INSTRUMENTE DE PLATA - STUDIU DE CAZ PRVIND UTILIZAREA ORDINULUI DE PLATA LA ASOCIATIA JDETEANA A VANATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI ARGES

UNIVERSITATEA ROMANO--AMERICANA

FACULTATEA DE RELATII COMERCIALE,

FINANCIAR BANCARE INTERNE SI INTERNATIONALE

INSTRUMENTE DE PLATA

STUDIU DE CAZ PRVIND UTILIZAREA ORDINULUI DE PLATA LA ASOCIATIA JDETEANA A VANATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI ARGES

CAPITOLUL I- Circulatia monetara in Romania

Continutul circulatiei monetare.....3

Masa monetara.............4

CAPITOLUL II- Modalitati de plata

2.1. Plati prin numerar...........5

2.2. Plati prin virament..........5

CAPITOLUL III- Instrumente de plata

3.1. Ordinul de plata............6

3.2. Cambia si biletul la ordin..........7

3.4. Acreditivul..............7

CAPITOLUL IV- Studiu de caz privind utilizarea Ordinului de plata la A.J.V.P.S. Arges

4.1. Prezentarea A.J.V.P.S. Arges.......8

4.2. Utilizarea Ordinului de plata la A.J.V.P.S.

Arges...............12

BIBLIOGRAFIE...................14

ANEXE........................15

CAPITOLUL I : CIRCULATIA MONETARA IN ROMANIA

Continutul circulatiei monetare

a)      Emisiunea monetara si retragerea banilor din circulatie

b)      Convertibilitatea monetara

a) Emisiunea monetara depinde de masa monetara din circulatie. Masa monetara depinde la randul ei de calitatea de moneda necesara si dorita de micul si marele public.

Emisunea monetara a evoluat de la confectionarea monedelor metalice cu valoare intrinseca si pana la emisiunea de titluri si punerea in circulatie a creditelor.

Emisiunea monetara se face pentru fiecare tara de catre Banca Centrala.

Confectionarea monedelor si bancnotelor se face fie in tara respective, fie in alta tara.

b)          Convertibilitatea monetara

Garantarea de catre stat a monedei nu este suficienta mai este necesara si convertibilitatea.

Convertibilitatea este capacitatea monedei de a se rascumpara de banca amitenta sau prin alte valute.

La inceput converibilitatea se facea in metale pretioase mai apoi prin efecte de comert.

Convertibilitatea se clasifica astfel:

1. Din punct de vedere al puterii de cumparare convertibilitatea monedei este:

Deplina (cele4 monede de referinta);

Externa(celelal cca30 de monede puternice);

Limitata la granitele tarii sau la anumite tranzactii.

2. Din punct de vedere al continutului convertibilitatea este:

- Cinvertibilitate de cont current;

- Convertibilitate de capital.

Leul romanesc este inca o moneda mai mult slaba decat puternica ea inca face parte din grupa aIII-a de monede din punct de vedere al puterii de cumparare. Aceste monede se mai numesc si exotice. RON are o circulatie limitata la granitele tarii, nu circula pe pietele financiare internationale, nu se fac investitii straine.

Masa monetara

a)          Continutul masei monetare

b)          Agregatele masei monetare

a)          Moneda este o creanta adica o forma de avere, darn u toate creantele sunt moneda pentru ca nu circula liber.

Averea monetara este utilizata pentru schimb adica pentru procurarea de active in vederea obtinerii de profit.

Activele monetare cuprind:

Ø          Numerarul

Ø          Depozitele

Ø          Rezervele

Masa monetara cuprinde :

Ø      Numerarul sau moneda efectiva care are gradul cel mai mare de lichiditate;

Ø      Moneda de cont sau disponibilitatea din cont;

Ø      Depozitele la termen;

Ø      Alte active monetare.

b)          Agregatele monetare reprezinta instrumente de analiza a bazei monetare. Ele au aparut ca o necessitate de a pozitiona si rezolva indicatorii legati de masa monetara si circulatia monetara.

