Piata financiara internationala - spatiu global de integrare

Piata financiara internationala - spatiu global de integrare

1. Consideratii cu privire la piata financiara internationala

O importanta componenta a globalizarii o reprezinta piata financiara. Legaturile extrem de stranse existente intre piata monetara si piata bunurilor si serviciilor fac ca banii sa reactioneze prompt la toate mutatiile intervenite in sistemul economic mondial.

In calitatea lor de mijloc general de schimb al tuturor bunurilor, banii s-au transformat continuu in decursul istoriei, in ultimul timp, indeplinind functii tot mai complexe; dezvoltarea pietei monetare a avut loc odata cu expansiunea pietei bunurilor si serviciilor, in prezent vorbindu-se despre conturarea unui spatiu financiar global. Orice modificare a climatului politic international, orice tensiune economica sau de o alta natura, se regaseste cu o intensitate mult mai puternica pe piata monetara, in continutul banilor. Se poate spune ca piata financiara constituie barometrul societatii globale.

O caracteristica importanta a banilor in contextul globalizarii productiei o constituie detasarea acestora de spatiul teritorial national. Liberalizarea comertului, expansiunea corporatiilor transnationale, circulatia fortei de munca fac ca banii sa nu mai aiba un caracter national; datele statistice recente arata ca zilnic se tranzactioneaza, trecand dintr-o mana in alta, numai intre cei trei poli mondiali Tokyo - New York - Londra peste 1500 miliarde dolari.

Daca in trecutul nu prea indepartat capitalul productiv se afla intr-o stransa interdependenta cu capitalul financiar, in ultimul timp se observa o oarecare separare (insa nu totala) a celor doua componente ale fenomenului globalizarii. Gradul de cooperare intre industrie, banci si comert depinde si de gradul de internationalizare a activitatii economice. O. Pastr evidentia in lucrarile sale, legatura foarte puternica existenta intre internationalizarea productiei, promovata consecvent de marile grupuri industriale si modul lor de organizare in holdinguri, coordonate de un centru financiar, purtator al unei strategii specifice. Economia globala nu se caracterizeaza numai prin liberalizarea comertului cu bunuri si servicii ci, intr-o buna masura si prin circulatia libera a capitalului. In ultimii ani, cursurile de schimb valutar, ratele dobanzilor, preturile actiunilor la diferite burse din intreaga lume sunt corelate intre ele, alcatuind suportii de sustinere ai "pietei financiare globale".

Daca in trecut companiile intampinau dificultati in transferul banilor dintr-o tara in alta, datorita procedurilor prea complicate pe care trebuiau sa le urmeze stingerea unor obligatii sau onorarea unor drepturi, in prezent, performantele inregistrate in domeniul telecomnicatiilor si informaticii, au simplificat foarte mult demersurile. Situatiile financiare ale unor agenti economici, cursul actiunilor si obligatiunilor, operatiunile de orice tip pot fi monitorizate mult mai facil. Bancile si corporatiile pot reactiona imediat la schimbarea preturilor bunurilor precum si a cursului actiunilor datorita usurintei in obtinerea informatiilor de pe pietele bursiere. Un rol tot mai important pe piata financiara tind sa ocupe operatiunile cu caracter speculativ, ale caror rezultate depind de viteza cu care au loc tranzactiile. Abilitatea transmiterii pe cale electronica a datelor la mari distante geografice este tot un efect al globalizarii.

Viitorul nu va globaliza economia pentru a distruge societatea ci va pune bazele unei lumi care va permite economiei sa isi indeplineasca functiunile umane, chiar daca ea pare ca actioneaza azi intr-o realitate tot mai virtuala.

In ultimile doua decenii se constata modificari profunde ale pietelor financiare internationale. Cererea de servicii financiare a atins dimensiuni fara precedent in conditiile intensificarii competitivitatii mondiale. O alta caracteristica este determinata de faptul ca a crescut numarul operatiunilor efectuate fara intermediari ca urmare a interesului clientilor de a diminua costurile administrative foarte mari generate de majorarea inflatiei. Aceste modificari au condus la crearea unui mediu de afaceri mult mai dinamic si mai atragator. De asemenea, in ultimii ani, guvernele au adaoptat masuri de liberalizare a pietelor monetare, ceea ce a permis deschiderea spre noi zone geografice, promovarea unor produse finite noi precum si modificarea intr-o oarecare masura a modului de formare a preturilor aferente serviciilor comerciale.

