Practica Fenomenul de inflatie : cauze macro si microeconomice si masuri de contracarare Inclusiv in contabilitatea si analiza acestora

Universitatea : Spiru Haret , Bucuresti

Facultatea : Management Financiar - Contabil

Specializare : Contabilitate si informatica de gestiune

Practica de specialitate

Fenomenul de inflatie : cauze macro si microeconomice si masuri de contracarare

Inclusiv in contabilitatea si analiza acestora

I . Definitia , geneza si natura inflatiei :

I . 1 . Definitii

I . 2 . Geneza

I . 3 . Masurarea inflatiei

I . 4 . Mecanismele inflatiei

I . 5 . Alte concepte

II . Cauzele inflatiei si interactiunea dintre diferitele tipuri de inflatie :

II . 1 . Cauze

II . 2 . Tipuri de inflatie

II . 3 . Interactiunea dintre diferitele tipuri de inflatie

III . Cresterea economica in conditiile inflatiei

IV . Principalele efecte si costuri:

IV . 1 . Efectele inflatiei

IV . 2 . Costurile inflatiei

V . Anticiparea si inflatia.Masuri de control a cererii de agregare si oferta

V . 1 . Anticiparea si inflatia

V . 2 . Masuri antiinflationiste

V . 3 . Masuri de control

VI . Exemplu

VII . Contabilitatea fenomenului de inflatie

VIII . Concluzii

Bibliografie

I . DEFINITII , GENEZA SI NATURA INFLATIEI

I . 1 . Definitii :

a) Inflatia este un dezechilibru care afecteaza , in proportii diferite , toate economiile nationale , si care poate fi sesizat prin doua tendinte majore , si anume: cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor.Se considera ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permanent mai rapida a volumului puterii de cumparare fata de volumul bunurilor si serviciilor , astfel incat din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor in timp ce valoarea banilor scade.

b) O alta tendinta majora ce caracterizeaza inflatia consta in relevarea faptului ca in decursul unei perioade relative largi , volumul bunurilor si serviciilor ce se cumpara intr - o economie scade in comparatie cu masa monetara si nivelul preturilor.Aceasta se determina ca un raport intre masa monetara si nivelul preturilor , aratand cate bunuri si servicii se pot cumpara cu cantitatea de bani existenta in economie , la un nivel dat al preturilor.

c) Intr - o definitie mai scurta inflatia se poate defini astfel : Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei , care consta in existenta unei mase monetare mai mari decat cantitatea de bunuri si servicii oferite pe piata.

I . 2 . Geneza :

Inflatia este una dintre problemele care se afla in atentia tuturor tarilor , confruntate cu acest proces de - a lungul istoriei , deoarece aceasta a fost si a ramas una dintre cele mai complexe si mai controversate probleme contemporane.

Procesul inflationist a aparut cu mult inaintea stiintei economice , dar teoria inflatiei s - a conturat mult mai tarziu. Fiind un proces monetar , precizarea naturii inflatiei se poate face in corelatie cu formele istorice pe care le - au imbracat banii :

devalorizarea mascata a monedelor din metale pretioase

inflatia banilor de hartie convertibili in aur ( determinate de cresterea masei banesti in raport cu cantitatea de aur pe care o reprezentau )

inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur ( pe fondul excedentului de hartie ) .

Exista diferite puncte de vedere in ceea ce priveste natura inflatiei.Printre acestea regasim :

• " Exista inflatie atunci cand nivelul general al pretului este in crestere continua , mai mult sau mai putin rapida. "( Raymond Barre )
• " Inflatia presupune o sporire a preturilor nationale mai puternica decat cea a preturilor internationale , cresterea avand efecte patologice pentru ansamblul economic national. "( J.M.Albertini )
• " In gandirea keynesista , inflatia este apreciata in legatura cu fluxurile macroeconomice reale : o data ce folosirea mainii de lucru a ajuns sa fie deplina , orice incercare de a mari in continuare investitiile va declansa o tendinta de crestere nelimitata a preturilor curente , oricare ar fi inclinatia marginala spre consum , adica ne aflam intr - o situatie de inflatie autentica. "( J.M.Keynes)
• "Promotorii neoliberalismului monetarist abordeaza si explica inflatia pe baza confruntarii specifice dintre marimile nominale si cele reale , dintre nivelele curente si cele viitoare ale indicatorilor macroeconomici. " ( M.Friedman )

Acestea sunt doar cateva din punctele de vedere legate de natura inflatiei.

Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru monetaro - real , care exprima existenta in circulatie a unei mase monetare ce depaseste nevoile economice, fapt ce antreneaza deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general , ca si cresterea durabila si generalizata a pretului.

I . 3 . Masurarea inflatiei :

Masurarea inflatiei porneste , bineinteles , de la consensul teoretic cu privire la formele de manifestare ale fenomenului , dar realizarea in fapt a acestei intentii ramane o problema complexa.

Instrumentul la care se apeleaza cel mai des in acest scop este indicele general al preturilor sau indicele sintetic al preturilor.Acesta , cu toate ca are anumite insuficiente , exprima , in linii generale , cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu ce afecteaza economia.Nu orice crestere a acestui indice este o expresie directa a inflatiei.Deci pentru tragerea unei concluzii corecte cu privire la natura inflationista sau cresterea acestui indice , adesea , sunt necesare informatii si analize suplimentare.

Inflatia se manifesta printr - o crestere generala a nivelului preturilor.

Excedentul de masa monetara aflata in circulatie reprezinta cerere care nu va putea fi satisfacuta , deoarece pe piata oferta de bunuri si servicii este mai mica. Excesul de cerere va avea drept consecinta cresterea preturilor.

Nivelul inflatiei se determina calculand indicele preturilor de consum. Indicele preturilor de consum masoara evolutia de ansamblu a preturilor bunurilor si serviciilor cumparate de catre populatie.El se calculeaza raportand preturile bunurilor si serviciilor dintr - o anumita perioada ( denumita perioada curenta ) , la o perioada anterioara ( denumita perioada de baza ) :

Pentru a determina indicele preturilor de consum se iau in calcul preturile mai multor bunuri si servicii care formeaza ceea ce specialistii numesc"costul zilnic". In mod obisnuit se urmaresc preturile bunurilor si serviciilor pe care le cumpara un consumator tipic din mediul urban , intr - o anumita perioada de timp, tinandu - se cont si de ponderea pe care acestea o au in consumul populatiei.

Tabelul indicilor preturilor de consum ( anul precedent = 100% )

( sursa : Raportul anual al BNR , 2000 )

Analizand datele din acest tabel se poate constata ca , in perioada 1995 - 2000 , in Romania preturile de consum au crescut permanent.Cea mai mare crestere a fost in anul 1997 , cand preturile au crescut de aproximativ 2.5 ori fata de nivelul anului precedent.

Indicele preturilor de consum este folosit pentru a calcula rata inflatiei :

Indicele preturilor de consum se calculeaza numai pentru elementele care intra in consumul direct al populatiei , fiind excluse : consumul din resurse proprii , cheltuielile cu caracter de investitii si acumulare , dobanzile platite la credite , ratele de asigurare , amenzile , impozitele , etc. , precum si cheltuielile aferente platii muncii pentru productia agricola a gospodariilor individuale.Cercetarea statistica a preturilor utilizeaza urmatoarele esantioane:

esantionul de localitati - cuprinde 42 de localitati din mediul urban

esantionul utilitatilor de observare - cuprinde circa 5300 de magazine si unitati prestatoare de servicii catre populatie , unde se inregistreaza preturile si tarifele practicate

esantionul de marfuri si servicii - cuprinde 1442 sortimente care au o pondere semnificativa in consumul populatiei

Ponderile utilizate pentru calculul indicilor preturilor de consum rezulta din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodarie pentru cumpararea bunurilor si plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.Periodic se analizeaza structura cheltuielilor efectuate de populatie , iar cand mutatiile intervenite sunt semnificative , ponderile se actualizeaza.