Pentru analiza masei monetare trebuie sa se tina seama de urmatorii factori:

Ø         Cursurile flotante;

Ø         Somajul ;

Ø         Inflatia;

Ø         Criza economica

Agregatul monetar se grupeaza in:

Ø          Moneda primara/ de rezerva/ baza monetara;

Ø          Moneda ca mijloc de plata / masa monetara in sens restrans;

Ø          Moneda ca avutie monetara.

CAPITOLUL II: MODALITATI DE PLATA

Plati prin numerar

In Romania au o pondere prea mare 30- 35% din total fata de 5- 6% in tarile deszvoltate economic.

Numerarul reprezinta mijlocul de plata primar si care are cel mai mare grad de lichiditate.

Numerarul nu est brivat de nicio alta obligatie.

Platile in numeral se efectueaza prin caseriile bancare si ale firmelor, platile intre cetateni nu fac parte din sistemul organizat de plati, exista totusi exceptii si anume cand aceste plati se efectueaza prin conturi de intrare sau catre Fisc sau in urma unei Hotarari Judecatoresti, sau a unui organism care aplica amenzi, penalitati, etc.

Platile prin virament

Viramentul a aparut odata cu bancile, el inseamna transferal de moneda dintr-un cont in altul, de la un client la altul, fie ca acesti clienti sun tai aceleasi banci sau din banci diferite. Viramentul este de doua feluri:

v       Viramentul de credit- cand platitorul dispune de fondurile sale si da dispozitie bancii sa efectueze plata;

v       Virarea de debit- se utilizeaza mai rar in acest caz se cere consintamantul, care trebuie sa fie transmis bancii prin aceasta este imputernicita banca sau creditorul sa intocmeasca documentul de plata.

CAPITOLUL III: INSTRUMENTE DE PLATA

3.1. Ordinul de plata

Ordinal de plata este un instrument de virament cel mai des utilizat. Emitentul ordinului de plata da dispozitie bancii sale sa efectueze plata catre un beneficiar. Ordinal de plata trebuie sa indeplineasca 2 conditii:

v         Fanca receptoare sa dispuna de fonduri;

v         Sa nu se prevada ca plata sa fie efectuata la cererea beneficiarului( furnizorului); plata se efectueaza odata cu acceptarea ordinului de plata de catre banca destinatara.

Ordinal de plta este emis in nume sip e cont propriu. La efectuarea platilor prin ordin de plata participa urmatoarele banci:

v         Banca destinatara

v         Banca emitenta

v         Banca intermediara.

Caracteristicile Ordinului de plata:

neconditionat;

are trecut numele sau denumirea platitorului cat si nr contului;

denumirea bancii initiatoare;

denumirea bancii receptoare;

elementele de identificare si autentificare.

Plata prin Ordin de plata este efectuata in momentul debitarii contului platitorului si creditarii contului beneficiarului platii. OP e revocabil pana la efectuarea platii. OP poate fi emis pe support de hartie, magnetic, electronic. oP e un virament sau un transfer de credit.

3.2. Cambia si biletul la ordin

Cambia si biletul la ordin sunt titluri de credit, iar circulatia lor se face prin banci (mai rar) si de catre alte institutii financiare, de exemplu institutiile de investitii financiare.

Cambia este un instrument de plata negociabil si prezinta urmatoarele caracteristici:

v         transferabila;

v         cei care detin cambia raspund solidar de plata ei finala;

v         e un instrument de plat ape termen lung;

v         intre cele doua parti care negociaza si accepta plati prin cambia sa creasca relatiile de credit.

Cambia are doua forme:

v         trata;

v         biletul la ordin.

