Referat la analiza financiara

Analiza starii financiare la

S.C. Medicamentul S. A.

Cap.1 Prezentare generala a S.C. Medicamentul S.A.

S.C."Medicamentul "S.A. a fost infiintata ca societate comerciala conform H.G. nr. 1224/1990 prin preluarea integrala a patrimoniului societatii de medicamente "Medicamentul", infiintata in anul 1920.

uObiectul principal de activitate al societatii consta in:

- fabricarea produselor farmaceutice de baza-medicamente de uz uman;

- comertul cu ridicata cu produse farmaceutice.

u Structura capitalului social

Capitalul social la sfarsitul anului 2007 este de 306.613.680 lei si este impartit in 306.614 actiuni comune.

Actionarii semnificativi sunt urmatorii: Asociatia Salariatilor Medicamentul PAS cu 20.80%, SC Romferchim SA care detine 17.79%, The Romanian Investment Company Cyprus cu 15.71% si Labrador Partner LP cu 5.26%.

u Categorie de marime

S.C Medicamentul S.A. se incadreaza la categoria "entitati mari" avand peste 700 angajati, un volum al activelor peste 3.650.000 euro si o cifra de afaceri neta peste 7.300.000 euro.

Actiunile societatii se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti din data de 01.04.1997

uPrincipalii clienti:

- entitatile sistemului sanitar romanesc

- exporturi - Rusia, Ucraina, Kazahstan, Polonia etc.

Societatea Comerciala "Medicamentul" S.A. nu prezinta dependenta semnificativa fata de clientii sai.

Pe piata interna, productia fabricata se livreaza prin distribuitori (30,50 %) si prin reteaua proprie de distributie (69,50 %).

Pe piata externa, livrarea se face prin intermediari (40 %) pe baza contractelor de comision incheiate cu: S.C."Romferchim"S.A.Bucuresti (actualmente Romfarmachim), S.C."Medchim" S.A. Bucuresti, V.TARUS-Ag.S.R.L. Bucuresti, Romfarm Bucuresti ssi direct prin reteaua proprie (60%).

uPrincipalii concurenti: SICOMED Bucuresti, ANTIBIOTICE Iasi, EUROPHARM Brasov.

Dupa ultimele date de piata, in conditiile unei concurente acerbe pe piata interna a produselor farmaceutice, S.C."Medicamentul" S.A. ocupa locul patru in randul producatorilor romani de medicamente.

uPrincipalii furnizori: ZAHARUL Oradea, ARSENAL Fagaras, AMYLUM ROMANIA Targu Secuiesc, CHIMOPAR Bucuresti.

In vederea analizei starii financiare la S.C. Medicamentul S.A. vom utiliza situatiile financiare ale entitatii pe perioada 2005-2007, informatiile oferite de Bursa de Valori Bucuresti precum si alte informatii din mediul economic avute la dispozitie , asa cum sunt acestea prezentate in anexe (voi veti pune si anexele cu situatiile financiare ca sa vad de unde ati luat datele)

Cap 2. Analiza pozitiei financiare la S.C. Medicamentul S.A.

Analiza pozitiei financiare vizeaza analiza de ansamblu a pozitiei financiare si analiza echilibrului pozitiei financiare conform metodologiei prezentate in capitolul 4 din prezentul material.

1. Analiza de ansamblu a pozitiei financiare

In cadrul analizei de ansamblu a pozitiei financiare se urmaresc aspecte privind evolutia si structura elementelor de active/datorii/capitaluri proprii.

1.1 Analiza evolutiei pozitiei financiare

Analiza evolutiei sau trendului pozitiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza in lant calculati pentru elementele de active/datorii/capitaluri proprii, asa cum rezulta din Anexa 1 " Analiza evolutiei pozitiei financiare". Pe baza acestora avem urmatoarele rezultate ale analizei:

1.1.1 Analiza evolutia activelor

uAnaliza evolutiei activelor imobilizate

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza o crestere a activelor imobilizate (simbolizate AI) cu 3,81% crestere care urmeaza in linii generale cresterea imobilizarilor corporale (simbolizate IC) de 3,49% datorita unei proportii semnificative a valorii IC in totalul AI.

In 2007 fata de 2006 :

Activele imobilizate au scazut intr-un procent nesemnificativ de 0,24%, datorita scaderilor imobilizarilor necorporale si financiare cu 30 % respectiv 38 %, in conditiile in care valoarea imobilizarilor corporale se mentine la un nivel aproximativ constant.

1. Analiza evolutiei imobilizarilor necorporale

Imobilizarile necorporale ale entitatii sunt reprezentate doar la doua posturi bilantiere: "Concesiuni brevete, licente, marci, drepturi si valori similare si alte imobilizari necorporale" (simbolizate "C") si "Avansuri si imobilizari necorporale in curs" (simbolizate "Avn"). Din notele la situatiile financiare aflam ca la prima categorie, imobilizarile necorporale sunt reprezentate doar de programe informatice iar la a doua categorie, de avansuri acordate respectivilor furnizori de programe informatice.

Analiza evolutiei imobilizarilor necorporale o surprindem cu ajutorul ritmului modificarii imobilizarilor corporale (I_IC) de unde deducem aspecte extensive (de marime) privind cresterea sau scaderea valorii la aceasta categorie.

In 2006 fata de 2005:

Imobilizarile necorporale ale societatii cresc cu 31,79 % (I_IN=131,79 %) crestere datorata unor noi achizitionari de programe informatice, acestea influentand asupra valorii imobilizarilor necorporale in mod semnificativ (crestere la 557 %) .

De asemenea, se continua ritmul decontarii avansurilor fata de furnizori mai vechi de imobilizari necorporale, ceea ce genereaza o reducere a avansurilor ramase de decontat cu un procent semnificativ, de 70 % (I_Avn= 33,16%).

In 2007 fata de 2006:

Imobilizarile necorporale au inregistrat o scadere cu 30%, ((I_IN= 70 %) datorita scaderii simultane atat a valorii nete contabile a programelor informatice, in urma procesului de amortizare ,cu aprox 13 % ((I = 33,16%)) cat mai ales datorita decontarii integrale a avansurilor pentru imobilizari necorporale.

! Concluzii:

Anul 2006 se remarca prin investitii substantiale de natura celor nemateriale ca urmare a dotarilor masive la toate departamentele administrative ale societatii cu softuri informatice, mai performante si mai de actualitate.

2. Analiza evolutiei imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale ale entitatii sunt reprezentate de "Terenuri si constructii" (T), "Instalatii tehnice si masini" (I), "Alte instalatii, utilaje si mobilier" (Ai) si "Avansuri si imobilizari corporale in curs" (Avc).

Categoria "Avansuri si imobilizari corporale in curs" este reprezentata:

in mare majoritate de avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale ce urmeaza a fi decontate pe masura facturarii imobilizarilor respective (informatii obtinute din notele la situatiile financiare).

societatea analizata procedeaza insa si la obtinerea unor imobilizari cu forte proprii .

Deoarece imobilizarile corporale reprezinta in majoritate capacitatile productive ale entitatii care participa, ca factor de productie esential, la crearea de valoare, analiza evolutiei imobilizarilor corporale necesita doua abordari esentiale:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a capacitatilor productive, de la un an la altul (Analiza indicele cifrei de afaceri nete I_CAN );

din punct de vedere intensiv, aspect care pune in evidenta masura eficientei utilizarii respectivelor capacitati in productie, subliniind aspecte privind eficienta modului de gestionare a acestora (Analiza corelativa intre indicele cifrei de afaceri nete I_CAN si indicele valorii nete a imobilizarilor corporale I_IC

!!!! Informatii suplimentare necesare analizei in dinamica si furnizate de note

Din notele la situatiile financiare (Nota 6 "Principii, politici si metode contabile semnificative") aflam ca societatea a procedat la o amortizare a imobilizarilor corporale prin metoda liniara de amortizare, ceea ce va genera rezultate comparative ale valorii nete contabile inregistrate pentru imobilizarile corporale, pe toata perioada analizata. In cazul existentei unor metode diferite de amortizare, la anumite imobilizari, pentru anumite perioade, s-ar fi impus retratarea informatiilor, la un limbaj comun privind metoda contabila utilizata, in masura in care modificarile constatate ar fi influentat semnificativ rezultatele.

a)Analiza extensiva a evolutiei imobilizarilor corporale (ritmul modificarii imobilizarilor corporale)

In 2006 fata de 2005:

Se inregistreaza o crestere nesemnificativa, a imobilizarilor corporale de doar 3,49%, datorata in principal cresterii valorilor la terenuri si constructii (cu 18,22 %) care a influentat asupra cresterii totale a imobilizarilor corporale destul de semnificativ, avand in vedere si ponderea destul de ridicata a acestora in total imobilizari corporale (aprox 40 %). In acest scop vezi Anexa 2 "Analiza structurii pozitiei financiare").

Se constata de asemenea o crestere substantiala a achizitiilor de "Alte instalatii, utilaje, mobilier" comparativ cu iesirile similare inregistrate pentru aceste componente (in principal reprezentate de amortizare), in procent de aprox. 60 %. Deoarece procentul acestei categorii in total imobilizari corporale nu este semnificativ (sub 1 % - vezi Anexa 2 "Analiza structurii pozitiei financiare"), aceasta crestere nu va afecta semnificativ cresterea totala de imobilizarilor corporale.

Ritmul de crestere al imobilizarilor corporale este incetinit de reducerea volumului avansurilor fata de furnizorii de imobilizari corporale ramase de decontat (la 34,78 %) pe masura decontarii acestora.

In general o crestere a valorii nete contabile a imobilizarilor se datoreaza cresterii valorii de intrare sau diminuarii amortizarii si ajustarilor pentru depreciere aferente acestor elemente patrimoniale, comparativ cu perioada precedenta (VNC = valoarea de intrare-amortizare-ajustari pentru deprecieri de valoare). Din notele la situatiile financiare observam ca s-au efectuat ajustari pentru depreciere la constructii si instalatii tehnice si masini intr-o masura semnificativa, in 2006 comparativ cu 2005, crestere care a fost insa contrabalansata de intrarile de imobilizari, asa ca per total valoarea neta contabila aferenta acestor posturi bilantiere a crescut in 2006 fata de 2005.

In 2007 fata de 2006:

Ritmul de crestere al imobilizarilor corporale este mai putin pronuntat ca cel din anul anterior (0,15%) si a fost datorat in principal de cresterea avansurilor fata de furnizorii de imobilizari. Aceasta crestere a generat o crestere a imobilizarilor corporale cu 2,73 %.

In sensul cresterii imobilizarilor corporale au influentat insa nesemnificativ cresterile valorii nete a terenurilor si constructiilor sau a altor instalatii.

Singura componenta care a incetinit putin ritmul de crestere al imobilizarilor corporale e reprezentata de instalatiile tehnice si masini unde singura modalitate de iesire a fost reprezentata de amortizare si ajustarile pentru depreciere.

Remarcam de asemenea in 2007 constituirea de provizioane pentru toate categoriile de imobilizari corporale mai putin pentru cele in curs, intr-o masura mai semnificativa pentru constructii. De asemenea remarcam cresterea valorii nete contabile a imobilizarilor corporale ca efect al reevaluarii (informatiile se culeg din notele la situatiile financiare).

Per ansamblu, constatam insa ca majorarile si diminuarile de valoare la imobilizari corporale au acelasi ritm, generand o mentinere aproximativ la aceiasi parametri a valorii capacitatilor productive.

b)Analiza intensiva a evolutiei imobilizarilor corporale (Analiza corelativa a I_CAN si I_IC )

In 2006 fata de 2005:

Se constata urmatoarea situatie: I_CAN =118,95 % > I_IC = 103,49%

In 2006 fata de 2005 constatam ca efectele reprezentate de cifra de afaceri neta cresc intr-un ritm mai accentuat decat eforturile reprezentate de capacitatile de productie. Acest aspect evidentiaza o utilizare mai eficienta a imobilizarilor corporale in 2006 fata de 2005.

In 2007 fata de 2006:

Se constata urmatoarea situatie: I_CAN =110,87 % > I_IC =100,15 %.

In 2006 fata de 2005 s-a realizat o crestere mai accentuata a cifrei de afaceri nete comparativ cu cresterea de imobilizari corporale situatie ce reflecta de asemenea o utilizare eficienta a imobilizarilor corporale in 2007 fata de 2006.

Daca ar fi sa realizam o comparatie a eficientei utilizarii imobilizarilor corporale de-a lungul perioadei analizate constatam ca aceasta este mai accentuata in 2006 (ritmul sporului de valoare generat de utilizarea imobilizarilor corporale este mai mare cu 15,46 % in 2006/2005 comparativ cu 10,72 % in 2007/2006).

! Concluzii

In anul 2006, cresterea capacitatilor productive s-a reflectat intr-o crestere a eficientei utilizarii acestora superioara celei din anul 2007.

3. Analiza evolutiei imobilizarilor financiare

Imobilizarile financiare ale entitatii sunt reprezentate de "Actiuni detinute in entitatile afiliate" (Aea) si "Alte creante" (Acr).

Din notele la situatiile financiare aflam ca entitatea (societatea Medicamentul) este parte dintr-un grup. Aceasta detine 10,69 % din capitalul societatii Beta, in urma ofertei publice de preluare, finalizata la sfarsitul anului 2006. De asemenea, tot din note aflam ca Societatea Medicamentul a acordat imprumuturi pe termen lung unor societati cu care are relatii de parteneriat, credite reflectate la categoria "Alte creante".

In 2006 fata de 2005:

Constatam ca gradul de angajare al entitatii pe piata de capital se dubleaza in 2006 comparativ cu 2005, ((I_IF = 202,56 %), aceasta in principal datorita achizitiei de titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului, precizate mai sus.

