ROLUL SI STRUCTURA SISTEMELOR BANCARE

ROLUL SI STRUCTURA SISTEMELOR BANCARE

Fara a intra prea adanc in dezbaterea acestui subiect ( dezvoltat de dvs la disciplina Moneda si Credit ) vom sublinia cu precadere trasaturile moderne ale entitatilor bancare si in primul rand a celor de la noi din tara precum si conceptiile actuale de management si evolutie a elementelor sistemului bancar romanesc.

Bancile reprezinta o componenta esentiala a oricarei economii moderne.

Nu numai din punctul de vedere al cifrei de afaceri ( bancile sunt considerate de catre fisc drept contribuabili mari si foarte mari ) , ci mai ales ca rezultat al aplicarii functiilor lor , institutiile bancare sunt in fapt principalul finantator dintr-o economie si de asemenea sistemul circulator al acesteia pentru transportul oxigenului economiei , banii .

Sunt o multitudine de criterii dupa care se pot clasifica bancile care functioneaza intr-o economie si ne limitam a remarca urmatoarele :

existenta unei Banci Centrale , independenta fata de administratia de stat , concretizata intr-o entitate unica pe teritoriul statal , exceptand Sistemul Federal de Rezerve a S.U.A.

La noi in tara rolul de Banca Centrala este detinut de BANCA NATIONALA A ROMANIEI.

Principalele functii ale Bancilor Centrale sunt :

emisiunea de moneda si in consecinta detinatoarea si administratoarea stocului de aur si a rezervelor internationale ale tarii :

administrator al rezervelor internationale ;

atributii autoritare de a elabora politica valutara ;

reprezentanta legitima a statului in relatiile internationale interstatale , interbancare si cu institutiile monetare internationale . In acest context , aplica norme de conduita agreate de aceste institutii in domeniul monetar si de credit in vederea sustinerii mecanismelor ce actioneaza pe plan national si international ;

are raspunderea calitatii circulatiei monetare si dimensionarea masei monetare si de credit ;

imprumutator de ultima instanta ( banca bancilor.)

existenta unui sistem de banci, diferentiat ,

din punct de vedere al organizarii activitatii si a gradului de specializare distingem  :

sisteme bancare din Europa (cum este si cel din tara noastra) , putin specializate si care functioneaza dupa modelul banci universale ( full service bank sau banca , ce face tot )  ;

modelul american al bancilor specializate aplicat si in Japonia , ( dar in dezvoltare rapida acum si in Europa)a caror activitate este concentrata pe o gama de operatiuni care acopera o varietate de institutii atat prin marimea cat si prin natura activitatii lor (institutii de credit destinate agriculturii : Credit Agricole - Franta ; institutii de credit si de participatie la industrie si comert : Credit National - Franta , Industriekreditbank AG-Deutsche industriebank - Germania , Banca Industriala a Japoniei - Japonia ; banci de comert exterior : Banca de Export - Import a Romaniei , etc.)

dupa specificul activitatii ,avem

banci comerciale sau bancile de depozit , orientate spre activitati pe termen scurt ;

institutii bancare pentru afaceri pe termen lung , unde putem incadra : bancile de afaceri si bancile de investitii care , spre deosebire de bancile comerciale opereaza asupra bilantului intreprinderilor , intervin pe diferite piete financiare pentru contul lor sau al clientilor si gestioneaza patrimoniul particularilor. Denumirea lor difera de la un stat la altul , functie de specificul activitatii lor ( Marea Britanie -  marchant banks  sau  accepting houses  -  ; SUA -   investment banks  - : Japonia -  security houses )

Singura tara din economia vestica dezvoltata care nu face nici o deosebire intre  bancile comerciale   si  bancile de afaceri  este Germania unde dominante sunt  bancile universale . Cam aceiasi situatie o intalnim si in Italia si Spania dor ca , in ultima vreme bancile comerciale de aici , profitand de legislatia fiscala carefaciliteaza fuziunile si achizitiile , au creat   filiale de afaceri 

banci mutuale si cooperative de credit dezvoltate in jurul idei de reunire a lichiditatilor , economiilor si a acordarii mutuale de credite , pe seama increderii pentru membrii lor. Unele din aceste banci exista si astazi in Franta (Credit Agricol Mutual , Creditul Cooperatist ) , in Marea Britanie ( Cooperative bank) , in Italia (Credito Popolare Centrobanca).

Alte asemenea banci au evoluat spre tipul de banci obisnuite , universale , cele mai elocvent exemple fiind in Germania cel al Bancii Raiffesen provenita din reteaua rurala a  Caisses Raiffesen  ( unde principiul de baza a creditului mutual s-a fondat pe ideea solidaritatii religioase ) sau a bancii Volksbanken a carei retea , cu denumirea de banci populare , functiona in mediul urban.