I . 4 . Mecanismele inflatiei :

Inflatia ca orice fenomen complex este explicat prin cauze multiple , cum sunt cresterea excesiva a creditului , acoperirea deficitelor bugetare si balantelor de plati externe , cresterea salariilor , etc.De asemenea , prin cauze este mentionata scaderea poductiei bunurilor si serviciilor , avand ca rezultat formarea unui excedent de moneda.

Pentru intelegerea inflatiei , cea mai mare importanta o are cunoasterea mecanismului sau de declansare si desfasurare pe baza caruia pot fi concepute modalitatile de interventie , de combatere a cauzelor care au generat - o.

In acest sens , punctual de pornire il reprezinta dezechilibrul pe care - l marcheaza inflatia - intre masa monetara excedentara in comparatie cu volumul bunurilor si serviciilor.Indiferent de cauzele care genereaza acest dezechilibru , excedentul de masa monetara de care dispun agentii economici reprezinta de fapt o cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta.Daca din diferite motive ( insuficienta factorilor de productie , imposibilitatea de a mari eficienta lor , progresul tehnico - stiintific lent , etc.) volumul bunurilor si serviciilor ramane in urma masei monetare, aceasta situatie determina o crestere a preturilor si scaderea proportionala a puterii de cumparare a banilor , concretizand astfel prezenta inflatiei.

Elasticitatea ofertei , cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor economice in raport cu variatia veniturilor , sunt decisive pentru instalarea starii de inflatie.

I . 5 . Alte concepte :

Deflatia caracterizeaza situatia in care pe termen lung , oferta de bunuri si servicii este mai mare decat cererea , avand loc scaderea preturilor.Este opusul inflatiei.

Inflatia caracterizeaza situatia in care pe termen lung , cererea de bunuri si servicii este mai mare decat oferta , ceea ce determina cresterea preturilor.

Stagflatia este caracterizata de stagnarea productiei , fara ca masa monetara sa se micsoreze , accentuandu - se dezechilibrul dintre cerere si oferta si fenomenul inflatiei.

Slumpflatia se caracterizeaza prin declinul economiei , timp in care productia nationala scade iar inflatia se manifesta cu intensitate ridicata.

Inflatia este procesul de crestere semnificativa si persistenta a nivelului

preturilor.

II . CAUZELE INFLATIEI . INTERACTIUNEA DINTRE DIFERITELE TIPURI DE INFLATIE

II . 1 . Cauzele inflatiei :

Cauzele directe ale aparitiei , mentinerii si accelerarii inflatiei sunt reduse , de regula la procese ce au loc in sfera de circulatie.Majoritatea specialistilor au studiat factorii care au declansat si intretinut inflatia de amploare a anilor `70 - `80 , fara a face o comparatie cu factorii inflatiei : generali ( universali ) , particulari si specifici ( concret - istorici ). Cauzele si factorii se structureaza si se ierarhizeaza in maniere diferite pe tari , avand intensitati diferite si roluri diferite.Se face o analiza a factorilor si circumstantelor inflatiei moderate a anilor `80 , mentinute sub controlul guvernelor.Se acorda atentie cauzelor economice , sociale , politice ce au declansat inflatia de mare amploare in fostele tari socialiste.

Cresterea preturilor poate fi determinata de existenta unui exces de cerere.

In conditiile in care resursele disponibile sunt deja utilizate in productie , existenta unui exces de cerere va determina cresterea preturilor , deoarece oferta nu mai poate creste , fapt ce va genera inflatia.In circulatie vor fi prea multi bani in raport cu cantitatea de bunuri si servicii oferite spre vanzare.