3.3. Cardul

Cardurile sunt instrumente de plata la nivel national si international. Cardurile sunt atat instrumente de plata cat si mijloace de obtinere a creditului. Au support fizic mat plastic ca o carte de vizita, avand inglobate elemente sau componente electronice speciale pentru decodificarea diferitelor operatiuni.

Cardurile sunt tiparite si gestionate de mari societatispecializate. Printre cele mai mari: Dinner, American Expres, Visa, MasterCard, EuroCard.

Cardul presupune urmatorii participanti:

v         emitentul;

v         detinatorul;

v         comerciantul.

3.4. Acreditivul

Acreditivele reprezinta disponibilitati banesti ale cumparatorului virate intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului si destinate achitarii obligatiilor fata de furnizor pe masura livrarii de marfuri sau executia de lucrari sau servicii.

Acreditivele pot fi deschise in lei sau in devize.

CAPITOLU IV: " STUDIU DE CAZ PRIVIND UTILIZAREA ORDINULUI DE PLATA LA ASOCIATIEI JUDETENE A VANAORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI ARGES"

4.1. DISPOZITII GENERALE

In Romania, pescuitul si vanatoarea au un rol important in dezvoltarea economica.

Acest domeniu implica evidenta imobilizarilor si amortizarea.

Asociatia Judetena a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Arges, denumita, in continuare, A.J.V.P.S. Arges, este constituita pe principiul liberei asocieri, din totalitatea vanatorilor si pescarilor sportive inscrisi in evidentele sale, care adera si respecta statutul A.G.V.P.S. din Romania si prezentul statut.

A.J.V.P.S. Arges este persoana juridica de drept privat, nonprofit, neguvernamentala, cu patrimoniu propriu, distinct si indivizibil.

A.J.V.P.S. Arges este afiliata la A.G.V.P.S. din Romania, potrivit legii statutului acesteia. A.J.V.P.S. Arges este prezentata la nivel national si international de A.G.V.P.S. Romania. A.J.V.P.S. are denumire, sediu, patrimoniu, sigla si drapel propriu si durata functionarii este nedeterminata. Isi desfasoara activitatea in formele si structurile stabilite prin Statutul A.G.V.P.S. si prin prezentul statut, avand autonomie organizatorica, functionala si financiara.

Scopul principal al .AJ.V.P.S. Arges este de asigurare si protejare, pentru membrii sai, a posibilitatilor de practicare a vanatorii si/sau pescuitului sportiv, ca modalitati de odihna activa si de petrecere a timpului liber, in spiritul conservarii biodiversitatii si echilibrului in natura.

A.J.V.P.S. Areges are urmatoarele obiective si atributii principale:

− apararea intereselor si drepturilor membrilor sai;

− incheierea contactelor de gestionare a fondurilor de vanatoare si de pescuit sportiv cu autoritatile publice competente stabilite prin lege;

− gestionarea fondurilor de vanatoare si de pescuit sportiv;

− dezvoltarea si exploatarea eficienta a bazei materiale proprii pentru practicarea vanatorii si pescuitului sportiv;

− gestionarea si eliberarea permiselor si autorizatiilor de vanatoare si pescuit sportiv;

− organizarea si dezvoltarea activitatii competitionale de pescuit sportive, tir vanatoresc si chinologie vanatoreasca;

− organizarea de curssuri si strategii de pregatire pentru initierea si invatarea regulilor de practicare a vanatorii, a tirului, a chinologiei si a pescuitului sportive, asigurand concultanta de specialitate;

− stimularea cresterii dresajului si folosirii cainilor de vanatoare;

− organizarea, desfasurarea si stimularea activitatilor de prevenire si combatere a braconajului si a exportuluiilegal de trofee de vanatoare,etc.