Au loc rambursari ale imprumutului pe termen lung in procent de aprox. 30 % ,comparativ cu anul precedent

In 2007 fata de 2006:

Imobilizarile financiare scad cu aprox. 28 % (I_IF = 72,19 %) scadere explicata prin prisma rambursarii creditelor pe termen lung acordate de entitate (recunoscute la postul "Alte creante") in conditiile in care titlurile de participare se mentin la acelasi nivel.

! Concluzii

Se poate observa ca si la categoria imobilizari financiare, in anul 2006, s-a acordat o atentie deosebita, volumul investitiilor pe pietele de capital fiind mai mare in acest an comparativ cu ceilalti ani supusi analizei.

uAnaliza evolutiei activelor circulante

Activele circulante ale entitatii cresc de la un an la altul aproximativ in acelasi ritm de crestere, de 40 %, in cadrul acestora elementele componente evolueaza diferentiat asa cum vom vedea in cele ce urmeaza.

In 2006 fata de 2005:

O proportie semnificativa din cresterea activelor circulante de aprox. 40 % se datoreaza in principal cresterii la aproape dublul valorii anterioare realizata de volumul creantelor (Icr = 197,82 %) precum si extinderii destul de accentuate a investitiilor mobiliare (investitiilor financiare pe termen scurt), de asemenea si aceasta categorie ajungand la o valoare aproape dublata ( I_IFTS = 193,68 %).

Observam ca singurul element menit sa incetineasca ritmul de crestere a activelor circulante este reprezentat de evolutia descrescatoare a volumului stocurilor ( I_S = 66,18 %).

In 2007 fata de 2006:

Activele circulante cresc aproximativ in acelasi ritm ca in anul anterior (de aprox. 40 % ) crestere datorata in principal, cresterii volumului creantelor cu mai mult de o treime din valoarea lor si a investitiilor financiare pe termen scurt, la o valoare peste dublul valorii lor realizate pentru perioada precedenta ( I_Cr = 135,24 % si I_IFTS = 229,42 %).

O crestere nesemnificativa se datoreaza evolutiei usor crescatoare a stocurilor, de aprox. 2 % (I_S = 102,25 %).

Constatam ca disponibilitatile din casa si banca au inregistrat o scadere semnificativa, cu 78 %, (I_CB = 22 %), insa influenta asupra valorii totale a activelor circulante va fi destul de redusa datorita ponderii reduse de astfel de lichiditati in activele circulante (de doar 2,76 %, vezi Anexa 2 "Analiza structurii pozitiei financiare").

1. Analiza evolutiei stocurilor

Volumul stocurilor evolueaza diferit de la un an la altul astfel:

In 2006 fata de 2005:

Volumul stocurilor scade cu aprox. 34% ( I_S = 66,18 %).

Scaderea volumului stocurilor din 2006 fata de 2005 se datoreaza scaderii volumului tuturor categoriilor de stocuri, o scadere accentuata inregistrandu-se la avansuri pentru cumparari de stocuri, de aprox. 92% (I_Avs = 7,67 %) prin decontarea masiva a acestora.

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza o usoara crestere a volumului total al stocurilor cu aprox. 2 % (I_S = 102,25 %).

Cresterea nesemnificativa a volumului stocurilor din 2007 fata de 2006 se datoreaza cresterii volumului stocurilor de materii, materiale si a productiei in curs de executie intr-un ritm usor mai accentuat (I_SMP = 138,07 % , I_SPCE = 108,28 %) decat scaderea inregistrata la produsele finite-marfuri si avansurile pentru cumparari de stocuri (I_SPF = 77,14 %, I_Avs = 80,98 %).

1.a. Analiza evolutiei stocului de materii prime si materiale

Deoarece materiile prime si materialele reprezinta unul din factorii de productie esentiali pentru orice societate cu profil productiv, se impune ca analiza evolutiei acestei categorii de stocuri sa fie abordata sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a stocurilor de materii prime si materiale, de la un an la altul (analiza I_SMP).

din punct de vedere intensiv, aspect care evidentiaza eficientei utilizarii resurselor materiale in productie, subliniind aspecte privind eficienta modului de gestionare a acestora (analiza corelativa a I_SMP, I_CM, I_CAN ), unde

I_SMP- indicele stocurilor de materii prime si materiale;

I_CM- indicele cheltuielilor de materiale;

I_CAN - indicele cifrei de afaceri nete.

! !!! Informatii suplimentare necesare analizei in dinamica si furnizate de note

Referitor la evaluarea stocului de materii prime si materiale la iesirea din patrimoniu, din notele explicative la situatiile financiare (Nota 6 "Principii, politici si metode contabile semnificative" si Nota 12 "Modificari de politici contabile") aflam ca, entitatea a schimbat metoda de evaluare in 2006 fata de cea utilizata in 2005, respectiv a trecut de la metoda costului mediu ponderat (CMP) la metoda FIFO, pe care o mentine si in 2007 (informatii obtinute din notele la situatiile financiare aferente anului 2006). Profesionistul contabil apreciaza ca aceasta metoda (FIFO) va permite ca evaluarea consumurilor sa corespunda mai bine cu operatiunile fizice de eliberare din gestiune a stocurilor, conform Standardelor Internationale de fabricatie GMP (standarde de fabricatie utilizate in sectorul produselor farmaceutice).

Pentru compatibilitatea datelor de la un an la altul, analistul financiar va trebui sa tina seama de modificarile de metode contabile aplicate, daca acestea genereaza un rezultat semnificativ modificat. In cazul nostru cheltuielile cu materiile prime si materialele scad, comparativ cu varianta mentinerii aplicarii metodei CMP, cu 417. 663 lei. Ca atare valoare stocului final de materii prime si materiale apare majorat cu 417.663 lei fata de varianta mentinerii metodei CMP.

Calculand procentul acestei cresteri in total stocuri de materii prime si materiale in 2006 constatam ca acesta este sub 1 % adica o crestere de 0,8% (417.663 lei :51.436.111 lei = 0,8 %).Deoarece este crestere procentuala nesemnificativa rezultata din modificarea politicii contabile de reevaluare a stocurilor, nu va fi necesara o recalculare a valorii stocurilor de materii prime si materiale.

a)Analiza extensiva a evolutiei stocurilor de materii prime ( SMP)

In 2006 fata de 2005 soldul final scade cu aprox. 11% (I_SMP = 89,03% ) fapt ce se datoreaza cresterii consumurilor de materii prime si materiale intr-o proportie mai mare ca aprovizionarile.

In 2007 fata de 2006 stocurile de materii prime si materiale cresc cu 38,07% (I_SMP = 138,07 % ) acest lucru se datoreaza cresterii ritmului achizitiilor mai rapide decat ritmul iesirilor (achizitii in devans) unor consumuri mai mici, cresterii cantitatii de materiale lansate in productie datorita modificarii cererii, cresterii pretului de achizitie respectiv costurilor etc.

b) Analiza intensiva a evolutiei SMP (Analiza corelativa a I_SMP, I_CM, I_CAN )

In 2006 fata de 2005:

Se constata urmatoarea situatie :I_SMP = 89,03% (<100%), I_CM= 86,2% (<100%), I_CAN =118,94% (>100%).

Situatia reflecta o stare favorabila a gestionarii stocurilor de materii prime prin reducerea volumului acestora pe fondul cresterii gradului de valorificare a lor, datorita cresterii vanzarilor, scaderii normelor de consum, scaderii costului de achizitie.

In 2007 fata de 2006:

Se constata urmatoarea situatie:I_SMP = 138,07 >100%, I_CM = 105,08 >100%, I_CAN = 110,87 >100% si I_CAN > I_CM.

Situatia reprezinta o crestere a stocurilor de materii prime si materiale pe fondul cresterii gradului de valorificare a materiilor prime.

Comparativ cu anul anterior, gestionarea stocurilor de materii prime si materiale apare ca fiind mai putin eficienta

! ! Concluzii

In 2006, societatea isi gestioneaza mai bine stocurile de materii prime si materiale comparativ cu anul 2007.

1.b. Analiza evolutiei stocurilor de productie in curs de executie (SPCE)

Este abordata sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta cresterea sau scaderea de valoare a stocurilor de productie in curs de executie (I_SPCE )

din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde aspecte privind eficienta modului de gestionare a productiei pe flux (analiza corelativa intre I_SPCE si I_SPF).

a)Analiza extensiva a evolutiei SPCE

Privind ritmul modificarii stocurilor de productie in curs de executie se observa in 2006 o scadere a productiei in curs de executie cu 27%, urmata in 2007 de o usoara crestere cu 8,28%. Pentru o analiza mai pertinenta a evolutiei stocurilor de productie in curs de executie se impune adancirea analizei din punct de vedere intensiv.

b)Analiza intensiva a evolutiei SPCE (corelativa)

Din analiza corelativa a I_SPCE si I_SPF se obtin informatii despre modul cum evolueaza durata ciclului de fabricatie, astfel:

In 2006 fata de 2005:

Se constata urmatoarea situatie : I_SPF I_SPCE (I_SPF = 73,01 % si I_SPCE )

In 2006 comparativ cu anul precedent se observa o scadere a productiei in curs de executie care se realizeaza aproximativ in acelasi ritm cu scaderea stocurilor de produse finite (ambele scad la aprox.73%) ceea ce inseamna ca pe fondul reducerii productiei in curs de executie si a produselor finite, durata ciclului de fabricatie se mentine la acelasi nivel.

In 2007 fata de 2006:

Se constata urmatoarea situatie : I_SPF < I_SPCE (I_SPF = 77,14 % si I_SPCE =108,28 %)

Observam ca la nivelul anului 2007 exista un ritm de crestere al productiei in curs de executie (I_SPCE =108,28 %) pe fondul unui ritm de scadere al stocului de produse finite (I_SPF = 77,14 %) ceea ce s-ar traduce printr-o crestere a duratei ciclului de fabricatie avand ca efecte negative scaderea vitezei de rotatie a stocurilor, imobilizarea activelor circulante etc.

! !Concluzii

Comparativ pe perioada analizata se observa o gestionare mai optima a productiei in curs de executie in anul 2006 decat in ceilalti ani supusi analizei.

1. c) Evolutia stocurilor de produse finite

Se constata o scadere a stocurilor de produse finite atat in 2006 cat si in 2007 dar mai pronuntata in 2006 (de 27 % % in 2006 comparativ cu 23 % in 2005).

Aceasta situatie se coreleaza cu cresterea volumului vanzarilor reflectate prin cifra de afaceri neta intr-un ritm mai pronuntat in 2006 (I_CAN = 118,95 %) comparativ cu 2007 (I_CAN = 110,87) rezultand o gestionare favorabila a stocurilor de produse finite pe toata perioada analizata.

! ! Concluzii:

Per ansamblu exista o gestionare mai buna a stocurilor de produse finite in 2006 fata de ceilalti ani supusi analizei.

1.d) Evolutia avansurilor pentru cumparari de stocuri

Se constata o scadere foarte pronuntata a avansurilor acordate furnizorilor de materii si materiale in 2006 (cu aprox. 93%, I_Avs = 7,67 % ) comparativ cu o scadere mult mai mica in 2007 (de aprox. 19 %, I_Avs = 80,98 %). Acest lucru se explica prin angajarea unor avansuri fata de furnizorii de stocuri intr-o masura foarte pronuntata in 2005 care vor fi insa decontate in cea mai mare masura in anul urmator.

2. Analiza evolutiei creantelor

! Informatii necesare analizei si furnizate de note

Nota 5 "Situatia creantelor si datoriilor" este dedicata detalierii elementelor de creante si datorii ale entitatii, furnizand urmatoarele informatii necesare analizei:

In ce priveste creantele aferente activitatii de exploatare, pentru cei trei ani analizati, regasim o detaliere a acestora dupa natura lor, pe categoriile de creante comerciale, creante fata de buget si salariati. Ultimele doua categorii sunt raportate in schema de bilant la postul bilantier cu denumirea "Alte creante".

Toate creantele entitatii se incadreaza in graficele de recuperare si ca atare nu exista creante neincasate in termen.

Analizand ritmul modificarii creantelor constatam urmatoarele:

Volumul acestora creste de la un an la altul, intr-un ritm mai accentuat in 2006 (I_CAN = 197,82 %) comparativ cu 2007 (I_CR = 135,24 % )

Influenta evolutiei elementelor componente ale creantelor asupra totalului creantelor se face diferentiat, astfel

In 2006 fata de 2005, cresterea volumului creantelor este datorata exclusiv cresterii volumului creantelor comerciale (ajungandu-se la o dublare a acestora comparativ cu anul precedent, I_CC = 197,82 %), in conditiile in care volumul altor creante scade semnificativ (cu 40 %, IAcr= 60,37 %).

In 2006 fata de 2005, cresterea volumului creantelor este datorata atat cresterii volumului creantelor comerciale (I_CC = 134,60 %) cat si datorita cresterii volumului altor creante IAcr = 144,95 %),

2.a) Analiza evolutiei creantelor comerciale

Necesita o abordare sub dublu aspect:

din punct de vedere extensiv, aspect care pune in evidenta extinderea sau diminuarea activitatii comerciale, pusa in evidenta prin ritmul modificarii creantelor comerciale (I_CC)

din punct de vedere intensiv, aspect care surprinde eficienta modului de gestionare a creantelor comerciale (analiza corelativa intre I_CC si I_CAN).

a)Analiza extensiva a volumului creantelor comerciale

In valoare absoluta, volumul creantelor comerciale este in crestere de la un an altul, valoarea cea mai ridicata fiind inregistrata pentru anul 2007, ceea ce reflecta o extindere a activitatii comerciale de la un an la altul.