Pentru intelegerea acestui fenomen , vom analiza evolutia produsului intern brut in corelatie cu cantitatea de resurse atrase si utilizate in productie.Atat timp cat in economie nu sunt utilizate integral resursele disponibile ( faza 1 ) , productia creste pe masura ce sunt atrase si utilizate cantitati suplimentare de resurse.Desi gradul de ocupare al fortei de munca va creste si , odata cu acesta , creste si cererea de bunuri si servicii , preturile nu se modifica.In faza urmatoare ( faza 2 ) , productia creste in continuare , dar nu in acelasi ritm cu cererea , fapt care va avea drept consecinta si cresterea preturilor.Dupa atragerea in productie a tuturor resurselor disponibile si asigurarea ocuparii depline a fortei de munca , se va produce la capacitate maxima , limita dincolo de care productia nu va putea creste ( faza 3 ).In schimb , datorita faptului ca populatia dispune de mijloace de plata suplimentare , cresc preturile.Grafic , situatia se prezinta astfel :

Daca economia produce la intreaga ei capacitate , productia nu mai poate creste.Orice crestere a cheltuielilor totale , in aceste conditii , este de natura inflationista.In faza initiala ( 1 ) , cheltuielile totale ( pentru consumul privat sau public , investitii sau export net ) sunt mici , iar economia nu produce la capacitate maxima.Aceasta inseamna ca PIB este mic , rata somajului este ridicata , iar intreprinderile au capacitati de productie nefolosite.Cresterea cererii , in aceste conditii , va determina intreprinderile sa - si mareasca productia.Ele vor angaja lucratori , iar numarul somerilor se va reduce.Pe ansamblul economiei , se va constata cresterea PIB si reducerea ratei somajului , fara ca preturile sa creasca semnificativ.

II . 2 . Tipurile de inflatie :

a)      Inflatia prin moneda - inflatia este legata , mai ales , de oferta de

moneda, suplimentarea acestora decurgand din

deciziile agentilor economice specializati in sensul

sporirii activelor lor ( banii de credit ).

b)      Inflatia prin cerere - cererea nominala solvabila mentinandu - se mai

mare decat oferta de bunuri creand un dezechilibru

de piata.

c)      Inflatia prin oferta - care considera drept cauza principala insuficienta

produselor.Sporirea venitului - I compensate

printr - o crestere corespunzatoare a W , denumita

si inflatie reala , penurie de produse.

d)      Inflatia prin credit - cresterea substantiala a creditului duce la

dezechilibrul inflationist , la excesul de cerere

nominala pentru bunuri de consum.Masa monetara

suplimentara se exprima in sporirea imediata a

cererii de consum in timp ce noile investitii nu

asigura cresterea ofertei;cresc preturile pe piata,

se reduce puterea de cumparare a salariilor

nominale.

e)      Inflatia prin costuri - se declanseaza atunci cand intreprinderile ,

guvernul , salariatii si consumatorii actioneaza

oarecum convergent in directia cresterii costului.In

conceptia lui J.K.Galbraith, variatiile salariului

nominal , sporirea cheltuielilor salariale duc la

inflatia prin costuri.

II . 3 . Interactiunea dintre inflatia prin cerere si cea prin oferta :

Inflatia prin cerere este acea inflatie care rezulta din cresterea cererii agregate ( unii specialisti sustin ca cresterea cererii agregate se datoreaza cresterii veniturilor banesti ale populatiei ) se propune controlul ofertei de bani din economie, altii apreciaza ca cererea agregata poate sa sporeasca chiar daca oferta de moneda ramane aceeasi ( reducerea impozitului pe venit creste constant la o crestere a cererii agregate - creste partial pretul , dar si productia. )

Inflatia prin costuri apare in situatia in care costurile de productie cresc independent de cererea agregata.Daca firmele sunt confruntate cu o sporire a costului , ele vor raspunde partial prin cresterea pretului de vanzare si partial prin reducerea volumului activitatii.Deplasarea catre stanga a ofertei va determina o crestere a nivelului pretului si o reducere a productiei.

Inflatia prin cerere si inflatia prin costuri se pot manifesta simultan , deoarece cresterea de pret si de salarii pot fi determinate , fie de cresteri ale cererii agregate , fie de factorii ce duc la sporirea costului.