MEMBRII A.J.V.P.S. ARGES

Poate devenii membru al A.J.V.P.S. Arges, in limita locurilor stabilite potrivit criteriilor adoptate in acest sens, orice cetatean roman care solicita sa faca parte dintr-o astfel de organizare, adera la prezentul statul si la cel al A.J.V.P.S. comise, prin semnarea cererii de inscriere, sa respecte prevederile acestora, face dovada pregatirii in domeniul cinegetic si/ sau al pescuitului sportiv si are varsta de 18 ani impliniti in cazul vanatorilor.

Dobandirea calitatii de vanator se face la recomandarea a doi membrii vanatori, cu o vechime mai mare de cinci ani in organizatia la care se solicita inscrierea, dupa efectuarea unei stagiaturi active de un an si absolvirea unui examen sustinut in fata unei comisii de specialitate, constituita potrivit art. 26 din Legea nr. 103/1996.

Dobandirea calitatii de pescar sportiv se face in urma unui examen sustinut in cadrul organizatiei la care se solicita inscrierea.

Permisul de vanatoare nu poate fi obtinut de persoanele care potrivit legii nu au dreptul la permis de arma si nici de cele care in ultimii 3 ani au fost sanctionate pentru savarsirea vreunei contraventii prevazute de Legea nr. 103/1996.

Pierderea calitatii de vanator se aduce la cunostinta A.G.V.P.S. si organelor de politie.

Membrii A.J.V.P.S. Arges care s-au remarcat printr-o activitate deosebita in domeniul cinegetic si/sau al pescuitului sportiv pot beneficia de urmatoarele recompense:

Ø      diplome;

Ø      premii in bani si obiecte;

Ø      autorizatii gratuite de vanatoare si/ sau pescuit sportive.

Titlul de "membru de onoare al A.G.V.P.S." se pote acorda, carecompensa, unui membru al A.J.V.P.S. Arges, care s-a remarcat printr-o activitate cu rezultate de exceptie in domeniul cinegetic si/sau al pescuitului sportive.

Grupele de vanatori sau de pescari sportiv la care se constata abateri grave, repetate, savarsite de majoritatea membrilor, ori nerespectarea prevederilor contractelor de gestionare, pot fi dizolvate; membrii nevinovati ai grupelor dizolvate por fi inscrisi in alte grupe sau organizatii.

Sanctiunea se aplica in termen de 60 de zile de la aducerea la cunostinta organului competent a faptei savarsite, darn u mai tarziu de trei luni de la savarsirea faptelor care constituie o contraventie si de 5 ani de la savarsirea faptelor de braconaj.

Inainte de aplicarea sanctiunii, cel in cauza va fi ascultat in legatura cu fapta savarsita; daca in urma convocarii scrise acesta refuza sa se prezinte sau sad ea relatii privind fapta sa, sanctiunea se aplica fara indeplinirea acestor formalitati.

STRUCURA ORGANIZATORICA

A.J.V.P.S. Arges are sau poate avea in structura sa:

a) filiale(cu subcont sau numai cont colector) ale vanatorilor si pescarilor sportive, ale vanatorilor, ori ale pescarilor sportive;filialele sunt constituite pe mai multe fonduri de vanatoare si/ sau fonduri de pescuit;

b)grupe ale vanatorilor si grupe ale pescarilor sportive, organizate in cadrul filialelor.

PATRIMONIUL A.J.V.P.S. ARGES

A.J.V.P.S. Arges are patrimoniu propriu, format din urmatoarele categorii de bunuri:

a) bunuri immobile;

b)bunuti mobile constand din:

-mijloace fixe, altele decat bunurile imobile;

-obiecte de inventar;

-mijloace circulante;

Bunurile si mijloacele banesti ale A.J.V.P.S. Arges se realizeaza din:

a. cotizatiile de inscriere ale membrilor asociati;

b. . cotizatii anuale si cotizatii suplimentare ale membrilor;

c.venituri obtinute din activitati economice;

d. donatii, subventii, sponsorizari, etc.

e.orice alte surse in conditiile legii.

