PREZENTAREA GENERALA A INSTITUTIILOR PUBLICE

Dupa modul de finantare

- institutii publice finantate integral de la buget

- institutii publice cu finantare mixta (de la buget si din venituri proprii)

- institutii publice finantate din fonduri proprii

O caracteristica a institutiilor publice este faptul ca ele produc bunurile publice care sunt distribuite in cea mai mare parte gratuit sau la preturi care se regasesc sub nivelul costurilor.

Prin serviciile oferite de catre institutiile publice se urmareste asigurarea unor servicii catre contribuabili care ar necesita costuri ridicate daca ar fi produse de sectorul privat, precum si asigurarea satisfacerii nevoilor sociale ale contribuabililor.

Deoarece sunt axate pe furnizarea unor anumite bunuri publice, institutiilor publice le este caracteristica specializarea, ele urmarind scopul pentru care functioneaza.

Domeniile in care actioneaza institutiile statului producatoare de bunuri publice sunt urmatoarele:

domeniul social-cultural:

- invatamant: prescolar, primar si gimnazial, complementar, profesional, liceal, postliceal, invatamant pentru copii cu deficiente, case de copii, universitati, academii, case de cultura, biblioteci etc;

- sanatate: dispensare medicale, policlinici, spitale, sanatorii, preventorii, crese, leagane de copii, centre de recoltare si conservare a sangelui, statii de salvare etc;

asistenta sociala: camine de batrani si pensionari, camine-spital pentru invalizi si bolnavi cronici, camine pentru copii infirmi si camine-atelier, cantine de ajutor social, centre de primire a minorilor, institutii de plasament familial etc;

sport si tineret.

domeniul apararii nationale: unitati militare, unitati de invatamant specializate;

domeniul ordinii publice: unitati de politie, pompieri, jandarmi, Serviciul Roman de Informatii;

domeniul autoritatii publice: Presedentia, Senatul, Camera Deputatilor, Guvernul, ministerele, alte organe ale administratiei publice centrale, consiile locale, primariile, prefecturile, organe ale administratiei de stat pe plan local, autoritatile judecatoresti, Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala Consiliul Concurentei etc;

domeniul economic: institutii specilizate in cercetare stiintifica, unitati de cercetare pentru descoperiri de zacaminte noi, institutii de protectie a mediului, de gospodarire a apelor.

1.3.2. CONDUCEREA BUGETARA - ORDONATORII DE CREDITE

Conducatorilor institutiilor publice cu personalitate juridica , in activitatea financiara , legislatia le fixeaza drepturi , obligatii si competente in proiectarea si executarea veniturilor si cheltuielilor aprobate prin bugetele publice.

In acest context conducatorii institutiilor publice sunt ordonatori de credite.

In functie de subordonarea institutei, conducatorul acesteia poate fi :

ordonator principal de credite;

ordonator secundar ;

ordonator tertiar.

ordonatorii principali de credite ( la nivel central) pentru institutiile finantate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetelor fondurilor speciale sunt conducatorii autoritatilor publice, ministrii si conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, pe unitatile ierarhic inferioare, in raport sarcinile acestora cuprinse, potrivit legii, in bugetele respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozitiilor legale.

La nivel local, ordonatorii principali de credite sunt presedintii consiliilor judetene sau primarii, in functie de buget.

ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt conducatorii celorlalte institutii publice care se afla direct in subordonarea ordonatorilor principali sau in subordonarea ordonatorilor secundari (e vorba de ordonatorii tertiari de credite).

Ordonatorii secundari de credite aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii si a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispozitiilor legale, si repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite.

De asemenea, ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea si repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept.

Ordonatorii principali, ordonatorii secundari si tertiari de credite raspund, potrivit legii, de:

utilizarea creditelor bugetare;

realizarea veniturilor;

folosirea cu eficienta si eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, din bugetele locale si a altor bugete ale institutiilor publice;

integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduc;

organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a darilor de seama contabile asupra executiei bugetare.

Cele mai importante instrumente ale ordonatorilor de credite in domeniul managementului bugetar si financiar sunt:

Bugetul de venituri si cheltuieli

Bugetul rectifcativ

Instrumentele bugetare 

ale ordonatorilor de credite

Bugetul provizoriu

Anularea creditelor bugetare

Imprumutul public

Programul de investitii

Bugetul de Venituri si cheltuieli , o data aprobat, sunt expresia expresia vointei politice a majoritatii ( exp. nationale - bugetul national - parlament , sau dup caz , locale - bugetele judetene,municipale , orasenesti sau comunale - consiliile judetene , etc, ) si devin program (plan) obligatoriu de desfasurare a activitatiilor di anul bugetar. Ele nu pot fi modificate decat tot prin una sau mai multe planuri bugetare ulterioare ( rectificare ) .