Cand interesele determina in mod constant cresteri ale costului , oferta agregata se deplaseaza in mod constant la stanga , daca autoritatea guvernamentala stimuleaza cererea globala pentru a preveni sporirea somajului , cererea agregata se va deplasa constant la dreapta daca deplasarile aratate au amplitudini din ce in ce mai mari va rezulta spirala inflationista care poate da nastere la o alta si asa mai departe.

III . CRESTEREA ECONOMICA IN CONDITIILE INFLATIEI

Criteriul corespunzator de masurare a procesului inflationist este ecartul absolut si relativ dintre cererea solvabila nominala ( potentate de factori politico - guvernamentali ) , pe de o parte si oferta reala de marfuri si servicii.

Cererea agregata include :

cheltuieli pentru bunuri de consum personal

cheltuieli pentru achizitionarea bunurilor de investitii

cumparaturile administratiilor publice si private pentru bunuri sociale

achizitiile agentilor economici - externi de marfuri din tara de referinta ( exporturile acestora )

Oferta agregata include:

bunuri materiale si servicii produse , respectiv create , intr - un an

soldul pozitiv sau negativ al stocurilor

bunuri oferite de strainatate ( importuri )

Dezechilibrul inflatiei inseamna un excedent de masa monetara ( cerere nominala ) de care dispun agentii economici si care este neacoperit ( nesatisfacut ) printr - o oferta reala adecvata.Deci marimea inflatiei poate fi masurata prin volumul acelor semne monetare care nu au acoperire in marfuri necesare si dorite de populatie.Marimile relative pot fi exprimate in indici ( cu baza fixa sau in lant ) care ajuta la aprecierea sensului evolutiei procesului inflationist ( crescator , descrescator , constant ).

Inflatia este masurata prin indici si coeficienti , cum ar fi :

indicele general al pretului sau deflatorul PIB ( PNB )

indicele preturilor de consum

modificarea puterii de cumparare a banilor

devansarea cresterii indicatorilor macroeconomici rezultativi de catre masa monetara existenta in circulatie si care este disponibila spre a fi cheltuita ( ecartul dintre cererea nominala si oferta reala )

indicatorul general al pretului si tarifului de consum ( IPC ) exprima modificarea medie ponderata a cheltuielilor pe care o familie de talie mijlocie , din mediul urban , le face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta , in concordanta cu nivelul si structura nevoii sociale istoriceste determinat.

IPC = Q P / Q P

¹ ¹ º º

Intensitatea inflatiei este diferita :

taratoare - 3%

moderata - 6%

rapida - 10%

galopanta ( cu 2 cifre )

hiperinflatie ( incepe in luna in care cresterea depaseste 50% si se termina in luna anterioara scaderii cresterii pretului sub acesta limita )

Exprimarea inflatiei se poate face prin corelarea acesteia cu indicatorii de exprimare a dinamicii macroeconomici :

cresterea neinflationista - o inflatie moderata , insotita de o rata de crestere economica relativ inalta , adica mai inalta decat cea a inflatiei

cresterea economica inflationista - releva sporul de productie naturala insotit de o rata a inflatiei ce depaseste acest spor

stagflatia - acea situatie din economie care se caracterizeaza prin inflatie rapida si prin lipsa de crestere notabila a economiei , adesea prin " cresterea zero " si prin recesiunea economica ; W regreseaza , masa monetara nu se reduce

slumpflatia - un declin economic , o scadere a productiei naturale si o inflatie rapida sau chiar galopanta ( de exemplu : in Italia , in anul `75 , inflatia era de 16 % cu o scadere a PIB de 3,5% )

