din Romania si-a indeplinit intr-o masura mult mai mica functia de intermediere financiara, in comparatie cu sistemele bancare din tarile mai avansate in procesul de tranzitie. Obligatiunile de stat, care intr-o economie normala reprezinta unul din elementele ce au un grad de profitabilitate scazut continua sa ramana atractive pentru sistemul bancar. Aceasta se datoreaza, pe de o parte si situatiei generale din economie, dar pe de alta parte, si politicii extrem de prudente a bancilor comerciale, ce abia in ultima vreme au recurs pe o scara mai larga la acordarea creditelor pe termen lung, a creditelor pentru consum si investitii.

Structura capitalurilor s-a modificat, in bine, am spune, avand in vedere ca investitorii din Balcani (turcii, grecii) au inceput sa cedeze teren in fata marilor consortii bancare europene. Si spunem aceasta, atat din punctul de vedere al capacitatii acestora de investire in proiecte pe piata romaneasca, cat si din punctul de vedere al profesionalismului si abilitatii de adaptare la nou si, deci, de crestere a calitatii serviciilor pe piata bancara.

Piata bancara romaneasca reprezinta o piata subdezvoltata in privinta serviciilor oferite - in particular a serviciilor financiare catre populatie. Numerarul ramane forma dominanta a tranzactiilor, chiar daca activitatea cu carduri a luat o amploare deosebita, privita doar prin prisma numarului de carduri emise. Finantarea consumului este, in general, privita cu suspiciune.

Sistemul bancar romanesc trece in prezent printr-o perioada de schimbari majore, cu o potentiala crestere exploziva pe termen mediu, mai exact pana la sfarsitul lui 2005. Aceasta trebuie sa fie coroborata cu evolutiile macroeconomice - o crestere economica sustinuta de circa 4-5%, o continuare a reformelor structurale macroeconomice, accelerarea privatizarilor si investitiilor straine. Iar o eventuala scadere a acestora, datorita conjuncturii (ascensiunea terorismului, atentatele din 11 septembrie) ar trebui sa fie contrabalansata prin apelarea la institutiile mondiale de finantare - Banca Mondiala, BERD etc., inclusiv prin strangerea relatiilor directe dintre acestea si bancile comerciale romanesti.

Domeniul in care va trebui sa se actioneze ar fi sectorul serviciilor financiare pentru persoane fizice si intreprinderi mici si mijlocii, renuntandu-se la finantarea gigantilor industriali. Bancile vor trebui sa-si imbunatateasca ofertele de noi servicii pe termen scurt catre clienti, concentrandu-se pe zonele pietei ipotecare, ale cartilor de credit, ale fondurilor de pensii.