Ca si ritm de crestere al activitatii comerciale, se constata ca cel mai ridicat ritm de crestere se inregistreaza insa in 2006 (I_CC = 205,68 % ) comparativ cu 2007 (I_CC = 134,60 %)

Situatia de mai sus reflecta o extindere mai accentuata a activitatii comerciale in 2006 comparativ cu ceilalti ani. Aspectul este apreciata drept favorabil in toti anii deoarece, acesta se datoreaza strict cresterii volumului vanzarilor din activitatea comerciala (nu este cazul unor acumulari de creante neincasate in termen, deoarece, asa cum rezulta din notele la situatiile financiare, toate creantele comerciale se incadreaza in graficele de recuperare).

b)Analiza extensiva a volumului creantelor comerciale

In 2006 fata de 2005

Se constata urmatoarea situatie: I_CC = 205,68 % (>100%), I_CAN =118,95 % (>100%) astfel ca I_CC > I_CAN.

Situatia de mai sus reflecta o extindere a activitatii comerciale care nu este insotita de o politica corespunzatoare de incasare. Cu alte cuvinte ritmul de facturare nu este insotit de un ritm corespunzator al incasarilor. Rezulta o acumulare a volumului creantelor care duce la scaderea vitezei de rotatie a creantelor comerciale in 2006 fata de anul precedent.

Situatia de mai sus apare ca urmare a hotararii conducerii a relaxa termenele de plata pentru mentinerea vanzarilor intr-un ritm dinamic si depasirea blocajului financiar in care se afla sistemul sanitar romanesc in 2006.

Relaxarea politicii de incasare a creantelor comerciale este una de moment, conjuncturala, in timp ea trebuind sa fie atent supravegheata si corectata pentru a nu genera probleme de lichiditate si blocaj financiar.

In 2007 fata de 2006:

Se constata aproximativ aceeasi situatie mai putin favorabila de mai sus: I_CC = 134,6 % (>100%), I_CAN =110 % (>100%) astfel ca I_CC > I_CAN. Are loc de asemenea o reducere a vitezei de rotatie a creantelor comerciale, comparativ cu anul precedent.

Pentru a compara eficienta modului de gestionare a creantelor comerciale de la un an la altul se va calcula si compara ritmul de scadere al vitezei de rotatie al creantelor comerciale (vezi si calculele efectuate la Anexa 5 "Analiza indicatorilor de activitate").

Va rezulta ca pe fondul unei gestionari ineficiente a creantelor comerciale in ambii ani situatia apare totusi mai favorabila in 2007 pentru ca ritmul de scadere al vitezei de rotatie a creantelor comerciale este mai mic (de 18 % comparativ cu 43 % cat este in 2007).

! !Concluzie

Desi constatam o extindere a activitatii comerciale pe intreaga perioada supusa analizei, cu un ritm de crestere mai pronuntat in 2006, politica activitatii comerciale nu este corelata cu o politica adecvata de incasare a creantelor comerciale. Politica comerciala aplicata este una conjuncturala, cu rolul principal de extindere a cotei de piata prin atragerea de noi clienti si dinamizarea afacerilor. La nivel managerial trebuie monitorizat foarte atent acest aspect intervenindu-se oportun cu decizii privind diminuarea perioadei de creditului comercial (reducerea timpilor de incasare)atunci cand se previzioneaza goluri de trezorerie pentru a fluidiza ritmul afacerii si a preveni riscul de insolvabilitate.

2. b) Analiza evolutiei altor creante

! Informatii necesare analizei si furnizate de notele explicative

In Nota 5 "Situatia creantelor si datoriilor" se precizeaza ca in cazul societatii analizate, aceasta categorie este reprezentata in procent semnificativ (peste 80 %) de creantele fata de salariati (rezultate din acordarea avansurilor chenzinale) si creante fata de buget (rezultate din impozite si taxe achitate in plus) asa cum ne furnizeaza informatiile din note.

In Nota 8 "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" se precizeaza informatii privind reducerile de personal de la un an la altul (in 2005- 925 angajati, in 2006-773 angajati, in 2007- 727 angajati) si de asemenea privind cresterea salariului mediu pe angajat in conditiile noilor restructurari realizata in anul 2007 (cu mai mult de 10 %).

Privind ritmul modificarii altor creante se constata urmatoarele:

In 2006 fata de 2005:

Se constata o diminuare a acestor categorii de creante in 2006 comparativ cu 2005 (I_Acr = 60,37 %). Situatia se coreleaza cu diminuarile masive de personal datorate restructurarii personalului (de la 925 angajati, existenti la sfarsitul anului 2005, la 773 existenti la sfarsitul anului 2006, deci o scadere cu 17 %.) In aceste conditii, este firesc sa scada atat volumul cheltuielilor salariale cat si volumul creantelor salariale rezultate din avansurile salariale aferente chenzinei I.

In 2006 fata de 2005:

Se constata o crestere a volumului acestor tipuri de creante comparativ cu 2007 (I_Acr = 144,95 %). Pe fondul unei reduceri mai putin accentuate de personal in 2007 comparativ cu anul precedent (de la 773 angajati la 727 angajati, deci o scadere cu doar 6 %) are loc o crestere a salariului mediu pe angajat la nivelul societatii (cu mai mult de 10 %), ceea ce se reflecta intr-un volum crescut al cheltuielilor salariale in 2007 fata de 2006 cu aprox. 16 % (vezi in acest sens Anexa 6 "Analiza evolutiei performantelor financiare"). Situatia va explica reducerea corespunzatoare inregistrata pentru avansurile chenzinale acordate in anul 2007 comparativ cu 2006.

In conditiile in care volumul creantelor salariale este semnificativ in volumul altor creante (peste 80 %), evolutia acestora din urma este explicata in cea mai mare masura. Diferenta de 20 %, este data de creante rezultate din impozite si taxe achitate in plus, care au inregistrat si ele o crestere fata de valoarea lor din anul 2006, influentand de asemenea in directia cresterii altor creante.

Toate aceste categorii de creante se afla in termen, ca urmare cresterea acestor creante este urmarea fireasca a desfasurarii activitatii din cadrul entitatii.

3. Analiza evolutiei trezoreriei

Analizand ritmul de evolutie al trezoreriei se constata o crestere a trezoreriei de la un an la altul, intr-un ritm mai pronuntat in 2007 fata de 2006. Pe cele doua componente reprezentate de investitiile financiare pe termen scurt si disponibilitatile din casa si banca evolutia nu este uniforma si in consecinta implicatiile acestora asupra valorii totale a trezoreriei vor fi diferentiate.

In 2006 fata de 2005:

Are loc o crestere a volumului trezoreriei cu mai mult de 2/3 din valoarea aferenta anului precedent (I_TR =171,26 %).

Cresterea trezoreriei este generata in proportie semnificativa de efectuarea de investitii mobiliare intr-un volum majorat fata de anul anterior (I_IFTS =193,68 %).

Entitatea detine de asemenea lichiditati in casa si banca intr-o valoare superioara anului anterior (I_CB = 123,11 %) ceea ce genereaza o crestere a trezoreriei intr-o proportie mai putin semnificativa, datorita unei ponderi mai reduse a acestora in totalul trezoreriei comparativ cu investitiile pe termen scurt (vezi in acest scop si Anexa 2 "Analiza structurii pozitiei financiare") .

In 2007 fata de 2006:

Se inregistreaza de asemenea un ritm de crestere al trezoreriei accentuat (de 82,06 % ) peste nivelul inregistrat anii precedenti ( I_TR= 182,06 %);

Cresterea volumului trezoreriei se datoreaza exclusiv extinderii substantiale a investitiilor pe piata mobiliara, la o valoare mai mult decat dublata (I_IFTS = 229,42 %);

Constatam ca lichiditatile din casa si banca inregistreaza o scadere substantiala, cu 88 % ( I_CB= 22 %), ele influentand trezoreria in senul scaderii acesteia, nesemnificativ insa datorita procentului redus al acestora in totalul trezoreriei entitatii.

Diminuarea lichiditatilor din casa si banca apare ca un rezultat firesc, avand in vedere cele analizate pana acum respectiv: gestionare mai putin eficienta a imobilizarilor corporale comparativ cu anul anterior, majorarea duratei ciclului de fabricatie al produselor in 2007 comparativ cu 2006, o diminuare a vitezei de rotatie a creantelor comerciale, o gestionare mai putin eficienta a stocului materii prime si de produse finite fata de anul anterior.

Pentru o apreciere pertinenta a modului de gestionare a trezoreriei trebuie insa facute corelatii complexe cu alte aspecte din cadrul obiectivelor noastre de urmarit si anume: structura pozitiei financiare, realizarea echilibrului financiar, indicatorii de lichiditate si solvabilitate precum si cu tabloul fluxurilor de numerar.

! Concluzii

Volumul trezoreriei entitatii este in crestere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de crestere in 2007. Lichiditatile insa din casa si banca, evolueaza mai putin favorabil, deoarece in 2007 ele scad semnificativ datorita efectelor unei viteze de rotatie mai lente, inregistrate la toate categoriile de active. Din cadrul acestor active va trebui acordata o atentie speciala gestionarii creantelor comerciale in vederea unei mai bune corelari a ritmului livrarilor cu ritmul incasarilor.

uAnaliza in dinamica a cheltuielilor in avans

! !Informatii necesare analizei si furnizate de notele explicative

Din notele la situatiile financiare (Nota 10 "Alte informatii"), aflam urmatoarele:

Entitatea are inchiriate in regim de leasing operational 5 mijloace de transport pe o perioada de 3 ani (2005-2007).

In plus, in 2006, entitatea inchiriaza inca 2 mijloace de transport pentru a fata unei activitati de distributie a produselor la punctele de desfacere corelate cu o activitate de productie si comercializare mult extinse in anul 2006.

Chiriile aferente, se platesc lunar, in mod anticipat.

Analizand ritmul modificarii cheltuielilor in avans se constata o crestere foarte pronuntata a cheltuielilor in avans in 2006 fata de 2005, acestea aproape se dubleaza dupa care in 2007 ating din nou nivelul anului 2005. Utilizand informatiile din notele explicative, putem conchide ca valoarea substantiala a cheltuielilor in avans din 2006 este datorata unor chirii suplimentare achitate anticipat de entitate, referitoare la mijloacele de transport inchiriate in mod suplimentar in 2006 in conditiile extinderii activitatii de productie si comercializare.

1.1.2 Analiza evolutiei datoriilor

Datoriile entitatii sunt reprezentate atat de datoriile propriu-zise concretizate in obligatiile actuale ale entitatii rezultate din relatiile cu diversi terti cat si veniturile in avans si respectiv provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

uAnaliza evolutiei datoriilor propriu-zise

! !Informatii necesare analizei si furnizate de notele explicative

Exploatand informatiile analitice privind datoriile entitatii furnizate de Nota 5 la situatiile financiare si anume "Situatia creantelor si datoriilor" constatam urmatoarele:

Entitatea analizata nu are contractate datorii mai mari de un an, ca atare toate datoriile sunt curente (mai mici de un an).

Entitatea nu dispune de credite bancare, sursele de finantare fiind in intregime pe termen scurt provenind din: datorii comerciale (datorii fata de furnizori),datorii fata de salariati, datorii fiscale, datorii fata de actionari (referitoare la dividende de plata) si alte datorii (dar mai putin datoriile bancare si fata de grup).

Nu exista plati restante, toate datoriile entitatii fiind in termen.

Pentru o analiza detaliata a datoriilor exploatam informatiile din Nota 5" Situatia creantelor si datoriilor" asa cum am prezentat in Anexa 1 "Analiza evolutiei pozitiei financiare"- Informatii suplimentare privind componenta datoriilor si evolutia acestora si Informatii suplimentare privind componenta datoriilor pe naturi de datorii si evolutia acestora

Din analiza datoriilor (propriu-zise) ale entitatii detaliate dupa natura constatam ca la nivelul entitatii acestea sunt reprezentate de:

"datorii comerciale" sub forma datoriilor fata de furnizorii de materii prime si materiale si furnizorii de imobilizari;

"datorii sociale" sub forma datoriilor fata de salariati;

"datorii fiscale" sunt reprezentate doar de partea corespunzatoare din asigurarile sociale si somaj, impozitele si taxele aferente salariilor;

"datorii fata de actionari" sunt reprezentate in intregime de dividende de plata;

"alte datorii" reprezentate de alte datorii ale entitatii mai putin datoriile bancare si fata de grup.

Din analiza ritmului de evolutie al datoriilor propriu- zise pe total si pe componente pe perioada 2005-2007 se constata urmatoarele:

Totalul datoriilor evolueaza in crestere de la un an la altul intr-un ritm mai accentuat in 2007 (61,94 % in 2007 comparativ cu doar 7,4 % in 2006). Pe elementele componente situatia se prezinta diferentiat.

Datoriile comerciale inregistreaza o mentinere aproape la acelasi nivel in 2006 dupa care in 2007 cresc cu aproape 2/3 din valoarea lor (cu 62,85 %).Toate datoriile comerciale sunt in termen de plata, deci o crestere a lor o consideram favorabila pentru ca entitatea beneficiaza de surse gratuite de finantare pe perioada creditului comercial

Un ritm de crestere ridicat il constatam la datoriile fiscale atat in 2006 cat si in 2007 cu o valoare mai accentuata in 2006. Avand in vedere ca entitatea nu are plati restante si nici nu a avut anumite facilitati fiscale la care sa se fi renuntat pe perioada analizata, cresterea datoriilor este urmarea fireasca a extinderii activitatii sale mai ales in 2006, rezultand astfel o masa impozabila suplimentara. De altfel o dezvoltare a intregii activitati mai ales in anul 2006 am constatat-o deja din analizele efectuate pana acum.