IV . PRINCIPALELE EFECTE SI COSTURI ALE INFLATIEI

Defectele inflatiei sunt diferite de la o perioada la alta :

forma si intensitatea acesteia

politica economica promovata

capacitatea guvernelor de a o cunoaste si controla

IV . 1 . Efecte :

diminuarea puterii de cumparare a monedei ce afecteaza diferit si inegal agentii economici , prin eliminarea unei parti din resursele materiale acumulate sau folosirea rentabila a capacitatii de productie ramase in circuitul activ

deblocheaza sau poate bloca mecanismul economic , eliminand agentii paraziti

redistribuie avutiile existente si schimba sensurile utilizarii lor , favorizand inclinatia spre consum si pe debitori si restrictionand inclinatia spre economie si pe creditori

indeparteaza din circuitul activ o parte a banilor , concomitent cu scaderea puterii de cumparare

pune de acord capacitatile de productie existente cu nevoile reale de consum ; face presiuni asupra resurselor productive

inflatia galopanta ( hiperinflatia ) cu trend crescator de durata si insuficient controlata reprezinta un factor dezorganizator al oricarei economii , dezordinea.Descurajeaza investirea productiei si orienteaza resursele banesti spre actiuni speculative curente , coruptia.

IV. 2 . Costuri :

Efectele negative ale inflatiei sunt suportate de anumiti agenti economici , de anumite clase si grupuri sociale , ca si de societate in ansamblul ei - sunt denumite costuri ale inflatiei.Acestea potenteaza incertitudinea si riscul in economie.

Procesul inflatiei dezavantajeaza tara in relatiile cu partenerii straini , balanta de plati externe poate deveni deficitara.

V . ANTICIPARILE SI INFLATIA.MASURI DE CONTROL A CERERII DE AGREGARE SI OFERTA

V . 1 . Anticiparile si inflatia :

Agentii economici trebuie sa anticipeze desele schimbari care pot avea loc. Rata anticipata a inflatiei - parametrul de care tin cont agentii economici in dimensionarea activitatii ( rata inflatiei 5 %,negocieri de salarii maxim/minim 5 %). Agentii economici producatori si bancari pot fi avantajati si dezavantajati de inflatie.Primii se pot adapta rapid , ceilalti pot falimenta.

Politicile antiinflationiste se bazeaza pe mai multe criterii:

dupa intensitatea si sensul procesului

dupa doctrina socio - economica ce sta la baza lor

dupa standardele si instrumentele folosite,etc.

La primul criteriu putem vorbi de politici de lupta cu criza inflationista

respectiv cu inflatia si efectele ei , politici de prevenire a hiperinflatiei si de mentinere a inflatiei moderate sub controlul factorilor responsabili.Aceasta se caracterizeaza prin deficit bugetar colosal , tiparirea biletelor de banca alimentand peste 95% bugetul statului , cantitatea de moneda creste exponential , moneda nu mai inspira nici o incredere.

In astel de situatii intervin agentii macroeconomici specializati care isi propun sa stabilizeze procesele macroeconomice si sa treaca la cresterea si dezvoltarea economica.

V . 2 . Masuri antiinflationiste :

Deoarece efectele inflatiei actioneaza in sensuri diferite , ele se rasfrang asupra vietii economice prin cresterea instabilitatii si prin cautari febrile ale agentilor economici de a diminua efectele sale negative sau de a se sustrage lor.Din aceste cautari s - au nascut masuri antiinflationiste de o mare complexitate , care se pot imparti in doua mari grupe :

de aparare sau protectie a agentilor economici impotriva cresterii preturilor si scaderii puterii de cumparare a banilor

de diminuare si control a inflatiei.

Din prima grupa de masuri , cea mai importanta prin dimensiunile sale este indexarea.Aceasta constituie o crestere procentuala sau in sume absolute a veniturilor agentilor economici , indeosebi a salariilor si pensiilor , lunar , trimestrial sau semestrial , astfel incat sa acopere partial sau total cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor generate de inflatie.

A doua grupa cuprinde masuri care contribuie la refacerea echilibrului economic deteriorat de inflatie.

