RAPORTUL DE TARA PT. ROMANIA - FMI 2006

RAPORTUL DE TARA FMI 2006

1 ROMANIA: REALIZARI SI ESECURI

Romania a inregistrat realizari substantiale din anul 2000. Politicile de tipul mergi-stai adoptate in anii 1990 au determinat ramanerea Romaniei in urma multor altor economii in tranzitie cu crestere mediocra, inflatie mare si ISD reduse.  Ca urmare a crizei monedei nationale din 1999, conditiile s-au imbunatatit ca rezultat al ajustarii fiscale, al performantelor financiare imbunatatite ale companiilor de stat si al privatizarii. BNR a realizat o dezinflatie substantiala, in paralel cu incetinirea ratei de depreciere. Aceasta stabilizare, si perspectivele imbunatatite de aderare la UE au determinat un raspuns pozitiv pe parte de oferta. 

Indicatori macroeconomici cheie 2000-05

Conditiile macroeconomice s-au deteriorat recent. Mai exact:

. cresterea economica a incetinit. Dupa o crestere de 8,4% in 2004, cresterea ajutata de o recolta exceptionala,
cresterea reala a PIB a scazut la 4,1% in 2005. In timp ce
productia agricola a scazut ca urmare a inundatiilor grave,
cresterea productiei industriale a incetinit, in parte ca rezultat al scaderii cererii externe asociate cu eliminarea cotelor la textile. Cererea, pe de alta parte, a crescut semnificativ, reflectand o crestere puternica a consumului privat -
sustinuta de impozitele semnificativ reduse, de salariile mai mari si de o crestere rapida a creditului.

. In pofida aprecierii semnificative a leului, procesul de dezinflatie a incetinit considerabil. Data fiind forta cererii interne, si preturile ridicate ale petrolului si  administrate, inflatia IPC s-a mentinut la 8,6% a/a in decembrie, fata de tinta BNR de 7,5% (cu o marja de 1 procent). Acest rezultat ar fi putut fi si mai mare in absenta impactului ameliorator al unei monede nationale in curs de apreciere - BNR a permis o mai mare flexibilitate a cursului de schimb de la sfarsitul lunii octombrie 2004, raspunzand astfel la fluxurile sporite de intrari de capital. Moneda s-a apreciat cu aprox. 11% fata de euro din septembrie 2004 pana in decembrie 2005 si cu inca 5 % in primele doua luni ale anului 2006, in timp ce  inflatia a scazut la 8,5% a/a in februarie.

. Cresterea puternica a creditului a fost asociata cu cererea interna in expansiune si cu presiunile inflationiste. Cresterea  reala a creditului intern cu 45% in 2005 si desi ritmul de crestere a creditului in valuta a mai scazut de curand, cresterea creditelor in lei a luat un avant substantial.  Transferul dinspre imprumutul in valuta reflecta partial un numar de masuri introduse  pentru a restrictiona creditul in valuta (Tabela 1), precum si relaxarea monetara din toamna lui 2005.

. Expansiunea creditului a generat in paralel si ample dezechilibre externe paralele. Deficitul de cont curent a crescut la 8,7% din PIB in 2005 de la 8,5% din PIB in 2004 . Cresterea importurilor continua sa depaseasca cresterea exporturilor, dar Investitiile Straine Directe si transferurile UE in crestere asigura in jur de 90% din contul curent, fluxurile de intrari de capital privat asigurand finantarea restului si acumularea substantiala de rezerve. O analiza actualizata a sustenabilitatii datoriei indica un deficit sustenabil de 8% din PIB.
(Tabela 2 si Anexa IV).

Datele revizuite privind Investitiile Straine Directe implica deficite mai mari de cont curent incepand din 2003, deoarece castigurile reinvestite neraportate anterior sunt incluse acum in contul de venit. La sfarsitul lui 2005, deficitul pe 2004 a fost revizuit de la 7,5% la 8,5% din PIB.

Sustenabilitatea Contului Curent

Un deficit decont curent de 8% din PIB in medie, ar stabiliza raportul datorie externa bruta din PIB la 35% pe termen mediu,un nivel considerat a fi corespunzator
conform metodologiilor utilizate in studiile recente. Analiza estimeaza influxurile negeneratoare de datorie la 5% din PIB
ca medie in perioada 2006-11, reflectand tranzactii de privatizare de mare anvergura, cresterea Investitiilor Straine Directe greenfield, si o estimare optimista legata de utilizarea
fondurilor UE. Deficitul de cont curent este proiectat la 8,5% din PIB in 2006; si in cadrul scenariului descris, raportul datorie fata de PIB se va stabiliza la 35% pana in 2010-11.

Cu toate acestea, analiza este sensibila la  ipotezele legate de ISD si cresterea economica. Intr-un scenariu pesimist, cu fluxuri reduse de ISD si o crestere maimica
a PIB, raportul datorie fata de PIB ar creste la 45% pe termen mediu. In aceasta situatie s-ar impune o ajustare a contului curent de 2 puncte procentuale pe an, pentru a mentine raportul datorie fata de PIB la aprox. 35% pe termen
mediu. Parte a ajustarii necesare ar fi automata, deoarece cererea interna s-ar modera si importurile aferente ISD s-ar reduce, iar politicile ar trebui sa rezolve restul.

Analiza mai este sensibila la evolutia cursului
 de schimb. O depreciere reala de 10 procente,
insotita de o stopare brusca a fluxurilor negeneratoare de datorie in 2006, ar duce la majorarea datoriei externe cu 17 puncte procentuale din PIB la impact, inainte de orice raspuns al contului curent. Intoarcerea la un raport datorie fata de PIB de 35% in 2011, ar impune un deficit de cont curent de 6 % din PIB in medie pentru perioada 2007-2010, fata de o baza de 8% din PIB.