Cotizatiile de inscriere ca vanator si/sau pescar sportive se stabilesc annual de catre Biroul National al A.G.V.P.S.;copii sunt scutiti de cotizatii de insciere, iar tinerii intre 14 si 18 ani, precum si elevii si studentii platesc doar 50% din acestea; cotizatia de inscriere ca vanator include si cotizatia de inscriere ca pescar sportive; pescari sportive, pentru a deveni vanatori, completeaza diferenta de cotizatie de inscriere pana la nivelul stabilit pentru anul respective.

Cota de participare a A.J.V.P.S. Arges la bugetul A.G.V.P.S. reprezinta 5% din valoarea cotizatiei de inscriere si a cotizatiei anuale ale membrilor si se achita annual.

Mijloacele fixe si obiectele de inventarproprietatea A.J.V.P.S. Arges, pot fi transmise catre terti prin vanzare sau casare, cu aprobarea prealabila a Consiliului A.J.V.P.S. Arges.

DISPOZITII FINALE

A.J.V.P.S. Arges isi pierde personalitatea juridica in urmatoarele cazuri:

Ø      prin hotararea adunarii generale;

Ø      cand scopul organizatiei nu mai poate fi realizat, inclusive ca urmare a excluderii din A.G.V.PS.;

Ø      din cauza de insolvabilitate;

Ø      numarul membrilor scade sub limita prevazuta de lege;

Ø      cand scopul sau actiunea A.J.V.P.S. Arges au devenit ilicite sau contrare ordinii publice;

Ø      cand scopul se urmareste prin mijloace ilicite, contrare ordinii publice.

Prezentul statut a fost adoptat de adunarea generala extraordinara a A.J.V.PS. Arges in conformitate cu art.5 si art.48 din Legea nr.103/1996 din data de 11 Octombrie 1997.

4.2. Utilizarea Ordinelor de plata la A.J.V.P.S. Arges.

Ordinul de plata la A.J.V.P.S Arges se foloseste la plata:

furnizorilor de bunuri si utilitati ( energie electrica, apa, gaze, etc);

furnizorilor de imobilizari;

plata retinerilor din salarii datorate tertilor (rate la banca, pensii alimentare,etc)

Ordinele de plata catre trezorerie se folosesc la plata impozitului pe salarii catre bugetul de stat si a contributiilor la bugetul asigurarilor sociale si de sanatate (OP 89, 90).

Prin trezorerie se mai achita:

chiriile pentru fondurile de vanatoare catre I.T.R.S.V. Ploiesti ( Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare;

chirii pentru fondurile piscicole catre Compania Nationala de Administrare a Fondurilor Piscicole

Lista de parteneri pentru Decembrie 2007:

A.JVP.S. Vrancea;

A.J.V.P.S. Vaslui

A.J.V.P.S. Romania;

Fauna 2002 Impex S.R.L.;

C.V. Carpati;

Metro Cash& Carry;

S.C. Lukoil;

Peco Arges;

Range& Land S.R.L.

1. Cezar Basto, Operatiuni bancare, EDP, Bucuresti, 1996

Nicolae Dardac

2. Mariana Diaconescu Banci. Sisteme de plati. Riscuri, Ed

Economica, 1999

3. Lucian Ionescu Bancile si operatiunile bancare. Institutul

Bancar Roman, Editura Economica, 1996

4. Radu Popescu, Cardul, instrument modern de plata

Cristian Tudorancea Editura Tribuna Economica 1998

Florin Berbec

5. Marian Negrus Mijloace si modalitati de plata internationale

Editura Acdemiei, Bucuresti, 1996

6. Vasile Savoiu Banca Centrala de plati de interes national

Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998

7. Dumitru Tudorache Moneda, Banci, Credite, Editura Sylvi, 2006

X

X  X

• Legea nr. 83 /1994 privind cambia si biletu la ordin
• Regulamentul  nr. 10 /1994 privind compensarea multilaterala a platilor fara numerar