Prin faptul ca in ele se prezinta toate masurile (nationale sau locale ) pe o perioada de timp , an calendaristic , perspectiva rezultatelor financiare si obligativitatea efectuarii acestor masuri , bugetele de venituri si cheltuieli , indeplinesc cumulativ , calitatile de instrumente de planificare , ca baza a activitatii administrative , si instrumente de control .

Bugetul rectificativ este o expresie a adaptarii flexibile a resurselor financiare la situatiile neprevazute care pot sa apara in anul de executie bugetara (nevoi supimentare de fonduri cheltuieli neprevazute initial , etc. Rectificarea bugetara poate fi facuta oricand dar numai pe baza propunerilor fundamentate ale ordonatorilor principali.

Bugetul provizoriu este planul financiar utilizat de catre administratiile locale daca , din diferite motive, legea bugetului de stat nu a fost adoptata cu cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar . Intrucat autoritatile si institutiile publice trebuie sa-si continue activitatea fara intrerupere , ele se vor finanta , vor putea efectua cheltuieli in anumite conditii restrictive atat ca destinatie cat si ca volum ( de regula limitele cheltuielilor in bugetul provizoriu nu vor putea depasi din prevederile bugetului pe anul precedent.

Anularea creditelor bugetare este rezultatul analizei lunare pe care sunt obligati sa o faca ordonatorii de credite privind necesitatea mentinerii unor credite bugetare. De exemplu , daca in baza unor dispozitii legale sau din alte cauze sarcinile au fost anulate sau desfiintate ( exp. retragerea trupelor in tara) ordonatorii vor propune organului decizional ( parlament sau cons. Jud. sau cons. Municipal , etc dupa caz ) anularea creditelor destinate acestor actiuni. De regula aceste credite disponibilizate sunt directionate si majoreaza rezerva bugetara.

Imprumuturile publice . In situatia in care pe parcursul executiei bugetare apar dezecilibre intre incasari si plati (venituri si cheltuieli se poate apela la imprumuturile publice din diferite surse : fie din contul general al trezoreriei sattului , fie de la institutii financiare fie prin emiterea unor titluri de valoare.

Programul de investitii (detaliat in capitolul ...) reprezinta temeiul pe baza caruia se inscriu in proiectul de buget cheltuielile pentru investitii publice si alte cheltuieli de investitii care se finanteaza din fondurile publice.. Pentru fiecare obiectiv inscris in programul de investitiisunt prezentate informatii financiare si nefinanciare, note de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii acestor cheltuieli , intr-o prognoza de 3 ani.

1.3.3. FINANTAREA INSTITUTIILOR PUBLICE

Finantarea Institutiilor publice se realizeaza din urmatoarele surse:

de la buget (de stat, asigurarilor sociale de stat sau locale, fonduri speciale), ;

de la buget si din venituri proprii ;

sau numai din venituri proprii.;

Finantarea de la buget se realizeaza, in cea mai mare parte a cazurilor, prin deschiderea creditelor bugetare ca urmare a cererii de deschidere de credite bugetare inaintata de ordonatorul de credite al institutiei publice la organul ierarhic superior.

Institutiile publice pot realiza venituri proprii din taxe, chirii, manifestari culturale, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, concursuri artistice, publicatii, impresariat, exploatarea filmelor, prestatii editoriale, consultatii si servicii medicale, studii, proiecte, prestari de servicii, lucrari, exploatari ale unor bunuri pe care le au in administrare si altele, stabilite in conditiile legii.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea si largirea activitatii lor mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, prin transmitere gratuita, cu respectarea dispozitiilor legale. Acestea se gestioneaza potrivit normelor privind finantele publice si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

De asemenea, institutiile publice pot beneficia de alocatii bugetare nerambursabile, granturi, obtinute in sistem competitiv, pe care le cuprind in buget in scopul realizarii unor obiective sau programe in conditiile legii.

In functie de sursele de finantare varsarea (directionarea) veniturilor reaizate se face astfel :

Institutiile publice finantate integral de la buget, varsa veniturile realizate la bugetul de stat sau la bugetele locale, dupa caz, in functie de subordonare.