Fluxurile de ISD in Romania au inceput sa
creasca recent, dar raman totusi scazute in
cpmparatie cu noile state membre ale UE

.Majorarea deficitului de cont curent reflecta un numar de factori.
Pe de parte,rata ridicata de recuperare a capitalului pe care o are Romania  atrage economiile straine necesare integrarii totale cu UE.
De fapt, desi ISD pe cap de locuitor continua sa fie relativ mici, aceasta cifra a inceput sa creasca de curand, reflectand o incredere sporita in perspectivele Romaniei. Pe de alta parte consumul este in plin avant, structura importurilor nu s-a modificat substantial, iar ponderea utilajelor in totalul importurilor - un indicator al activitatii de investitii - a ramas constanta si se afla sub ponderile tarilor recent intrate in UE.

Avantajul competitiv al Romaniei s-a restrans. Castigurile obtinute prin corectia cursului de schimb din 1999 au fost mentinute pana la sfarsitul anului 2004 intr-un climat de fluxuri reduse de intrari de capital. Cu toate acestea, recenta apreciere a monedei, impreuna cu cresterea puternica a salariilor si cu castigurile de productivitate in scadere erodeaza productivitatea si competitivitatea. (Tabela 3).

 

Anul trecut a avut loc consolidarea fiscala si mai puternica. Deficitul bugetului general a fost mentinut la 0,8% din PIB - fata de o tinta revizuita de 1% din PIB si un deficit de 1% din PIB in 200

Politica Fiscala

Pe langa reducerile de impozite, politicile prociclice de salarii si pensii au exacerbat presiunile

Cursul de schimb a reprezentat ancora nominala implicita
pana la sfarsitul lui 2004

Cadrul de politica monetara anterioara a autoritatilor a adus treptat inflatia la un rezultat de doua cifre. Pana la sfarsitul anului 2004, BNR a utilizat cursul de schimb ca ancora nominala implicita; orientand cursul in directia obiectivelor sale de dezinflatie, dar si permitand o apreciere reala care sa reflecte cresterea puternica a productivitatii Romaniei. Aceasta politica a fost ajutata de restrictiile privind fluxurile de intrari de capital, oferind BNR un grad de autonomie in stabilirea politicii sale privind rata dobanzii. Dar, ca parte a angajamentelor pe care autoritatile si le-au asumat fata de UE, contul de capital a fost liberalizat aA din aprilie 2005 nerezidentilor li s-a permis sa detina depozite in moneda nationala, si din februarie 2006 au dreptul si sa detina bonuri de trezorerie. BNR a redus rata de politica a dobanzii de la 21.25 procente in iunie 2004 la 7.5 procente la sfarsitul lui 2005, reflectand succesul sau in reducerea inflatiei dar si ca un efort de a reduce fluxurile de intrare de capital si pentru a incuraja si mai mult imprumuturile in moneda nationala.

In pofida recentei adoptari a tintirii inflatiei, BNR este inca puternic influentata de alte obiective macroeconomice. Intr-o modificare majora de regim, BNR a anuntat trecerea sa la TI in august 2005. Cu toate acestea,

confruntandu-se cu presiuni sustinute in sus asupra cursului de schimb, ea a redus eforturile de sterilizare in septembrie 2005 - refuzand sa absoarba intregul exces de lichiditate din sistemul bancar, conducand rata sa efectiva a dobanzii (rata medie la care aceste depozite bancare) mult sub rata sa de politica. Scaderea ratei efective a dobanzii a avut destul de mult succes in captarea presiunilor pe termen scurt asupra cursului de schimb, dar a reprezentat o slabire prociclica semnificativa politicii - pe tot trimestrul patru al anului 2005, rata efectiva a dobanzii a fost profund negativa in termeni reali. Avand mai putin presiuni asupra cursului de schimb, BNR a putut sa se abtina de la interventii incepand din noiembrie 2005, si a facut pasi in directia cresterii treptate a volumului de sterilizare si a cresterii ratei efective a dobanzii.

Progresele in reformele structurale au fost amestecate. Privatizarea pe scara larga a continuat (incluzand si vanzarea celei mai mari banci din Romania (BCR),

care se anticipeaza a fi in curand finalizata), dar guvernul isi reconsidera strategia in vederea privatizarii ultimei banci publice (CEC). Privatizarea si dereglementarea pietelor electricitatii si gazelor au continuat, pretul national de referinta pentru incalzire a crescut si a fost introdus un nou tarif la incalzire format din doua parti. Preturile la gaze insa (atat la producator cat si cu amanuntul) nu au fost aliniate costurilor de oportunitate, iar pretul national la producator este acum doar 38% din pretul international de import. Au fost inregistrate progrese semnificati minier. Parlamentul a aprobat amendamentele la Codul Muncii, amendamente ce includ utilizarea contractelor pe termen scurt, prelungirea perioadei de proba, program de lucru mai flexibil si introducerea dreptului angajatorului de a realiza economii la costurile fortei de munca din ratiuni economice. Totusi, aceste amendamente nu elimina unele dintre principalele surse de rigiditate a pietei muncii. Reformele in justitie au progresat, aceste reforme cuprinzand si recenta infiintare a Directiei Nationale Anticoruptie, ce va investiga si ancheta membrii ai parlamentului. Putine progrese au fost inregistrate in procesul de lichidare a RAFO, o mare rafinarie si unul dintre cei mai mari debitori la buget.