Asupra masei monetare se actioneaza in special prin:

cresterea dobanzii creditelor acordate de banci

cresterea rezervelor monetare obligatorii ale bancilor

limitarea creditului de consum ( vanzari in rate )

" inghetarea " salariilor si preturilor

echilibrarea bugetului de stat si a balantei de plati externe

Din masurile care vizeaza sporirea bunurilor economice , cele mai frecvent utilizate sunt:

dezvoltarea activitatilor productive cu scopul de a mari oferta de bunuri si servicii

introducerea si dezvoltarea productiei noilor bunuri si servicii

schimbarea si adaptarea structurii activitatilor economice in vederea apropierii ofertei de volumul si structura cererii de bunuri economice

Asadar impotriva inflatiei se promoveaza intotdeauna " pachete de masuri ", care trebuie astfel concepute incat sa se completeze cat mai bine , pe termen mediu si lung , intrucat implica o readaptare a intregii economii la o noua stare de echilibru si aceasta nu se poate realiza dintr - odata , pe termen scurt.

V . 3 . Masuri de control :

politici de combatere a inflatiei : de control al cererii agregate si de stimulare a ofertei agregate

politica cererii agregate se deruleaza cu folosirea preponderenta fie a instrumentelor fiscale , fie a celor monetare

politicile fiscale de combatere a inflatiei presupun modificarea cheltuielilor publice si / sau a veniturilor din impozite si taxe.Cerinta poate fi diminuata prin reducerea cheltuielilor guvernamentale sau prin cresterea impozitelor si taxelor.

politici monetare - modificarea ofertei de moneda sau pe cea a ratei dobanzii duce la diminuarea ofertei de moneda , mai putina lichiditatea si scumpirea creditelor

Politica antiinflationista de stimulare a ofertei are drept scop reducerea ritmului de crestere a costurilor , contribuind la stoparea diminuarii ofertei agregate si chiar la cresterea acesteia.

VI . EXEMPLU :

Analiza factoriala a inflatiei in Romania in perioada 1995 - 2000:

*) Reprezinta factorii care , nefiind explicitati in ecuatia econometrica , se cumuleaza in erori estimative.Pentru fiecare an , suma contributiilor procentuale ale factorilor la rata inflatiei este 100.

Din tabel rezulta ca factorul inertial are un rol covarsitor in formarea inflatiei.Implicatia imediata este ca demontarea anticipatiilor inflationiste , construirea si consolidarea credibilitatii reprezinta cele mai eficiente politici de reducere a inflatiei.Pentru aceasta e nevoie de consecventa si de coerenta atat a mix-ului de politici macroeconomice , cat si in reformele structurale.

Dezinflatia semnificativa are costuri in termenii cresterii ratei somajului.Modificarea ratei somajului a sprijinit dezinflatia in perioada 1997 - 1999.Masurile de restructurare din anii 1997 - 1998 s - au concretizat in ajustari semnificative ale fortei de munca , al caror impact pozitiv in planul inflatiei s - a regasit cu un lag de un an.Tabelul anterior releva unul dintre principiile fundamentale din economie si anume ca , cel putin pe termen scurt , exista un compromis intre infatie si somaj.

Cu exceptia anilor 1995 - 1996 , ani in care economia a fost supraincalzita , contributia productivitatii muncii la dezinflatie a fost relativ redusa.Ca si in cazul somajului , estimarile privind aportul productivitatii muncii arata ca procesul de restructurare a economiei nu a fost suficient de rapid , cel putin in raport cu nevoile de dezinflatie.Datele demonstreaza necesitatea sprijinirii dezinflatiei prin masuri care sa accelereze restructurarea economiei reale , cu impact pozitiv asupra productivitatii muncii.Asa cum era de asteptat , modificarea preturilor externe nu a influentat semnificativ inflatia din Romania.

VII . CONTABILITATEA FENOMENULUI DE INFLATIE :

Am achizitionat in anul 2004 un hotel pe care l-am avut in leasing incepand cu anul 2000. La achizitionare, pe factura s-a trecut valoarea imobilului si separat inflatia din perioada 2000-2004.