Cererea tot mai mare de servicii financiare la nivel mondial a condus la implementarea a numeroase inovatii tehnologice si la crearea unui mediu de afaceri mult mai transparent intre firmele implicate si prestatorii de servicii financiare. Bancile au inceput sa se angajeze in prestarea unui numar tot mai important de sevicii/operatiuni cu caracter international. Standardizarea tehnologiilor bancare a permis adoptarea unor strategii de operare globala si adaptarea ofertei la cerintele pietei specifice. Analistii considera ca in acest sector se asista la una dintre cele ma mari concentrari geografice si centralizari ale activitatii. H. Reed este de parere ca harta centrelor financiare internationale este axata pe trei poli: New York - Londra - Japonia1. In ultimii ani s-au afirmat cu succes si alte centre: Dsseldorf, Hamburg, Frankfurt, Amsterdam, Milano, Hong Kong, Singapore, Chicago, Sidney, Toronto. Spre deosebire de alte sectoare de activitate, cresterea rapida si internationalizarea serviciilor financiare a determinat o importanta crestere a locurilor de munca, concentrata in principal in ariile urbane, in marile metropole. In prezent se observa o reorganizare a activitatii financiare ca urmare a dezvoltarii tehnicilor organizationale. Autorii Hans-Peter Martin si Harald Schumann, referindu-se la performantele sistemului bancar informatizat, remarcau faptul ca "in munca lor, vanatorii de profit se misca cu viteza luminii intr-o retea mondiala de date de o mare ramificatie - o utopie electronica a carei complexitate este si mai putin descifrabila decat matematica, si ea destul de complicata, pe care se bazeaza orice tranzactie".

Evidentiind interesele oamenilor de afaceri pentru obtinerea de profituri din speculatii financiare, aceiasi autori aratau ca trecand de la dolar la yen si in continuare la euro, de exemplu, si apoi, din nou la dolar, dealerii de devize pot sari de la o piata la alta, de la un partener din New York la altul situat in Londra sau in Hong Kong, incheind afaceri de mii de milioane intr-un timp extrem de redus. De asemenea, managerii fondurilor de investitii deplaseaza adesea, in cursul catorva ore, miliardele de dolari ale clientilor lor intre plasamente si piete total diferite. Obligatiunile SUA se transforma printr-un singur apel telefonic si apasare de taste in obligatiuni britanice, in actiuni japoneze sau obligatiuni ale guvernului turc care sunt denominalizate in euro1. In afara de devize, se mai negociaza liber transfrontalier, peste 70 000 de titluri diferite, o piata fantastica cu infinit de multe sanse si riscuri. Pe piata monetara, riscul insusi devine un bun comercial. O moneda stabila prezinta un avantaj enorm pentru orice economie nationala. Ea permite calcule pe care te poti baza in operatiunile de import si export, si tot ea reduce costurile pentru asigurarea acestor operatiuni impotriva oscilatiilor cursurilor.

Reputatul economist american Milton Friedman, laureat al premiului Nobel, precum si alti autori, sustin ca numai libera fluctuatie a capitalului, fara a tine seama de vreo granita nationala, face posibila valorificarea sa optima. Cuvantul fermecat pentru acest proces este eficienta. In ochii monetaristilor, eficienta inseamna in mod firesc investitie aducatoare a celui mai inalt castig. Interesat de descoperirea celui mai inalt profit, potentialul afacerist/economist al lumii trebuie sa se indrepte permanent spre acele locuri unde pot fi obtinute cele mai bune rezultate financiare. In acest fel, banii din tarile bogate in capital ajung in regiuni cu mari sanse pentru investitori, iar cei ce economisesc sunt rasplatiti cu castigul cel mai inalt posibil. Invers, cei care iau credite pot sa selecteze ofertantii cu cele mai reduse dobanzi de pe piata mondiala. Per ansamblu, vor castiga, cel putin in teorie, toate natiunile, pentru ca pe aceasta cale se obtin cele mai inalte rate de crestere economica cu cele mai bune investitii. Monetaristii atribuie proceselor de pe pietele financiare un fel de ratiune superioara.

In prezent, este nevoie de o arhitectura noua care sa asigure stabilitate financiara

globala si dezvoltare durabila, simultan cu reforma FMI si Bancii Mondiale, astfel incat

programele lor sa promoveze o buna guvernare si respectul pentru drepturile omului si

standardele fundamentale ale muncii, cresterea gradului de ocupare, reducerea saraciei si

oferirea de servicii publice in domenii cheie.