Veniturile proprii ale institutiilor publice, finantate partial sau integral din fonduri proprii, se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza si se utilizeaza de institutiile publice in cauza, potrivit normelor privind finantele publice, daca legea nu prevede altfel.

Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice, finantate din fonduri de la buget si venituri proprii, precum si din fondurile speciale, se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, dupa caz, in limita sumelor primite de la acestea, daca legea nu prevede altfel.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Bugetele institutiilor publice finantate din venituri proprii se prezinta distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal de credite.

Platile pentru investitiile institutiilor publice se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investitii, a documentatiei tehnice prevazute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital si cu respectarea dispozitiilor legale privind investitiile si decontarea acestora.

Din punct de vedere administrativ geografic , institutiile publice se finanteaza prin :

bugetul de stat si

bugetelelel locale ale comunelor , ale oraselor si ale judetelor ( care in totalitatea lor formeaza bugetul public local )

Potrivit Constitutiei Romaniei ( bugetul de stat + bugetul asigurarilor sociale de stat + bugetul public local) formeaza BUGETUL PUBLIC NATIONAL .

Trebuie sa facem precizarea ca intre bugetele care formeaza Bugetul public national , desi se stabilesc legaturi prin fluxurile financiare extrem de diverse , nu exista insa raporturi de subordonare ierarhica . ele fiind autonome in functioanarea lor.

BUGETUL PUBLIC LOCAL

Constituie o categorie economica strans legata de existenta unitatilor administrativ-teritoriale si a relatiilor financiare. El exprima relatii sociale care apar in procesul repartitiei veniturilor si este strans legat cu indeplinirea sarcinilor si functiilor unitatilor ad-tiv teritoriale.

Cu alte cuvinte prin bugetul public local sa stabileste un raport intre veniturile publice ( care asa cum veti vedea in capitolul urmator sunt in principal impozitele si taxele locale si transferuri de la bugetul de stat ) si nevoile sociale.

Prin bugetele publice locale (judetene, orasenesti si comunale ) se poate stabili un echlibru intre nevoile colective si mijloacele cu care se acopera aceste nevoi..

Prin aceste bugete se proiecteaza si se desfasoara activitatea finantelor publice locale. Orice impozit sau cheltuiala influenteaza economia pe mai multe cai si urmareste realizarea unor obiective difeite .

Politica bugetara indeplineste trei functii :

- functia de alocare

- functia de distribuire

- functia de stabilizare

Dat fiind caracterul limitat al resurselor financiare se pune problema alocarii resurselor necesare producerii tuturor categoriilor de bunuri publice , private si mixte. Aceasta problema se rezolva prin aplicarea si respectarea principiilor, cadrului general si procedurilor privind formarea , administrarea , angajarea si utilizarea fondurilor publice locale precum si responsabilitatile administratiei publice locale si al institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice.Aceste reglementari se aplica in domeniul elaborarii , aprobarii , executarii si raportarii bugetelor locale .

Bugetele publice locale au anumite caracteristici din care retinem :

Bugetul local este un an act juridic normativ , in care , se prevad si se aproba prin hotarare a consiliului local /judetean veniturile publice (resusele banesti ale unitatii ad-tiv teritoriale ) si cheltuielile anuale ( adica destinatia veniturilor) al acestor unitati sau a institutiilor publice de interes local. Din aceasta perspectiva bugetul public local este:

act de previziune care indica sub forma unui tablou evaluativ si comparativ resursele banesti ale acestor unitati si destinatia lor sub forma cheltielilor.

act de autorizare prin care puterea executiva (primar, presedintele cons. Judetean) este imputernicita de puterea deliberativa ( consiliul local , consiliul judetean) sa perceapa venituri si sa efectueze cheltuieli potrivit legii

act anual adica anul bugetar pentru care sunt aprobate veniturile si cheltuielile bugetare precum si perioada in care se realizeaza executia indicatorilor bugetari

Bugetul public local este instrument de politica economica , intrucat atat veniturile cat si cheltuielile bugetare se stabilesc pe baza unor obtuni de ordin economic , politic , social , financiar , etc. Prin contunutul acestor bugete se dau raspunsuri cuantificate financiar la foarte multe probleme locale , de exemplu : ce rol au impozitele si taxele in planul economic si social al zonei , pe seama cui se repartizeaza sarcina fiscala , care din categoriile de impozit trebuie sa aiba cel mai mare randament ?????

Bugetul public local este un sistem de fluxuri financiare legate de formarea resurselor financiare locale (impozite , taxe, contributii etc) care sunt intrari pe de o parte , si de repartizare a acestora ( cheltuieli) pe de alta parte , care sunt iesiri.