In situatia in care, in momentul intocmirii facturii pentru achizitionarea unui imobil s-a facturat separat inflatia aferenta perioadei respective, aceasta reprezinta o cheltuiala suplimentara in legatura cu achizitionarea imobilului respectiv. In aceste conditii, inregistrarea in evidenta contabila a inflatiei se efectueaza astfel:

6588 = 401 - valoarea inflatiei facturata

VIII . CONCLUZII :

Daca banca centrala si - ar modifica functia de reactie prin atenuarea sau renuntarea la interventiile directe pe piata valutara , menite sa asigure o depreciere controlata a cursului de schimb , este posibil ca leul sa se aprecieze in termeni reali pe fondul unor intrari semnificative de capital.O asemenea modificare de politica monetara ar avea un impact positiv in sensul temperarii inflatiei.In acest caz insa , atat sectorul guvernamenal , cat si cel neguvernamental ar trebui sa raspunda in mod corespunzator.

Sectorul nonguvernamental ar trebui sa reactioneze printr - o crestere a productivitatii muncii suficienta pentru a compensa erodarea competitivitatii externe ca urmare a aprecierii leului in termeni reali.

Sectorul guvernamental ar trebui sa reactioneze prin ajustari in politica fiscala astfel incat aceasta sa contribuie la evitarea deteriorarii contului curent extern.

Aceste schimbari de politica economica ar putea avea loc fara costuri semnificative daca rigiditatea din economie s - ar atenua.In acest context , trebuie subliniata importanta respectarii corelatiei dintre cresterea salariilor si cresterea productivitatii muncii.Politicile care stimuleaza productivitatea , incluzand disciplina financiara si celelalte reforme structurale , sunt , asa cum este evidentiat in exercitiul econometric , dezinflationiste.

Trebuie sa se acorde o atentie deosebita demontarii anticipatiilor inflationiste.Acest proces este insa de durata.Inconsecventa in eforturile de demontare a anticiparilor muta costurile reluarii eforturilor de dezinflatie la niveluri tot mai inalte.

BIBLIOGRAFIE

1.Aurelian-Virgil Baluta,"Contabilitate si gestiune fiscala", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

2.Bondrea , A. si colab., "Ghid privind metodologia de elaborare si sustinere a licentei in domeniul economic",Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2001

3.Cicilia Ionescu, "Sisteme Contabile Moderne",Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2005

4.Cicilia Ionescu,"Contabilitate - Baze si proceduri", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

5.Iacob Petru Pantea,Gh.Bodea,"Contabilitatea financiara romaneasca",Editura Inteleredo,Deva,2006

6.Legea Contabilitatii nr.82/1991,republicata,MO al romaniei,Partea I,nr.454 din 18/06/2008

7.Luminita Ionescu,"Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in Romania",Editura Economica,Bucuresti,2005

8.Luminita Ionescu,Liliana Gadau,"Contabilitatea institutiilor publice",teste grila si aplicatii practice, Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

9.Luminita Ionescu,"Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

10.Luminita Ionescu,Lucian Ilincuta,Floarea Georgescu, "Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale",teste grila si aplicatii practice, Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2008

11.Maria Popan,"Contabilitatea evenimentelor si tranzactiilor",Editura Oscar Print,Bucuresti,2006

12.OMFP nr.1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice,Planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia,MO nr.1.186 din 29 decembrie 2005

13.OMEF nr.116/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie 2007,MO nr.46 din 21 ianuarie 2008

14.Ordinul Ministrului Finantelor,nr.1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene,MO nr.1080 bis/30.11.2005

15.Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor , nr.2374/2007 privind modificarea Ordinului Ministrului Finantelor nr.752/2005,MO al Romaniei,Partea I,nr.25/14.01.2008

16.Popescu Lucian,Baluta Aurelian - Virgil,"Metode si procedee de calculatie a costurilor", Editura Fundatia Romania de Maine,Bucuresti,2007

17. Raboaca,G.,Ciucur,D.,"Metodologia cercetarii stiintifice economice",Editura Fundatiei Romania de Maine,Bucuresti, 2004

18.Standardele Internationale de Raportare Financiara,Editia 2007,emise de Consiliul pentru Standardele Internationale de Contabilitate(IASB)Editura Irecson(traducere),Bucuresti,2007