- banci de trezorerie , care cunosc mai multe forme de organizare , Retinem doar : casele de scontare   a caror activitate se concretizeaza in intermedierea traditionala intre banci, Trezorerie si intreprinderi , atat pentru plasarea lichiditatilor lor cat si pentru obtinerea acestora. De regula lichiditatile colectate de acestea sunt plasate in titluri negociabile pe termen scurt , dovedindu-se afaceri de risc mic si un bun randament ;  Euro - bancile  , specializate in colectarea si acordarea de imprumuturi sub forma de devize europene.

bancile de economii sau casele de economii , care aveau la inceput statutul de institutii de interes local , fara scop lucrativ , pentru colectarea micilor economii, care nu aveau acces la piata financiara si al utilizarii acestora pe destinatii de interes general ( imprumuturi de stat si catre colectivitatile locale , imprumuturi pentru locuinte.) Evolund si concurand cu celelalte institutii de credit , acestea au devenit cu sprijinul puterii publice case nationale de economii si mai apoi au primit statut de banci de economii. Exemplificam in sfera acestor tipuri de banci in : Italia ( Banche del Monte di Bologna sau Lombardia - Cariplo) , in SUA (cca 5000 de asemenea institutii denumite  saving and loand banks   coordonate de un Birou Federal de imprumuturi pentru locuinte ), in Marea Britanie (Trustee Saving Banks ) , in Germania ( Landesbanken) , etc.

Pentru perioada viitoare ,raspunzand intrebarii "procesul de globalizare financiara nu va favoriza o tendinta de uniformizare a sistemelor bancare , pe baza unui model dominant de banca "? literatura de specialitate  avanseaza doua conceptii si contureaza doua modele de banca noi si anume :

- banca de dividende (1995 autor Henry de Carmoy)

- banca fragmentata autor L.Bryan)

Banca de dividende are ca obiectiv rentabilitatea fondurilor proprii, prin orientarea prudentiala a activitatii spre segmentele de piata cele mai rentabile si cunoasterea detaliata a costurilor si rentabilitatii produselor si serviciilor precum si tarifarea precisa si personalizata a clientelei. Strategia lor impune de asemenea cautarea unei dimensiuni optime in contextul fenomenului de concentrare a industriei bancare.

Modelul bancii de dividende propune un prag de rentabilitate de 15% , care in momentul de fata este atins doar de bancile internationale cotate la burse si supuse rating-ului. Din aceasta perspectiva o norma de rentabilitate de 15% este apreciata ca fiind putin realista , desi reusita actuala a bancilor anglo-saxone este rezultatul functionarii pe baza modelului de banca amintit.

Deocamdata (pana la impunerea modelului de banca de dividende) obiectivul major al restructurarilor bancare este acela de a imbina avantajele diversificarii , proprie bancilor universale , cu cele ale unei bune specializari , ca factor ce exprima o eficienta sporita a activiatatii.

Banca fragmentata este un model conceput ca un mod de regandire asupra notiunii de intermediere clasica , prin separarea completa a activitatii de depozite de cea de creditare. Diferitele functii ale unei banci trebuie sa fie exercitate de entitati juridice distincte care alcatuiesc de sine statator o banca. Autorul apreciaza o mult mai buna performanta bancara daca fiecare functie este luata in considerare de o categorie de operatori specializati si competitivi in domeniul activitatii lor.

Facem precizarea ca in activitatea curenta a bancilor universale din zilele noastre se regasesc aspecte circumscrise bancii fragmentate ( oferta de produse si servicii financiare incredintata de banca altor firme din afara ei , intermedierea creditelor, administrarea numerarului propriu , etc)

Pentru urmatorul deceniu se estimeaza ca modificarile tehnologiei vor afecta relatia "banca - clienti" , ceea ce s-a produs deja in anumite tari ( Marea Britanie ) o data cu dezvoltarea bancii la distanta.

In anul 1989 banca engleza Midland Bank a propus o forma de banca pentru toate operatiunile curente , constituindu-se o filiala independenta First Direct care gestioneaza peste 500 mii de clienti printr-o platforma telefonica. Importanta dobandita de aceasta banca in Europa si succesul obtinut are la baza trei factori : informatica comerciala integrata perfect in platforma telefonica ; strategii bazate pe calitatea serviciilor si selectia atenta, riguroasa , a clientelei (peste 40% din cererile de deschidere a conturilor sunt refuzate)

Sunt evidente avantajele acestui model bancar : un nivel mai scazut al costului relatiei client -banca; este un instrument de vanzare bun, permite o marire a frecventei contactelor client - banca.