In sesns larg, bugetul public local reprezinta un ansamblu de documente din sectorul public , care impreuna formeaza sistemul de bugete locale , in urmatoarea structura :

Bugetele locale ale comunelor, oraselor , municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti , judetelor si a municipiului Bucuresti - sunt bugete de venituri si cheltuieli ale unitatilor ad-tiv teritoriale , cu personalitate juridica , elaborate in conditii de autonomie, , fapt ce stimuleaza initiativa locala in realizarea veniturilor si desigur in satisfacerea cerintelor locale prin cheltuielile efectuate..

Se retinem faptul ca excedentul executiei bugetelor locale ramane la dispozitia unitatilor ad-tiv teritoriale sub forma fondului de rulment.

De asemenea , in cazul in care, unitatile ad-tiv teritoriale nu isi pot acoperii cheltuielile din veniturile proprii stabilite in conformitate cu dispozitiile locale , ele pot beneficiu de transferuri de fonduri banesti de la bugetul de stat .

Sa mai retinem faptul ca pe masura ce procesul de descentralizare a unor activitati si servicii publice se adanceste ,concomitent cu cresterea , an de an , a gradului de autonomie financiara si fiscala a unitatilor ad-tiv teritoriale , se diversifica spectaculos si bugetele locale .

Bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale care includ :

- veniturile si cheltuielile institutii publice din subordinea autoritatilor locale /judetene si care functioneaza exclusiv pe baza resurselor primite de la bugetele acestor autoritati;

- veniturile si cheltuielile anuale ale institutiilor publice care in completarea fondurilor proprii primesc subventii de la bugetele locale/judetene i , si sunt in subordinea lor.

Sa retinem faptul ca excedentul bugetar al acestor servicii (institutii publice ) bugetare poate fi preluat , in caz de nevoie , la bugetul local/judetean in subordinea caruia isi desfasoara activitatea, prin hotararea consiliului respectiv.

- Bugetele institutiilor publice finantate integral din veituri proprii care pot provenii din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive , concursuri artistice , din activitatii proprii sau anexe,etc.

- Bugetele imprumuturilor externe si interne rambursabile contractate sau garantate de autoritatile locale , sunt documentele in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile imprumuturilor interne sau externe contractate sau garantate de catre autoritatile administratiei publice locale si a caror rambursare , dobanzi si alte costuri se asigura din fondurile publice locale /judetene.

Bugetele fondurilor externe nerambursabile , sunt documente in care sunt prevazute si aprobate veniturile si cheltuielile fondurilor externe care nu mai trebuie rambursate

Asa cum putem constata intre bugetele care alcatuiesc sistemul bugetelor locale sau bugetul public local exista o multitudine de relatii determinate de insasi faptul ca aceste documente , la nivelul unitatilor ad-tiv teritoriale evidentiaza fondurile publice locale pe anul fundamentarii estimarilor urmarindu-se realizarea echilibrului intre nevoile si resursele publice locale .

Volumul total al resurselor financiare publce locale( al veniturilor ) prevazute in bugetele locale reprezinta limita minima care poate fi depasita .

Volumul total al cheltuielilor cuprinse in bugetele locale reprezinta limita maxima , care nu poate fi depasita deoarece ar genera dezechilibre la nivelul bugetelor locale

Analizand evolutia bugetelor locale centralizate pe ansamblul unitatilor ad-tiv pe ultimii 10 ani se constata ca acestea inregistreaza cresteri reale importante atat in lei cat si in valuta , pe de o parte pe seama scaderii indicatorilor inflatiei , dar mai ales pe seama transmiterii spre finantare autoritatilor publice locale a unor noi competente.

Astfel au fost trecute de la finantarea centrala ( din bugetul de stat) spre finantarea locala ( din bugetele publice locale ) servicii publice cum sunt de exemplu : sanatate , invatamant preuniversitar de stat:cheltuieli materiale , cheltuieli de personal , burse, obiecte de inventar , institutii de cultura, alimentarile cu apa ale satelor si pietruiri drumuri comunale , protectia drepturilor copilului , aeroporturi locale protectia plantelor, centrele de consultanta agricola , venitul minim garantat, produse lactate si de panificatie pentru elevi, ajutoarele pentru incalzirea locuintei, drepturile persoanelor cu handicap).

Sursele de finantare ale bugetelor locale si circulatia acestora este data in figura de mai jos:

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 3202
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved