ROLUL BANCII DE EMISIUNE IN PROCESUL DE CREDITARE A ECONOMIEI NATIONALE

ROLUL BANCII DE EMISIUNE IN PROCESUL DE CREDITARE A ECONOMIEI NATIONALE

1. Continut

Functia de creditare decurge direct din cea de emisiune.

Emisiunea bancnotelor, ele insele titluri de credit, inseamna creatia de mijloc de plata, fapt ce ofera bancii un potential specific. In procesul distribuire aceste disponibilitati se pun la dispozitia clientelei, putere de cumparare si capacitatea de plata.

Procesul de distribuire si redistribuire a acestor mijloace de plata in economie se realizeaza prin intermediul institutiile de credit.

Banca de emisiune prin potentialul sau de a gestiona o resursa specifica (emisiunea) prin pozitia sa in raport cu celelalte banci are un rol major in procesul de creditare si de recreditare a economiei.

2. Rolul bancii de emisiune in respectarea normelor de creditare

In conditiile normale, volumul bancnotelor puse in circulatie corespunde nevoile de creditare ale economiei atat din punct de vedere al dimensionarii cat si al duratei. Este de datoria institutiilor de credit sa sigure normalitatea in ceea ce priveste volumul de credit acordat, viabilitatea proceselor economice selectate si in mod obligatoriu analiza posibilitatii ca cei creditati sa poata restitui aceste credite.

Decurgand din raportul de credit si servind distribuirii si redistribuirii creditului in economie, emisiunea de bancnote are o durata strans legata de ciclul proceselor de creditare din economie, fiind astfel strict determinata si legata de desfasurarea lor.

Cai de derulare a operatiilor de creditare efectuate de bancile de emisiune:

Ø      scontarea si rescontarea

Ø      operatunea de lombardare

Ø      acordarea de credite pe gaj de gartie de valoare

Ø      achizitia de obligatiuni si bonuri de tezaur ale statului.

3. Reglementari prudentiale bancare

Scopul presupus al normelor prudentiale este acela de a proteja pe deponenti si de a asigura lichiditatea. Astfel, ele constituie norme uzuale de functionare a bancilor, nefiind influentate de consideratii conjuncturale spre deosebire de politicile monetare si de credit.

Dintre normele prudentiale amintim:

Ø      acoperirea cresterii creditelor cu resurse stabile echivalente;

Ø      coeficientul ???? proprii si resurselor permanentetrebuie sa fie intr-un raport minim de aproximativ 50% intre resursele bancare pe termen lung si utilizarea lor. Scopul acestei reglementari este limitarea creditelor pe termen lung mai des pe seama creatiei monetare;

Ø      coeficientul de lichiditate, determinat intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor > 1 luna trebuie sa se incadreze intr-un raport de 100%;

Ø      norma COOKE.

4. Politici monetare si de credit

In economia de piata politica economica este o interventie deliberata a statului in domeniul economic in scopul de a infaptui anumite obiective de ordin structural sau conjunctural.

Pentru a realiza obiectivele politicii economice se folosesc urmatoarele instrumente de interventie:

Ø      consum curent: prin preturi, salarii, comert exterior;

Ø      politici financiare, bugetare, fiscale, a veniturilor si a creditului bancar.

Intre acestea din urma politica monetara este una dintre instrumentele cel mai frecvent utilizata, exprimata ca ansamblul masurilor luate prin banca centrala sau alte autoritati legale, pentru a exercita o anumita influenta asupra dezvoltarii economice sau pentru a exercita stabilirea preturilor si a cursurilor valutare.

Majorarea volumului de moneda in circulatie multumeste, de regula, volumul de bunuri/servicii. Expansiunea economica este favorizata prin injectia de mijloace de plata.

Intr-o economie in stare de subfolosire a fortei de munca, majorarea lichiditatilor poate favoriza relansarea economica.

Sub un alt aspect, atunci cand majorarea masei monetare este foarte rapida ea poate sa antreneze dezechilibre si reactii in lant.

Politica monetara condusa de Banca Nationala are ca obiectiv controlul mijloacelor de plata aflat pe piata spre a preveni eventualele dezechilibre inflationiste sau deflationiste. Realizarea obiectivelor, politica monetara se face in stransa corelatie cu realizarea obiectivelor economice.

Politica monetara poate fi definita ca ansamblul interventiilor bancii centrale sau autoritatilor monetare care se efectueaza asupra lichiditatilor economice, in scopul de a contribui prin utilizarea tehnicilor sau instrumentelor monetare la realizarea obiectivelor politice economice.

Instrumente utilizate in influentarea economiei:

a) de interventie indirecta

Ø      taxa sconturilor - reprezinta dobanda uzuala pentru creditele acordate de banca de emisiune in cadrul operatiilor de scontare;

Ø      politica de open-market - reprezinta interventi bancii centrale pe piata monetara pentru a mari sau diminua lichiditatile agentilor ce opereaza pe aceasta piata;

Ø      sistemul rezervelor minime obligatorii - institutiile din grija de a asigura o lichiditate minimala si comoda in obligatia institutiilor de credit de a constitui la banca centrala depozite dimensionate de regula prin cote procentuale in functie de marimea creditelor acordate.

b) de interventie directa

Ø      tehnicile de interventie directa ce actioneaza prin modificarea valorii si volumului lichiditatilor detinute de institutiile de credit;

Ø      reglementarile bancare ce actioneaza asupra unor sfere determinate a relatiei de credit dintre care amintim:

v     plafonul efectelor publice - ce stabilesc o destinatie obligatorie care trebuie data respectiv rezultate din cresterea depozitelor;

v     coeficientul de retinere ce stabileste obligatia de a retine un portofoliu minim din efectele pe termen mijlociu, ceea ce restrange pentru banci posibilitatea de a le resconta si a creea necesitatea de a le acoperi din alte resurse;

Ø      incadrarea creditului - stabilirea unor limite maxime a creditelor acordate.