O evolutie deosebita inregistreaza datoriile fata de salariati unde se constata o usoara reducere a acestora in 2006 urmata in 2007 de aproape o triplare a lor. Analizand Nota 8 la situatiile financiare "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" vom deduce ca reducerea usoara a datoriilor salariale din 2006 se datoreaza in principal restrangerii numarului de salariati (de la 925 la 776 salariati). De asemenea in 2007 cresterea accentuata a datoriilor salariale, in conditiile in care numarul de salariati scade de la 773 la 727 este pusa pe seama unor accentuate cresteri salariale de care au beneficiat angajatii societatii.

u Analiza evolutiei veniturilor in avans si a provizioanelor

Asimilam datoriilor si elementele de venituri in avans si respectiv provizioanele. Referitor la evolutia acestor elemente constatam urmatoarele:

Observam ca entitatea realizeaza o crestere accentuata a veniturilor in avans in 2006 (de 280,71 %) datorita exclusiv obtinerii unei subventii pentru investitii primite de entitate in 2006 intr-o valoare substantiala (12.845.469 lei). In Nota 10 "Alte informatii" se fac referiri la acest aspect, precizandu-se ca valoarea subventiei vizeaza lansarea unei noi linii tehnologice in vederea realizarii unor noi produse farmaceutice .

In ce priveste provizioanele detinute de entitate, observam ca aceasta a constituit un astfel de provizion abia in 2007. Analizand Nota 2 "Provizioane" aflam informatii mult mai detaliate privind acest aspect. Astfel, se precizeaza in nota ca societatea are constituite provizioane pentru riscuri si cheltuieli in suma de 101.049.820 lei din care 3.455.070 lei pentru procese juridice in derulare, 16.712.310 lei pentru cheltuieli privind dezafectarea sectiilor in conservare si 80.882.440 lei pentru aspecte de mediu, in baza raportului intocmit de firma Atkins in perioada 2006-2007.

! Concluzii

La nivelul perioadei analizate, are loc o crestere a datoriilor entitatii, mult mai pronuntata pentru anul 2007, datorata in principal cresterii datoriilor comerciale. Aspectul trebuie corelat cu evolutia capitalurilor entitatii si respectiv cu indicatorii de structura corespunzatori, pentru a pune in evidenta aspecte mult mai pertinente legate de evolutia gradului de indatorare.

1.1.3 Analiza evolutiei capitalurilor proprii

Toate capitalurile societatii sunt reprezentate de capitaluri proprii neexistand angajari de catre stat in capitalul entitatii. Se poate constata o crestere a capitalurilor proprii de-a lungul perioadei analizate intr-un ritm usor mai accentuat in 2006 (I_CPR = 122,67 %) comparativ cu cresterea de (I_CPR = 112,78 % in 2007).

Un rol informational extrem de important pentru analiza evolutiei capitalurilor entitatii revine "Situatiei modificarii capitalului propriu", cea de-a treia componenta a situatiilor financiare obligatoriu de intocmit de entitatile incadrate la categoria de marime "mari".

In 2006 fata de 2005:

Asa cum rezulta din Situatia modificarii capitalului propriu, aferenta anului 2006 cresterile de capitaluri proprii se datoreaza:

reevaluarii patrimoniului societatii la 31.12.2002, conform hotararii AGA, inregistrandu-se diferente favorabile din reevaluare, determinand o crestere a rezervelor din reevaluare cu 35,51 %;

constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, in procent de 38.28 % fata de anul anterior;

constituirii de rezerve din profitul net, reprezentand facilitati fiscale si venituri din vanzari de mijloace fixe, in procent de 46,76 %;

cresteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2006, in procent de 19,93 % determinate de:

- profitul nerepartizat aferent exercitului 2006 a carui destinate va fi hotarata de AGA in aprilie 2007;

- repartizari din profitul net al anului 2005 (pe baza AGA din aprilie 2006) pentru dividende si pentru participarea salariatilor.

In 2007 fata de 2006:

Din Situatia modificarii capitalului propriu, aferenta anului 2007, constatam ca valoarea cresterii nete de capitaluri proprii se datoreaza:

reevaluarii patrimoniului societatii la 31.12.2007, conform hotararii AGA, inregistrandu-se diferente favorabile din reevaluare care au dus la o crestere a rezervelor din reevaluare cu 27,01 %;

constituirii de rezerve legale, conform Legii 31/1990, ce a determinat o crestere a acestora cu 9,54 %.

constituirii de rezerve din profitul net, reprezentand facilitati fiscale si venituri din vanzari de mijloace fixe si diminuarii rezervelor ca urmare a stabilirii si inregistrarii unui provizion de mediu, corectarea diferentelor de reevaluare pentru terenuri, si diminuarii rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe de la sectiile de chimie. Per ansamblu se inregistreaza o crestere a altor rezerve cu 40,15 %.

cresteri nete de profit nerepartizat la 31.12.2007 cu 11,17 % determinate de:

- profitul nerepartizat aferent exercitiului 2007 a carui destinatie va fi hotarata de AGA din aprilie 2008;

repartizari din profitul net al anului 2006 (pe baza AGA aprilie 2007) pentru dividende si pentru participarea salariatilor la profit.

Asa cum se poate constata entitatea nu a procedat la majorari de capital social pe perioada 2005-2007, toate cresterile de capitaluri proprii fiind datorate cresterii rezervelor din reevaluare, a rezervelor efectuate de entitate si a rezultatului exercitiului reprezentati in toti anii de profit si a rezultatului reportat.

Se poate constata o crestere mai accentuata a valorii acestor componente in anul 2006

Cu exceptia rezervelor din reevaluare, toate aceste componente au inregistrat cresteri mai accentuate in 2006 datorita extinderii masive a activitatii entitatii in acest an.

! Concluzii

Entitatea analizata beneficiaza pe toata perioada analizata de o majorare a surselor proprii de finantare cu efecte favorabile asupra intaririi capacitatii de autofinantare si asupra ameliorarii indicatorilor de indatorare, in special pentru anul 2006.

Comparativ cu evolutia datoriilor, constatam ca in anul 2006 ritmul de crestere al capitalurilor este superior ritmului de crestere al datoriilor (I_CPR=122,67% si I_DT =107,4%) cu efecte favorabile aspra indicatorilor de indatorare.

In anul 2007 ritmul de crestere al modificarii datoriilor devanseaza ritmul de crestere al capitalurilor (I_CPR=112,78% si I_DT =161,94 %) cu efecte nefavorabile aspra indicatorilor de indatorare.

.

1.2 Analiza structurii pozitiei financiare

Analiza structurii pozitiei financiare presupune determinarea ratelor de structura ale elementelor de active/datorii/capitaluri proprii asa cum sunt acestea prezentate in Anexa 2 "Analiza structurii pozitiei financiare". Pe baza acestora avem urmatoarele rezultate ale analizei:

1.2.1 Analiza structurii activelor

uDin analiza ratelor generale de structura ale activelor se constata urmatoarele:

O pondere mai accentuata a activelor circulante comparativ cu ponderea activelor imobilizate (in medie de aprox. 60% comparativ cu aprox..40%) pe toti anii supusi analizei.

Ponderea activelor circulante creste de-a lungul celor trei ani analizati pe fondul reducerii ponderii activelor imobilizate in cadrul activelor entitatii. Concluzionam o orientare a politicilor manageriale spre accentuarea laturii de exploatare in defavoarea laturii investitionale pe perioada 2005-2007.

O scadere a ratei generale a activelor imobilizate pe perioada analizata care se datoreaza pe de-o parte unei cresteri mai lente activelor imobilizate in comparatie cu o crestere mai accentuata a celorlalte elemente de activ.

O crestere a ratei generale a activelor circulante pe cei trei ani supusi analizei care se datoreaza unei cresteri mai accentuate a activelor circulante comparativ cu celelalte elemente de activ.

Din analiza ratei cheltuielilor in avans rezulta ca aceasta este nesemnificativa (sub 1 %) de altfel situatie obisnuita pentru entitatile din Romania.

! !Concluzii

Din analiza ratelor generale de structura ale actelor deducem ca, pe perioada analizata, entitatea isi orienteaza politicile mai mult spre activitatea curenta (de exploatare) si mai putin spre activitati investitionale.

uAnaliza ratelor interne ale activelor imobilizate pune in evidenta mutatiile structurale produse in cadrul politicii investitionale a entitatii. Pe perioada supusa analizei, se constata urmatoarele:

Ponderea covarsitoare in totalul imobilizarilor, pe toti anii analizati o detin imobilizarile corporale (aprox. 99%).

Imobilizarile necorporale inregistreaza o pondere de aprox.1 % in total imobilizari cu o usoara tendinta de crestere in 2006 datorita cresterii mai rapide a imobilizarilor necorporale comparativ cu o crestere mai putin accentuata a elementelor de active imobilizate (cresterea accentuata a imobilizarilor necorporale a fost datorata in 2006 unei achizitii substantiale de programe informatice, asa cum rezulta din notele la situatiile financiare aferente anului 2006).

In cadrul politicii investitionale a entitatii, investitiile in capitalurile altor firme reprezinta un procent nesemnificativ (ratele imobilizarilor financiare pe perioada analizata sunt cu mult sub 1 %).

! !Concluzii

In sectorul investitional entitatea se orienteaza cu precadere spre investitii in capacitati productive (in medie de aprox 98 %) in defavoarea investitiilor nemateriale sau a investitiilor pe piata de capital (in medie sub 2 %).

uRatele interne ale activelor circulante pun in evidenta mutatiile structurale produse in cadrul politicilor duse la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutatiile inregistrate in privinta gradului de lichiditate al acestora. Pe perioada 2005-2007, din analiza ratelor interne ale activelor circulante se pot desprinde urmatoarele concluzii :

In general, pe perioada 2005-2007 se constata o scadere a ponderii elementelor de active circulante mai putin lichide (stocurile) in paralel cu o crestere a elementelor cu o lichiditate superioara (creantele si trezoreria).

Privind rata stocurilor, observam o scadere a acesteia pe fondul unei politici de gestionare optime a stocurilor aplicate de manageriat concretizate in valorificarea stocurilor cu miscare lenta existente in anii anteriori, optimizarea raportului achizitie-productie - facturare cu efecte asupra cresterii vitezei de rotatie a stocurilor si pe aceasta cale cu efecte favorabile in planul lichiditatii entitatii.

Din analiza ratelor interne ale stocurilor se constata:

Pe elemente de stocuri se constata ca ponderea o detin produsele finite si marfurile (aproximativ 50%) in 2006, dupa care in 2007 ponderea majoritara revine stocurilor de materii prime (46%).

Ponderea avansurilor pentru cumparaturi de stocuri este semnificativa in 2005 (aproximativ16%), dupa care scade semnificativ in 2006 si 2007 la aproximativ 1%, datorita, in principal, scaderii substantiale a nivelului avansurilor ca urmare a decontarii lor succesive.

Rata creantelor creste semnificativ in 2006 comparativ cu 2005 (de la 39,22 % la 56,3 %, adica cu aproximativ 43 %, ulterior mentinand-se aproximativ la acelasi nivel) ea fiind rezultatul extinderii masive a activitatii comerciale in 2006 pe fondul aplicarii unor termene de incasare mai reduse (asa cum am constatat la capitolul anterior referitor la analiza evolutiei creantelor.).

In cadrul creantelor ponderea covarsitoare o detin creantele comerciale (peste 90 % in toti anii supusi analizei).

Analizand rata trezoreriei constatam ca aceasta creste de la un an la altul, in principal datorita cresterii volumului investitilor financiare pe termen scurt. Chiar si cu aceste cresteri inregistrate, nivelul ratei trezoreriei atinge abia in 2007 limita minima apreciata de specialisti ca fiind optima (nivelul optim este apreciat intre 30%- 50 %). Cauzele unui nivel relativ scazut al lichiditatilor entitatii trebuie cautate in volumul crescut de lichiditati imobilizate in creante comerciale, data fiind politica de credit comercial relaxata adoptata de societate pe perioada analizata.

In cadrul trezoreriei constatam ca ponderea majoritara o detin alte investitii pe termen scurt pentru toti anii, in crestere accentuata de la un an la altul, ajungand sa reprezinte in 2007, 97,24 % din totalul trezoreriei. La nivelul gestiunii interne a elementelor trezoreriei, situatia este una favorabila reflectand o preocupare a managementului pentru obtinerea unor castiguri suplimentare prin orientarea lichiditatilor din casa-banca spre plasamente pe termen scurt, pe piata de capital.

! !Concluzii

Din analiza ratelor interne ale activelor circulante deducem ca gradul de lichiditate al activelor circulante creste pe perioada 2005-2007 pe fondul diminuarii ponderii elementelor de active circulante mai putin lichide (stocurile) si a cresterii ponderii elementelor cu o lichiditate mai accentuata (creantele si trezoreria). Aspectul este unul favorabil pe termen scurt, reflectand o extindere a activitatii comerciale pe fondul aplicarii unor politici de credit mai relaxate. Se impune insa ca pe termen lung, sa se procedeze la o revizuire a politicii comerciale a entitatii pentru a nu genera lipsuri de lichiditati cu efecte finale in planul riscului de insolvabilitate.

1.2.2 Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii

uDin analiza ratelor generale de structura (ale totalului datoriilor si capitalurilor) se desprind concluzii privind orientarea surselor de finantare ale entitatii spre surse proprii respectiv atrase. In cazul societatii analizate, se constata urmatoarele:

In cadrul surselor de finantare ale entitatii, ponderea covarsitoare este reprezentata de sursele proprii -capitaluri proprii (aproximativ 88 % in anii 2005 si 2006) urmata de o usoara scadere (cu aproximativ 10 %) in 2007.

Scaderea ponderii capitalurilor proprii in totalul surselor de finantare in 2007 este pusa pe seama cresterii mai pronuntate a surselor atrase respectiv a datoriilor in 2007, ponderea lor crescand de la 11 % in total surse la 20 % in 2007

Ratele interne ale datoriilor si capitalurilor pun in evidenta mutatiile structurale interne inregistrate la fiecare categorie.

uDin analiza ratelor interne ale datoriilor (rata datoriilor pe termen scurt, rata datoriilor pe termen mediu si lung, rata provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si rata veniturilor in avans) se constata urmatoarele:

Ponderea semnificativa o detin datoriile curente pentru toata perioada analizata (96,3% in 2005, 90,86 % in 2007).

Desi, in marime absoluta, valoarea datoriilor pe termen scurt creste de la un an la altul, in marime relativa ponderea lor in totalul datoriilor scade pe fondul constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli in 2007 intr-o masura semnificativa.

Din Nota 2 "Provizioane" constatam un nivel semnificativ al provizioanelor constituite in 2007 in suma de 101.049.820 lei pentru procese juridice in derulare, pentru cheltuieli privind dezafectarea sectiilor in conservare si pentru aspecte privind mediu, astfel ca acestea ajungand sa reprezinte o pondere de 1/3 in 2007, pondere extrem de semnificativa pentru o astfel de categorie de datorii.

In conditiile in care entitatea nu detine datorii peste 1 an, rata datoriilor pe termen mediu si lung are o valoare nula.

uDin analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constata urmatoarele:

Toate datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de datorii curente nebancare;

Aproximativ 2/3 din valoarea datoriilor nebancare sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de datorii fiscale si apoi de datorii fata de salariati. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile fata de furnizorii de materii prime si materiale si furnizorii de imobilizari.

Ponderea cea mai mare in cadrul datoriilor comerciale o detin datoriile pentru furnizorii de materii prime si materiale. O finantare majoritara pe seama datoriilor comerciale e considerata favorabila, deoarece sunt surse gratuite de finantare, iar nivelul lor se incadreaza in termenul contractual (informatii obtinute din notele la situatiile financiare).

Remarcam o pondere insemnata a datoriilor fiscale pe toata perioada analizata, aceasta fiind datorata dezvoltarii normale a activitatii si implicit a cresterii bazei impozabile si nu acumularii de datorii neachitate. Totusi se constata o scadere a ponderii acestora in totalul datoriilor curente in 2007, datorita cresterii mai rapide a datoriilor fata de salariati reprezentate in mod semnificativ de cresterea salariului mediu in cadrul entitatii

uDin analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constata urmatoarele:

Ponderea capitalului social in capitalurile proprii evolueaza de la aproximativ 1/3 in 2006 la aproximativ 1/4 in 2007. Aceasta se datoreaza mentinerii neschimbate a valorii capitalului social pe toata perioada analizata in conditiile unei cresteri substantiale sistematice la celelalte elemente ale capitalurilor proprii (ne referim la rezerve din reevaluare dar mai ales la rezerve).

In ce priveste nivelul rezervelor legale remarcam politica prudentiala accentuata dusa la nivelul managementului financiar prin constituirea unui nivel substantial de rezerve, menite sa vizeze acoperirea unor eventuale pierderi viitoare.

Remarcam o scadere a ponderii rezultatului exercitiului in totalul capitalurilor proprii care nu se datoreaza insa diminuarii rezultatului net de la un an la altul ci dimpotriva valoarea acestuia creste de la un ala altul doar ca cresterea inregistrata la celelalte componente de capitaluri proprii (in special cresterea inregistrata de rezervele legale) este mult mai pronuntata si devanseaza astfel cresterea rezultatului net al exercitiului.

Se poate constata ca entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele decat cele provenind din capitalul social, din dorinta de a nu afecta valoarea castigurilor actualilor actionari, protejand astfel interesele acestora. Putem constata o politica de protejare a vechilor actionari dusa de managementul entitatii.

! !Concluzii

In 2006 comparativ cu anul 2005 ponderea capitalurilor proprii in total surse se mentine. In 2007 remarcam insa o diminuare a surselor proprii in total surse care este pusa pe seama cresterii accentuate a datoriilor comerciale, a datoriilor fiscale dar si a constituirii semnificative de provizioane pentru riscuri si cheltuieli in 2007, comparativ cu cresterea mai lenta a capitalurilor proprii in 2007. Cresterea datoriilor nu trebuie privita ca una negativa deoarece toate datoriile se incadreaza in termenele de plata., cresterea lor fiind rezultatul dezvoltarii activitatii in 2007.

2. Analiza echilibrului pozitiei financiare

In cadrul analizei echilibrului financiar se impune o cercetare amanuntita a modului cum se realizeaza echilibrul pozitiei financiare la cele trei nivele si anume:

- analiza lichiditatii si solvabilitatii entitatii;

- analiza capitalului de lucru;

- analiza gestiunii resurselor controlate.

2.1 Analiza lichiditatii si solvabilitatii entitatii

In acest sens vom utiliza calculele din Anexa 3 "Analiza lichiditatii si solvabilitatii entitatii".

Privind starea de lichiditate, pe perioada 2005-2007 putem face urmatoarele aprecieri :

Exista un excedent de lichiditate curenta pe toti anii supusi analizei, excedent care evolueaza in trend ascendent, aproximativ in acelasi ritm. Privit sub forma relativa acest excedent depaseste semnificativ limita superioara a intervalului de siguranta financiara ceea ce reflecta un nivel prea mare al activelor curente comparativ cu datoriile curente de achitat. Exista un nivel semnificativ de active curente care nu sunt valorificate in directia obtinerii de beneficii viitoare.

Se constata de asemenea un excedent de lichiditate imediata in crestere pe toti anii supusi analizei. In forma relativa se inregistreaza o acoperire imediata excedentara in crestere in 2006 urmata de o usoara scadere in 2007. Pe toata perioada de analiza gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creante si trezorerie) este cu mult peste limita superioara a intervalului de siguranta financiara. Putem aprecia si in acest caz ca exista un nivel mult prea mare al activelor de natura creantelor si trezoreriei care sa acopere nevoile imediate de finantat.

In 2005 se constata o acoperire deficitara a trezoreriei incadrata insa in intervalul de siguranta financiara. In anii urmatori insa trezoreria devine puternic excedentara depasind limita superioara a intervalului de siguranta financiara (100 %) si aceasta datorita cresterii mai accentuate a trezoreriei comparativ cu cresterea mai putin accentuata a datoriilor curente. Entitatea cel mai probabil a apelat in scopul ameliorarii starii de lichiditate la operatii speculative pe piata mobiliara deoarece din ceea ce am constatat pana acum consolidarea starii de lichiditate s-a realizat prin puternice investitii in acest domeniu si mai putin pe seama cresterii disponibilitatilor din casa si banca.

! Concluzii

Per ansamblu putem aprecia ca entitatea detine un nivel excedentar al activelor de exploatare care depaseste datoriile imediate de acoperit, situatie ce poate avea in viitor repercusiuni in vederea obtinerii de beneficii economice viitoare. Cauzele trebuie cautate in nivelul mult prea crescut al creantelor in speta a creantelor comerciale, pe fondul aplicarii unei politici de credit comercial mult prea relaxate in scopul atragerii de noi segmente de clientela sau fidelizarea segmentului deja existent.

Privind starea de solvabilitate a entitatii constatam urmatoarele:

Entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu si lung si de asemenea nu dispune de credite bancare. In consecinta toate nevoile de finantare vor fi acoperite integral pe seama datoriilor curente de alta natura decat cele bancare si a capitalurilor proprii.

Ca rezultat a celor mentionate mai sus solvabilitatea generala in ambele sale forme va fi maxima.

Din analiza ratelor de dependenta financiara se poate constata ca entitatea are un grad de dependenta financiara foarte mic si incadrat in intervalele de siguranta admise. Se poate constata ca in 2007 gradul de dependenta financiara al entitatii inregistreaza nivelul cel mai mare din toti anii (20,01 %) incadrat insa si in acest an, foarte confortabil, in intervalele de siguranta financiara. Nivelul ridicat al dependentei financiare in acest an se datoreaza atat cresterii datoriilor comerciale dar mai ales constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli intr-un nivel extrem de semnificativ, ajungand sa reprezinte 1/3 din totalul datoriilor, asa cum am constatat din cele prezentate pana acum.

Rata de acoperire a dobanzilor indica un nivel de acoperire a dobanzilor foarte confortabil datorita faptului ca entitatea nu are contractate credite bancare deci nivelul dobanzilor va fi astfel sensibil diminuat (acestea sunt reprezentate in principal din dobanzi aferente creditelor comerciale sau din altfel de surse atrase decat creditele bancare).

! Concluzii

Deoarece societatea analizata nu dispune de resurse atrase pe termen mediu si lung si de asemenea nu dispune de credite bancare, nivelul general al datoriilor necesare a fi acoperite este destul de mic. Capacitatea generala a entitatii de a face fata achitarii nivelului redus al acestor datorii si deci gradul de solvabilitate al entitatii este foarte favorabil.

! Concluzii generale privind starea de lichiditate si solvabilitate

Per ansamblu se poate constata ca lipsa indatorarii genereaza un nivel al lichiditatii si solvabilitatii extrem de confortabil. Optica utilizatorilor relativ la aceste rezultate va fi diferentiata in functie de natura acestor utilizatori de informatii financiare. Astfel:

Pe termen scurt investitorii nu vor privi investitia in entitatea analizata, ca fiind una foarte atractiva, deoarece exista mari imobilizari de lichiditati blocate temporar in creante. Politica dusa la nivelul creantelor si datoriilor comerciale nu este foarte bine corelata, existand un nivel ridicat al creantelor comerciale (datorate termenelor de incasare mari acordate clientilor) necorelat cu termenele mult mai reduse de achitare a datoriilor comerciale. Pe termen lung insa aceasta politica de marketing poate avea rezultate pozitive generand in viitor o crestere reala de valoare datorate castigarii de noi segmente de piata si astfel ar putea fi atractiva pentru investitori.

Bancile vor aprecia favorabil rezultatele analizei, deoarece scopul lor, si anume acela de a se asigura asupra unei capacitati de rambursare a creditelor foarte buna, este astfel atins.

2.2 Analiza capitalului de lucru

Conform Anexei 4 avem urmatoarele concluzii privind analiza capitalului de lucru:

Capitalul de lucru este calculat si raportat prin structurile bilantiere valabile la data intocmirii situatiilor financiare ale anilor 2005, 2006,2007, fiind raportat la postul E din cadrul structurilor bilantiere, sub denumirea de "Active circulante respectiv datorii curente nete". Indicatorul este identic cu lichiditatea curenta in forma absoluta calculata anterior.

Constatam ca la nivelul entitatii se realizeaza un echilibru financiar pe termen scurt, la nivelul activitatii de exploatare, entitatea detinand un capital de lucru pozitiv pe toata perioada analizata, intr-o valoare semnificativa.

Din analiza evolutiei capitalului de lucru constatam ca se inregistreaza un ritm de crestere de la un an la altul in jur de 40 % pentru fiecare an, fiind usor mai pronuntat pentru anul 2006. Acesta ii va permite ca o parte importanta din activele curente sa si le finanteze pe seama capitalului angajat, format in majoritate doar din capitaluri proprii (entitatea nu dispune de resurse atrase pe termen mediu si lung).

!!!!!!Concluzii

La nivelul societatii analizate putem vorbi de o situatie foarte buna a echilibrului financiar pe termen scurt,pe toata perioada analizata, tinand cont de blocajele financiare cu care s-a confruntat sistemul sanitar generator de mari sume de recuperat pentru producatorii de medicamente.

2.3 Analiza gestiuni resurselor controlate

Din evolutia vitezelor de rotatie ale activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale entitatii prezentate in Anexa 4, se constata urmatoarele:

Viteza de rotatie a activelor imobilizate

Ca valoare este sub media tarilor dezvoltate (sub media de 3 rotatii) insa la nivelul economiei romanesti ea este considerata destul de buna buna.

In dinamica, viteza de rotatie a activelor imobilizate creste pe toata perioada analizata, inregistrand un ritm de crestere mai accentuat in 2006 (I ^06/05 _KAI =114,12 % > I ^07/06 _KAI = 111,38 %), ceea ce reflecta o gestionare favorabila a acestei categorii de active.

In cadrul activelor imobilizate, imobilizarile corporale apar ca fiind cel mai bine gestionate, comparativ cu celelalte categorii de imobilizari, pe toata perioada de analiza, Acest aspect este sustinut de viteza de rotatie a acestora in crestere de la un an la altul, totusi constatand un ritm de crestere mai accentuat in 2006 (I ^062/05 _KIC =115,16 % > I ^07/06 _KIC = 110,73 %).

Viteza de rotatie a stocurilor totale

Ca valoare se situeaza sub pragul critic de 9 rotatii pe an, in 2005, dupa care aceasta cunoaste o redresare semnificativa pe toata perioada, depasind valoarea critica atat in 2006 cat si in 2007.

In dinamica, viteza de rotatie a stocurilor creste de la un an la altul, cu un ritm de crestere mult mai accentuat in 2006 (I ^06/05 _KS =179,58 % > I ^07/06 _KS = 108,48 %). Situatia trebuie pusa pe seama dinamizarii afacerilor entitatii in 2006, pe fondul aplicarii unor politici de relaxare a termenelor de incasare a creantelor fapt ce a dus la o accelerare masiva a vanzarilor in aceasta perioada.

Pe elemente de stocuri se constata o crestere mai accentuata a vitezelor de rotatie a acestora in 2006, la toate categoriile de stocuri, urmata de o crestere mai putin accentuata, chiar scadere la anumite categorii de stocuri, in 2007.

Viteza de rotatie a creantelor

Ca valoare se situeaza cu mult sub media de 12 rotatii pe an, pe toata perioada analizata.

In dinamica, viteza de rotatie a creantelor cunoaste chiar o scadere de la un an la altul, o scadere mai semnificativa inregistrandu-se in 2006 (I ^06/05 _KCr = 60,19 % < I ^07/06 _KCr = 78,22 %). Situatia este pusa pe seama relaxarii termenelor de incasare a creantelor comerciale (care detin ponderea semnificativa in totalul creantelor) in scopul dinamizarii afacerilor, pe fondul blocajului financiar in care se afla sistemul financiar romanesc in 2006.

Raportul viteza de rotatie a creantelor/viteza de rotatie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar daca in 2007 acesta cunoaste o usoara ameliorare.

Situatia reflecta o gestionare inadecvata a creantelor societatii pe toata perioada analizata, mai ales in 2006 cand viteza de rotatie a acestora scade mult mai accentuat.

Viteza de rotatie a totalului activelor

In dinamica, viteza de rotatie scade de la un an la altul, situatie cauzata exclusiv de volumul prea mare al creantelor angajate de societate, care genereaza o viteza de incasare a acestora mult prea lenta. S-a constatat de altfel ca toate elementele de activ, cu exceptia creantelor (ne referim la activele imobilizate si stocuri) au o viteza de rotatie in crestere de la un an la altul.

Viteza de rotatie a datoriilor

In dinamica, viteza de rotatie a datoriilor cunoaste o crestere in 2006 cu 10 % in timp ce in 2007 aceasta scade cu aproape 1/3 din valoarea anului precedent. (I ^06/05 _KDT = 110,78 % > I ^07/06 _KDT = 68,49 %).

Raportul viteza de rotatie a creantelor/viteza de rotatie a datoriilor este cu mult sub pragul de echilibru, chiar daca in 2007 acesta cunoaste o usoara ameliorare.

Situatia reflecta o gestionare inadecvata a datoriilor societatii pe toata perioada, mai ales in 2006 cand viteza de rotatie a acestora creste, societatea nereusind sa negocieze cu creditorii termene de plata mai relaxate.

! !!Concluzii

La nivelul societatii analizate, cea mai buna gestionare se realizeaza la active imobilizate si stocuri. Categoria creante/datorii cunoaste o gestionare inadecvata pe perioada analizata, cunoscand insa o ameliorare in 2007. Aceasta modalitate de gestionare se realizeaza insa cu buna stiinta, ea fiind integrata politicii generale de marketing ce vizeaza dinamizarea afacerii si castigarea unei cote de piata suplimentare prin relaxarea perioadelor acordate pentru creditul comercial Cu toate acestea echilibrul financiar al entitatii nu este afectat.

Tabel nr. Sinteza analizei pozitiei financiare a societatii Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007

Cap. 3 Analiza performantelor financiare la S.C. Medicamentul S.A.

Sursa informationala principala a analizei performantelor financiare o reprezinta Contul de Profit si Pierdere. Analiza performantelor financiare se refera la urmatoarele aspecte:

analiza de ansamblu a performantelor financiare;

analiza ratelor de rentabilitate.

1. Analiza de ansamblu a performantelor financiare

Vizeaza analiza performantelor generate pe nivele de activitate urmarind evolutia si mutatiile structurale produse in cadrul acestora

1.1 Analiza pe nivele a performantelor financiar

Conform Anexei 5 "Analiza pe nivele a performantelor financiare" dar si utilizand informatii din Anexa 6 "Analiza evolutiei performantelor financiare" avem urmatoarele concluzii:

a) Nivelul de exploatare

Analizand evolutia rezultatului exploatarii in ceea ce priveste activitatea de exploatare se constata o extindere accentuata a volumului activitatii de la un an la altul cu preponderenta in 2006. Pe total rezultat al exercitiului si pe elemente componente factorii de influenta se detaliaza astfel:

Rezultatul exploatarii se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, in crestere de la un an la altul, intr-un ritm de crestere mai accentuat in 2006 (I ^06/05 _REXP =128,75 % > I ^07/06 _REXP = 111,25 %).

Cifra de afaceri neta realizeaza o crestere de la un an la altul intr-un ritm mai accentuat in 2006 (I ^06/05 _CAN = 118,95 % > I ^06/05 _CAN = 110,87 %) datorita cresterii mai accentuate atat a productiei vandute cat si a vanzarilor de marfuri in aceasta perioada.

Productia exercitiului inregistreaza o crestere in ritm mai accentuat in 2007 (^06/05 _Qex= 101,55% < I ^07/06 _Qex = 114,51 %). Factorii de influenta ai evolutiei productiei exercitiului in 2007 sunt:

Obtinerea de surplus de productie stocata in 2007 comparativ cu deficitul substantial de productie stocata in 2006, singurul factor cu influenta pozitiva asupra cresterii productiei exercitiului :

Cresterea productiei vandute intr-un ritm mai lent in 2007 comparativ cu 2006 (I ^06/05_Qv= 114,05 % < I ^07/06_Qv = 111,06 % factor cu influenta negativa ce a determinat diminuarea ritmului de crestere al productiei exercitiului in 2007 ;

Diminuarea substantiala a productiei de imobilizari in 2007, cu aproape 3/4 fata de valoarea anului anterior, factor cu influenta negativa ce a determinat diminuarea ritmului de crestere al productiei exercitiului in 2007 (I ^06/05 _Qi = 466,47 % > I ^07/06 _Qi = 24,84 %;

Atat marja comerciala cat si marja industriala cresc de la un an la altul insa se constata o crestere extrem de accentuata a marjei comerciale in 2006 (de 10,8 ori) datorita extinderii masive a activitatii comerciale a societatii in acest an ((I ^06/05 _MC = 1080,07 % ).

Marja industriala, este in crestere de la un an la altul, inregistreaza un ritm de crestere usor mai accentuat in 2007 (I ^06/05 _MI = 107,68 % < I ^07/06 _MI = 120,37 % Factorii de influenta asupra marjei industriale in 2007 constau in :

Cresterea productiei exercitiului intr-un ritm mai accentuat in 2007 decat cresterea inregistrata in perioadele precedente (factorii i-am pus in evidenta anterior), factor cu influenta pozitiva;

Cresterea cheltuielilor cu prestatiile externe intr-un ritm mai lent in 2007 comparativ cu cresterea mai accentuata a acestora in anul 2006 (I ^06/05 _LT = 139,10 % > I ^07/06 _LT = 113,37 %) factor cu influenta pozitiva;

In sensul diminuarii ritmului de crestere al marjei industriale, a influentat cresterea cheltuielilor materiale in 2007 dupa ce anul anterior valoarea acestor cheltuieli s-a diminuat. (I ^06/05 _CM = 86,2 % < I ^07/06 _CM = 105,08 %

Valoarea adaugata inregistreaza o crestere de la un an la altul iar evolutia sa urmeaza trendul de evolutiei al marjei industriale deoarece aceasta din urma are o pondere semnificativa in valoarea adaugata.

In cazul ratelor valorii adaugate se poate constata ca

Aproape jumatate din valoarea nou creata de entitate este utilizata pentru autofinantarea activitatii, pe intreaga perioada analizata;

Finantarea personalului din valoarea adaugata este in scadere de la un an la altul, insa cu toate acestea se mentine semnificativ comparativ cu celelalte directii de finantare. Constatam un ritm de scadere mult mai accentuat al acestui procent de finantare, in 2006 datorita scaderii semnificative a volumului salariilor angajatilor ca urmare a restructurarilor de personal din aceasta perioada, de la 925 angajati, existenti la sfarsitul anului 2005, la 773 existenti la sfarsitul anului 2006, deci o scadere cu 17 % (Informatiile se obtin din Nota 8 "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" ).

O pondere destul de mare din valoarea adaugata este alocata finantarii proprietarilor pe toata perioada analizata, ea mentinandu-se aproximativ constanta (in jur de 12 % pe perioada analizata).

Exploatand informatiile din Nota 4 "Analiza rezultatului din exploatare" pe perioada 2005-2007 obtinem o detaliere a rezultatului exploatarii intr-o structurare a cheltuielilor dupa functie, asa cum rezulta din Anexa 5, astfel:

Se inregistreaza o crestere a rezultatului din exploatare pe toti anii supusi analizei intr-un ritm de crestere mai accentuat in 2006. Aceasta evolutie se datoreaza cresterii cifrei de afaceri nete si a altor venituri din exploatare intr-un ritm mai accentuat decat costul bunurilor vandute si a cheltuielilor de cercetare, desfacere si generale administrative.

Remarcam o crestere accentuata a cheltuielilor de desfacere de la un an la altul ca urmare a extindere activitatii comerciale mult mai pronuntate in anul 2006 (I ^06/05 _CD = % > I ^07/06 _CD =

Valorile in crestere ale cheltuielilor generale de administratie impreuna cu cheltuielile de cercetare, desfacere au generat de asemenea diminuari ale rezultatului exploatarii, situatie apreciata normala in conditiile extinderii volumului de activitate.

b) Nivelul financiar

Rezultatul financiar se concretizeaza pe toata perioada analizata in profit care evolueaza insa diferentiat de la un an la altul.

Astfel in 2006 fata de 2005 se constata o diminuare a profitului de natura financiara cu mai mult de 1/3 din valoarea aferenta anului anterior (I ^06/05 _RF = %). Situatia se datoreaza scaderii a veniturilor financiare cu 20 % fata de anul anterior dar si cresterii cheltuielilor financiare cu aproape 50 % fata de anul anterior (I ^06/05 _VF = 79,72 %, I ^06/05_CF = 147,41 %).

In 2007 fata de anul 2006 se constata insa o ameliorare a performantelor activitatii financiare, realizandu-se o crestere a profitului financiar cu aproape 1/4 din valoarea anului anterior (I ^07/06 _RF = 122,96 %), nivelul realizat fiind insa cu mult sub nivelul anului 2005. Situatia se datoreaza cresterii veniturilor financiare si de asemenea scaderii cheltuielilor financiare fata de anul precedent, ambii factori avand deci o influenta favorabila asupra profitului financiar (I ^07/06 _VF = 106,68 %, I ^07/06 _CF = 80,42 %).

c) Nivelul extraordinar

Activitatea extraordinara este foarte slab reprezentata la nivelul entitatii. Anul 2005 reprezinta singurul an in care s-au derulat fluxuri de natura extraordinara, finalizate prin profit extraordinar in suma de 2.648.915 lei.

d) Nivelul global

Rezultatul curent se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, in crestere de la un an la altul, cu un ritm de crestere mai accentuat in 2006 ( I ^06/05 _RC = 116,72 % > I ^07/06 _RC = 112,37 % ). Aceasta crestere a rezultatului curent mai accentuata in 2006 se datoreaza cresterii mult mai accentuate a rezultatului exploatarii in 2006 comparativ cu ceilalti ani (in conditiile in care rezultatul financiar a inregistrat o scadere in 2006,asa cum am constatat anterior).

Rezultatul exercitiului inainte de plata dobanzilor si a impozitelor este de concretizat in profit in crestere de la un an la altul, cu un ritm mai accentuat de crestere in 2006 ( I ^06/05 _EBIT = 109,64 % > I ^07/06 _EBIT = 105,49 %

Rezultatul brut al exercitiului se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, in crestere de la un an la altul, intr-un ritm de crestere mai accentuat in 2006 (I ^06/05 _RBE = 115,56 % > I ^07/06 _RBE = 112,37 %).

Rezultatul net al exercitiului se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, iar tendinta de evolutie este asemanatoare cu cea a rezultatului brut al exercitiului. Ritmul de crestere al rezultatului net al exercitiului, mai lent in 2007 se datoreaza:

pe de-o parte unui ritm de crestere mai lent al rezultatului brut al exercitiului in 2007, comparativ cu cresterea din ceilalti ani (I ^06/05 _RBE = 115,56 % > I ^07/06 _RBE = 112,37 %).

pe de alta parte unui ritm de crestere mult mai accentuat al impozitului pe profit in 2007, ca urmare a cresterii mai rapide a cheltuielilor nedeductibile comparativ cu cresterea veniturilor neimpozabile in 2007 comparativ cu 2006 (I ^06/05 _Ip = 100,83 % < I ^07/06 _Ip = 191,06 %)

Capacitatea de autofinantare este de asemenea pozitiva si in crestere de la un an la altul, anul 2006 remarcandu-se de asemenea printr-o crestere mai accentuata si la acest capitol ( I ^06/05_CAF = 120,67 % > I ^07/06 _CAF = 116,61 %

Capacitatea de autofinantare neta (autofinantarea) evolueaza intr-un ritm de crestere diferentiat fata de ritmul de crestere al capacitatii de autofinantare (in forma bruta). Observam la acest indicator o crestere dimpotriva mai accentuata in 2007 comparativ cu anul 2006 ( I ^06/05_{CAF N} = 110,84 % < I ^07/06 _CAFN = 119,15 % Cauza trebuie cautata in ritmul mult mai lent de crestere a dividendelor platite in 2007 comparativ cu cresterea mult mai accentuata a platii dividendelor in 2006 ( I ^06/05 _DIVp = 194,3 % > I ^07/06 _DIVp = 105,7 %

1.2 Analiza evolutiei performantelor financiare

In analiza Contului de profit si Pierdere pe orizontala se porneste de la rezultatul net al exercitiului si se explica variatiile acestuia prin prisma categoriilor de venituri si cheltuieli implicate in obtinerea sa, cu defalcarea acestora pe cele trei activitati: exploatare, financiara si extraordinara si in cadrul lor dupa natura, utilizand in acest scop informatiile cuprinse in Anexa 6 "Analiza evolutiei performantelor financiare" .

Rezultatul net al exercitiului este reprezentat in toti anii de profit cu un ritm de crestere mai pronuntat in 2006. Modificarea profitului net trebuie explicata prin prisma urmatorilor factori principali:

- rezultatul brut al exercitiului

- impozit pe profit

In 2006 fata de2005

Rezultatul net al exercitiului este reprezentat in anul 2006 de profit in crestere fata de exercitiul financiar anterior, cu aproape 5 % ( I^06/05_RNE = 109,65 %). Cauzele evolutiei rezultatului net al exercitiului cu aproape 10 % in 2006 fata de 2005 trebuie cautate in evolutia elementelor componente ale rezultatului net al exercitiului astfel:

a) Evolutia rezultatului brut al exercitiului

Rezultatul brut al exercitiului se concretizeaza in profit pe toata perioada analizata, in crestere de la un an la altul, intr-un ritm de crestere mai accentuat in 2006 (I^06/05_RBE = 115,56 % > I^07/06 _RBE = 112,37 %). Evolutia rezultatului brut al exercitiului pe perioada analizata trebuie explicata prin prisma evolutiei veniturilor si cheltuielilor entitatii, pe fiecare element de venituri si cheltuieli, clasificate dupa natura.

Pe total activitate, cresterea rezultatului brut al exercitiului destul de semnificativa (de 15,56 %) se datoreaza unei cresteri a veniturilor totale comparativ cu o mentinere aproape la acelasi nivel a cheltuielile totale ale entitatii, in anul 2006 fata de anul 2005 (I^06/05_VT = 104,62 %> I ^06/05_CT = 100,77 %).

Pe cele 3 activitati ale entitatii, cresterea rezultatului brut al exercitiului s-a datorat:

Unei cresteri destul de semnificative a rezultatului exploatarii (cu 28,75 %) datorita unei cresteri a veniturilor din exploatare (de 6,48 %) concomitent cu o mentinere aproape nemodificata a nivelului cheltuielilor de exploatare (I ^06/05 _REXP = 128,75 %, I^06/05 _VEXP = 106,48 % > I ^06/05_CT = 100,01 %), factori cu influenta pozitiva asupra cresterii rezultatului din exploatare si implicit asupra majorarii rezultatului brut al exercitiului

Unei diminuari a rezultatului financiar (cu aproape 40 %) datorata cresterii cheltuielilor de natura financiara, cu aproape jumatate din valoarea anului precedent concomitent cu o diminuare a veniturilor de natura financiara destul de semnificative (cu aproape 20 %) (I ^06/05_RF = 62,07 %, I ^06/05_CF = 147,53 % > I ^06/05_VF = 79,72 %), factori cu influenta negativa asupra diminuarii rezultatului financiar si implicit asupra diminuarii rezultatului brut al exercitiului

Unei diminuari a rezultatului extraordinar de la o valoare pozitiva in 2005 la un nivel nul al acestuia in 2006, factor cu influenta negativa asupra diminuarii rezultatului bruta al exercitiului in 2006 fata de 2005.

In cadrul activitatii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al exercitiului sunt:

(+)!!! Factori cu influenta pozitiva (ce au determinat cresterea rezultatului brut al exercitiului):

Cresterea cifrei de afaceri nete cu aproape 1/5 din valoarea realizata in anul precedent (I ^06/05_CAN = 118,95 % La randul sau aceasta a fost influentata pozitiv de:

Cresterea productiei vandute fata de anul anterior cu 14,05 % (I ^06/05_Qv =114,05 %),

Cresterea foarte accentuata a veniturilor din vanzarea marfurilor (I^06/05_VM = 347,74 % care a depasit cresterea cheltuielilor cu marfurile aferente (I ^06/05_CD = 271,37 %

Productia de imobilizari creste in 2006 fata de 2005 intr-un ritm extrem de semnificativ (de 4,6 ori) ca urmare a realizarii cu forte proprii a unor instalatii pentru perfectarea calitatii produselor farmaceutice in 2006 (I^06/05_Qi = 466,47 %).

Alte venituri din exploatare cresc cu aproape 1/3 datorita virarii subventiilor pentru investitii primite in 2006 la venituri dar si datorita vanzarii unor utilaje depreciate moral ca urmare a noilor restucturari tehnologice (informatii extrase din Nota 1 "Active imobilizate") (I^06/05_Avexp = 130,56 %).

Cheltuielile materiale scad cu aproximativ 14% datorita scaderii valorii tuturor elementelor de cheltuieli de natura materiala, o scadere mai substantiala inregistrand la alte cheltuieli materiale (altele decat cu materii prime/ materiale si energie/apa) (I ^06/05_CM = 86,2 %).

Cheltuielile cu personalul scad cu aproximativ 20 % (I ^06/05_CP = 80,87 % datorita scaderii semnificative a volumului salariilor angajatilor ca urmare a diminuarii numarului de angajati cu aproximativ 17 %. (Informatiile se obtin din Nota 8 "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" ).

Ajustarile pentru deprecierea valorii activelor circulante scad cu mai mult de dublul valorii acestora in perioada precedenta datorita cresterii intr-o valoare mai mare a reluarilor (anularilor) de depreciere comparativ cu cresterea (majorarea) deprecierilor intr-o valoare mai mica I ^06/05_AjAC= - 220,83 % ).

Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate scad semnificativ in 2006, cu aproape 1/3 datorita aplicarii unor masuri de relaxare fiscala reflectate in cota de impozitare diminuata, la nivelul politicii locale de impunere a bunurilor detinute de entitatile economice (I ^06/05_IT = 64,2 % ).

(+)!!! Factori cu influenta negativa (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercitiului):

Variatia stocurilor reflecta un sold debitor in 2006 comparativ cu un sold creditor substantial realizat in 2005. Acest fapt se explica prin aceea ca, in cursul anului 2006 s-au vandut produse finite intr-o valoare care depaseste volumul produselor finite obtinute in cursul exercitiului (vanzarile s-au facut si pe seama acumularilor de produse finite obtinute in anii anteriori). Existenta unui sold debitor al produselor finite reflectate in contul 711 "Variatia stocurilor", influenteaza rezultatul brut al exercitiului in mod nefavorabil prin diminuarea acestuia.

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu aproape 1/3 (I^06/05_Achecx=129,69 %) in sensul cresterii acestora influentand:

cresterea cheltuielilor cu prestatiile tertilor cu aproape 40 % (I ^06/05_LT = 139,1 %

cresterea cheltuielilor aferente cedarii activelor cu 30 % (I ^06/05_Ced = 130,95 %).

Cheltuielile cu ajustarile pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si necorporale cresc cu 2/3 datorita unui volum de crestere al deprecierii care depaseste semnificativ volumul reluarilor (sau anularilor) de depreciere I ^06/05_AjAI = 166,59 % ).

b) Evolutia impozitului pe profit

Impozitul pe profit se mentine aproximativ la acelasi nivel 2006 comparativ cu 2005 aproximativ cu 0,83% chiar daca rezultatul brut al exercitiului a inregistrat o crestere mult mai semnificativa,cu aproximativ 15%. (I^06/05_Ip = 100,83 %, I^06/05_RBE = 115,56 %). Situatia este explicata prin prisma existentei unui volum al cheltuielilor nedeductibile mic comparativ cu nivelul veniturilor neimpozabile in 2006, fata de anul 2005. Evolutia impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influenta pozitiva asupra evolutiei rezultatului net al exercitiului in anul 2006.

In 2007 fata de2006

Rezultatul net al exercitiului este reprezentat in anul 2007 de profit in crestere fata de exercitiul financiar anterior, cu aproape 5 % ( I^07/06_RNE = 105,49 %). Cauzele cresterii rezultatului net al exercitiului intr-un ritm mai redus decat cresterea inregistrata pentru anul 2006 trebuie cautate in evolutia elementelor componente ale rezultatului net al exercitiului astfel:

a) Evolutia rezultatului brut al exercitiului

In anul 2007 ritmul de crestere al rezultatului brut al exercitiului se diminueaza cu 3 % comparativ cu cresterea inregistrata anul anterior ( I^07/06 _RBE = 112,37 % < I^06/05_RBE = 115,56 %).

Pe total activitate, cresterea rezultatului brut al exercitiului mai putin semnificativa in 2007 comparativ cu perioada anterioara se datoreaza unei cresteri a veniturilor totale in acelasi ritm cu cresterea cheltuielilor totale in 2007 fata de 2006 (I^07/06_VT = 113,28 %> I ^07/06_CT = 113,64 %).

Pe cele 3 activitati ale entitatii, cresterea rezultatului brut al exercitiului mai putin semnificativa in 2007 comparativ cu anul anterior s-a realizat in conditiile::

Unei cresteri mai putin accentuate a rezultatului exploatarii comparativ cu cresterea inregistrata anul anterior (cu 11,24 % in 2007 comparativ cu cresterea de 28,75 a anului anterior). Situatia se datoreaza unui ritm de crestere al veniturilor de exploatare mult mai accentuat ca cel din anul anterior (de 13,59 % in 2007 comparativ cu doar 6,48 % in 2006) care este insa contrabalansat de un ritm de crestere al cheltuielilor de exploatare mult mai accentuat in 2007 comparativ cu cel din 2006 (de 14,46 in 2007 comparativ cu 0,01 % in 2006). Se poate constata ca factorul cu influenta negativa asupra evolutiei rezultatului exploatarii il reprezinta cresterea cheltuielilor de exploatare.

Unei cresteri a rezultatului financiar (cu 23 %) datorata diminuarii cheltuielilor de natura financiara cu 20 % din valoarea anului precedent concomitent cu o crestere a veniturilor de natura financiara cu 6 % (I^07/06_RF = 122,26 %, I^07/06_CF = 80,38 % < I ^07/06_VF = 106,68%). Se poate constata ca atat cheltuielile financiar cat si veniturile financiare au o evolutie favorabila in acest an asupra rezultatului financiar, fiind deci factori cu influenta pozitiva asupra rezultatului financiar in 2007.

In cadrul activitatii de exploatare factorii ce au dus la modificarea rezultatului brut al exercitiului sunt:

(+)!!! Factori cu influenta pozitiva (ce au determinat cresterea rezultatului brut al exercitiului):

Cresterea cifrei de afaceri nete cu 10 % din valoarea realizata in anul precedent (I ^07/06_CAN = 110,87 % Ritmul de crestere al cifrei de afaceri nete este insa sub nivelul celui inregistrat in anul 2006 (I ^06/05_CAN = 118,95 %). Cauzele inregistrarii unei cresteri ale cifrei de afaceri nete in 2007 fata de 2006 sunt date de::

Cresterea productiei vandute fata de anul anterior cu 11,06 % (I ^07/06_Qv =111,06 %);

Cresterea veniturilor din vanzarea marfurilor (I^07/06_VM = 108,03 %).

Ambele cresteri se realizeaza insa intr-un ritm sub nivelul celui inregistrat in 2006.

Variatia stocurilor reflecta un sold creditor in 2007 comparativ cu un sold debitor realizat obtinut in 2005. Acest fapt se explica prin aceea ca, in cursul anului 2007 s-au vandut produse finite doar pe seama productiei realizate in cursul exercitiului financiar 2007.

Cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate scad in 2006, cu aproximativ 12 % (I ^07/06_IT = 78,07 % ).

(+)!!! Factori cu influenta negativa (ce au determinat diminuarea rezultatului brut al exercitiului):

Productia de imobilizari scade substantial in 2007 fata de 2006 ca urmare a finalizarii unor instalatii pentru perfectarea calitatii produselor farmaceutice, care s-au realizat cu forte proprii de entitate (I^07/06_Qi = 24,84 %).

Alte venituri din exploatare scad cu aproximativ 40 % fata de anul anterior (I^07/06_Avexp = 59,26 %)

Alte cheltuieli din exploatare cresc cu 14,15 % (I^07/06_Achecx= 114,15 %) in sensul cresterii acestora influentand:

cresterea cheltuielilor cu prestatiile tertilor cu aproape 13,37 % (I ^07/06_LT = 13,37 %

cresterea cheltuielilor aferente cedarii activelor cu aproximativ 1/3 (I ^07/06_Ced =1

Cheltuielile materiale cresc cu 5,08 % datorita cresterii cheltuielilor cu materii prime si materiale (I ^07/06_CM = 105,08 %).

Cheltuielile cu personalul cresc16,89 (I^07/06_CP = 116,89 % datorita cresterii salariilor angajatilor fata de anul anterior (Informatiile se obtin din Nota 8 "Informatii privind salariatii, administratorii si directorii" ).

Ajustarile pentru deprecierea valorii imobilizarilor corporale si necorporale cresc 11,9 % datorita existentei unui volum deprecierilor care depaseste volumul reluarilor (sau anularilor) de depreciere I ^07/06_AjAI = 111,09 % ).

Ajustarile pentru deprecierea valorii activelor circulante cresc cu aproximativ 87 % datorita diminuarii intr-un ritm mai lent a deprecierilor de valoare comparativ cu diminuarile mult mai accentuate ale volumului reluarilor (anularilor) de depreciere comparativ cu anul anterior I ^07/06_AjAC= 187, 17 % datorita I ^07/06_ChAj= 86,32 %> I ^07/06_VAj= 49,80 % ).

Ajustarile privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli cresc in 2007 cu 100 % adica cu 20.167.380 lei datorita constituirii de astfel de provizioanele in anul 2007.

b) Evolutia impozitului pe profit

Impozitul pe profit creste intr-un ritm accentuat in 2007 aproape dublandu-si valoare in conditiile in care rezultatul brut al exercitiului a crescut doar cu 12,37 % (I ^07/06_Ip = 191,06 %, I ^07/06_RBE = 112,37 %). Situatia este explicata prin prisma existentei unui volum al cheltuielilor nedeductibile cu mult superior decat volumul veniturilor neimpozabile in 2007. Evolutia impozitului pe profit va constitui astfel un factor cu influenta negativa asupra evolutiei rezultatului net al exercitiului in 2007.

! !!!Concluzii

Privind evolutia performantelor generale ale activitatii, in perioada 2005-2007 sintetizam urmatoarele puncte forte/puncte slabe:

Tabel nr. Sinteza analizei evolutiei performantelor financiare a societatii Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007

1.3 Analiza structurii performantelor financiare

Conform rezultatelor analizei din cadrul Anexei 7 "Analiza structurii performantelor financiare" avem urmatoarele concluzii:

u Analiza structurala a performantelor financiare pe baza rezultatului brut al exercitiului

Se constata ca activitatea de exploatare genereaza ponderea semnificativa a rezultatului exercitiului, peste 80 %.

In perioada 2006/2005, activitatea de exploatare tinde sa castige mai mult teren in ce priveste capacitatea de a genera profit brut, in detrimentul celorlalte activitati carora anul anterior li s-a acordat o importanta superioara. Aceasta deoarece se constata o pondere a rezultatului activitatii de exploatare in total rezultat in crestere accentuata de la un an la altul (cu aproape 10 % adica de la 81,14 % in 2005 la 90,04 % in 2006). Tinand seama de cele analizate anterior, cauzele acestor mutatii structurale ale constau in:

Pe de-o parte, cresterea mai accentuata a rezultatului exploatarii comparativ cu cresterea rezultatului brut al exercitiului (I ^06/05 _REXP = 128,75 % > I ^06/051 _RBE = 115,56 %)

Pe de alta parte, diminuarii rezultatului financiar (cu aproximativ 40 %) si a rezultatului extraordinar (cu 100 %) comparativ cu anul precedent (I ^06/05 _RF = 62,07 % si I^06/05_REXTR = 0 %).

In perioada 2007/2006, gradul de generare a profitului brut pe cele 3 activitati se mentine in linii generale acelasi, cu o foarte usoara tendinta de diminuare a potentialului activitatii de exploatare in favoarea activitatii financiare,in ce priveste generarea de rezultat. Cauzele constau in:

Pe de-o parte, cresterea mai lenta a rezultatului exploatarii comparativ cu cresterea rezultatului brut al exercitiului (I ^07/06 _REXP = 111,24 % < I ^07/06 _RBE= 112,37 %)

Pe de alta parte, in redresarea activitatii financiare, aceasta finalizandu-se cu profit financiar in 2007 in crestere fata de anul precedent. (I^07/06 _RF = 122,96 % >> I ^06/05_RF = 62,07%).

u Analiza structurala a performantelor financiare pe baza veniturilor totale

In ce priveste raportul structural efort/efect respectiv cheltuiala/venit pe total activitate si pe nivele:

Raportul intre eforturile generale ale entitatii (concretizate in cheltuieli totale) de a genera efecte generale (sub forma de venituri totale) se situeaza la un nivel putin peste 70 % pe toata perioada analizata, cu o usoara tendinta de ameliorare a raportului efort/efect in 2006, dupa care se mentine aproximativ in aceiasi parametri.

In perioada 2006/2005, la ameliorarea raportului cheltuieli totale/venituri totale din aceasta perioada contribuie in principal mai buna gestionare a activitatii de exploatare in aceasta perioada, deoarece pe fondul mentinerii aproximativ a aceluiasi volum de cheltuieli de exploatare se obtin venituri din exploatare si implicit venituri totale in crestere fata de anul anterior. Veyi in acest sens analiza evolutiei performantelor si I ^06/05 _CT = 100,01 %, I ^06/05 _VEXP = 106,48 %, I ^06/05 _VT = 104,62 %.

In perioada 2007/2006, mentinerea raportului general cheltuieli totale/ venituri totale, aproximativ la parametri anului anterior nu este insotita de o mentinere a aceluiasi raport pe cele 3 nivele de activitate. Astfel ponderea cheltuielilor din exploatare in total venituri creste usor in 2007 fata de anul anterior (de la 69,55 % la 70,28 %), crestere contrabalansata de scaderea ponderii cheltuielilor financiare in total venituri, in aceiasi perioada (de la 1,71 % la 1,21 %)

u Analiza structurala a performantelor financiare pe baza veniturilor totale

In ce priveste raportul structural efect /efect respectiv venit/venit pe total activitate si pe nivele:

Raportul intre efectele generate de activitatea de exploatare (sub forma de venituri din exploatare) si efecte totale generate de intreaga activitate (sub forma de venituri totale) se situeaza la un nivel extrem de substantial, de peste 93 % pe toata perioada analizata, cu tendinta de accentuare de la un an la altul.

Situatia de mai sus apare concomitent cu o diminuare a gradului de participare a efectelor generate de activitatea financiara si extraordinara, la obtinerea de venituri totale.

Referitor la activitatea financiara chiar daca cel putin in 2007 activitatea financiara cunoaste o redresare fata de anul precedent, veniturile activitatii de exploatare cresc intr-un ritm mult mai accentuat, ceea ce structural genereaza un grad de participare al veniturilor financiare la obtinerea de venituri totale, in scadere in 2007 comparativ cu 2006. (I ^07/06 _VF = 106,68 % < I ^07/06 _VEXP = 113,59 %).

Referitor la activitatea extraordinara, aceasta este nula in 2006 si 2007.

! !!!Concluzii

Privind structura performantelor generale ale activitatii, in perioda 2005-2006 sintetizam urmatoarele puncte forte/puncte slabe:

Tabel nr. Sinteza analizei structurii performantelor financiare a societatii Medicamentul S.A. pe perioada 2005-2007

2. Analiza performantelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate

In acest scop se calculeaza ratele de profitabilitate comerciala, ratele de rentabilitate (economica si financiara) si ratele bursiere, asa cum rezulta acestea din Anexa 8 "Analiza performantelor financiare pe baza ratelor de profitabilitate".

2.1. Analiza ratelor profitabilitatii comerciale

Din analiza ratei marjei brute a profitului si a ratei marjei nete a profitului se poate constata ca ambele sunt in scadere de la un an la altul, reflectand o diminuare a profitabilitatii comerciale generale. Aceasta se datoreaza faptului ca ritmul de crestere al rezultatului brut al exercitiului respectiv al rezultatului net al exercitiului a fost sub nivelul ritmului de crestere cifrei de afaceri nete pe toata perioada de analiza.

Evolutia marjei bruta a profitului din exploatare, a ratei marjei bruta din vanzari si a ratei marjei comerciale reflecta o crestere a profitabilitatii comerciale. Remarcam cresterea accentuata inregistrata de rata marjei comerciale in 2006, pe fondul dezvoltarii accentuate a activitatii comerciale a societatii.

2.2. Analizza ratelor de rentabilitate

2.2.1Analiza rentabilitatii financiare

Privind evolutia ratei rentabilitatii financiare in forma sa generala de rata a capitalurilor proprii (ROE) se constata o diminuare a ratei rentabilitatii financiare pe toata perioada de analiza, in medie cu 2 % de la un an la altul, situatie ce reflecta o diminuare a eficientei utilizarii capitalurilor actionarilor, de la un an la altul. Cauzele constau intr-o crestere mult mai lenta a surselor proprii provenind din rezultatul net curent comparativ cu cresterea surselor proprii altele decat rezultatul net al exercitiului. Privita prin prisma modelului multiplicativ al ROE evolutia nefavorabila a ratei rentabilitatii financiare sub forma ROE este cauzata de urmatorii factori:

Diminuarea marjei profitului net pe toata perioada analizata, factor cu influenta negativa asupra ratei rentabilitatii financiare.

Diminuarea vitezei de rotatie a activelor totale pe toata perioada analizata, cu un ritm de scadere mai accentuat in 2007, factor cu influenta negativa, asupra ratei rentabilitatii financiare.

Gradul de finantare a activelor entitatii din surse proprii (levierul financiar) scade foarte usor in 2006 intr-o masura nesemnificativa comparativ cu influenta negativa a celorlalti factori din model. In 2007, levierul financiar creste usor comparativ cu perioada precedenta, ceea ce genereaza dea aceasta data o influenta negativa, asupra ratei rentabilitatii financiare.

Rata rentabilitatii capitalului angajat scade de asemenea de la un an la altul datorita cresterii mai lente a rezultatului brut inainte de impozit si dobanda comparativ cu cresterea mai accentuata a capitalului angajat de entitate.

Analiza rentabilitatii economice

Si in ce priveste modul de utilizare a resurselor entitatii se constata o diminuare sistematica a valorii ratelor de rentabilitate economica care reflecta utilizarea activelor entitatii, pe toata perioada analizata (este vorba despre rata rentabilitatii activelor, rata rentabilitatii economice, rata profitabilitatii activelor,). Pe fondul cresterii profiturilor societatii de la un an la altul, scaderea ratelor de rentabilitate economica este explicata prin cresterea mult mai accentuata a eforturilor entitatii sub forma activelor comparativ cu ritmul de crestere al beneficiilor pe care acestea le aduc.

In ce priveste modul de utilizare a resurselor entitatii, reflectat sub forma ratei rentabilitatii cheltuielilor, se constata o crestere a acestei rate de rentabilitate in 2006 comparativ cu 2005. Cauza o reprezinta volumul aproximativ nemodificat al cheltuielilor totale in 2006 comparativ cu anul precedent, in conditiile in care rezultatul net al exercitiului a cunoscut o crestere semnificativa (de aproape 10 %). Mergand pe filiera factorilor de influenta, situatia se explica prin:

Reducerea semnificativa a cheltuielilor materiale (pe fondul unei foarte bune gestionari a stocurilor de materiale in 2006);

Reducerea semnificativa a cheltuielilor cu personalul, pe fondul restructurarilor de personal masive, aplicate in 2006.

In 2007 si rata rentabilitatii cheltuielilor inregistreaza o scadere urmand acelasi trend descrescator inregistrat de toate celelalte rate de rentabilitate economica.

2.2.3 Analiza ratelor bursiere

Capitalizarea bursiera creste de la un an la altul pe fondul cresterii pretului de piata al actiunilor de la un an la altul si a mentinerii neschimbate a numarului de actiune comune in circulatie.

Rezultatul pe actiune (EPS) evolueaza in crestere pe toata perioada analizata.

Coeficientul de capitalizare bursiera (P/E) inregistreaza insa o usoara diminuare de la un an la altul. Indicatorul exprima o incredere a investitorilor in viitorul firmei diminuata, situatie valabila insa pentru tot mediul economic investitional, inca intr-o forma incipienta. Se constata insa ca de la inceputul anului 2006 actiunile societatii Medicamentul S.A. au urmat tendinta generala de crestere a pietei.

Raportul valoare de piata/valoare contabila actiune (PBR) reflecta o valoare de piata actiunilor de mai mare decat valoarea contabila insa in scadere de la un an la altul .

Raportul intre pretul de piata al unei actiuni si cifra de afaceri neta ce revine pe o pe actiune (PSR) evolueaza de asemena descrescator pe perioada analizata datorita nivelului redus de incredere oferit de investitori reflectat printr-un pret de piata al actiunilor societatii care nu inregistreaza o crestere pe masura cresterii volumului vanzarilor.

Valoarea dividendelor ce revin pe o actiune (DIVA) este in crestere de la un an la altul datorita ritmului de crestere al dividendellor de plata repartizate actionarilor pe fondul mentienrii neschimbate a numarului de actiuni comune in circulatie.

Randamentul dividendelor (RDIV) evolueaza de asemenea in crestere de la un an la altul, ceea ce reflecta un castig incasat de actionari in urma investitiilor in actiunile entitatii, in crestere.

Rata de acoperire a dividendelor (RADIV) reflecta un nivel suficient al profiturilor pentru a se acorda dividende cat si pentru reinvestire. Valoarea indicatorului depaseste semnificativ pragul de

250 % considerat minim acceptat, chiar daca in 2007 inregistreaza o usoara diminuare.

! Concluzii

Pe fondul unei diminuari generale ale ratelor de profitabilitate comerciala si a ratelor de rentabilitate economica si financiara, per ansamblu increderea pe care o genereaza societatea analizata in ochii investitorilor desi este una semnificativa, aceasta se diminueaza in mod sistematic de la un an la altul.

In ceea ce priveste nivelul de satisfactie al actionarilor existenti acesta este unul in crestere, datorat in principal unui nivel ridicat de remunerare a acestora prin dividende. Se remarca din nou politica de protectie a vechilor actionari care insa nu duce la efectul scontat, acela de crestere reala a valorii entitatii.

Societatea ar trebui sa procedeze la acordarea unei remunerari ai actionarilor prin dividende mai reduse si sa isi orienteze astfel sursele respective spre obtinerea unei rentabilitati economice si financiare superioare care sa creasca increderea investitorilor in managementul entitatii prin cresterea pretului de piata al actiunilor societatii.

Cap. 4 Analiza fluxurilor de trezorerie la S.C. Medicamentul S.A.

Societatea analizata este incadrata la categoria "entitati mari" astfel ca aceasta este obligata sa raporteze situatiile financiare in formatul complet, cu toate cele cinci componente obligatoriu de intocmit si raportat. Ca atare "Situatia fluxurilor de trezorerie" este intocmita si raportata prin situatiile financiare anuale ale societatii analizate asa cum rezulta din Anexa 9 " Situatia fluxurilor de trezorerie".

Constatam ca metoda de construire a fluxurilor de numerar este metoda indirecta.

Pentru o interpretare pertinenta a datelor s-ar impune o analiza factoriala a trezoreriei pe cauzele generatoare (activitatea de exploatare, investitii si finantare) de-a lungul celor trei ani analizati:

Tabel nr. 83 Analiza factoriala a fluxurilor de trezorerie

Sursa: Situatia fluxurilor de trezorerie la care se adauga adauga aplicarea procedeului balantier relativ

Din cele prezentate punem in evidenta urmatoarele concluzii:

Entitatea realizeaza un excedent de trezorerie pe toata perioada de analiza, excedent insa mult accentuat ca marime absoluta 2007.

Pe toata perioada analizata, se constata ca activitatea de exploatare contribuie in mod exclusiv la obtinerea de excedent de trezorerie, finalizandu-se cu excedent pe toata perioada, cu un nivel mult mai pronuntat in valoare absoluta in 2007.

Activitatea de investitii si finantare genereaza ambele deficit de trezorerie, pe toata perioada de analiza. Se observa per ansamblu, o diminuare a acestuia la activitatea de investitii si o adancire a deficitului de trezorerie la activitatea de finantare.

In 2005 se constata un excedent de trezorerie, in crestere foarte accentuata fata de anul precedent (de mai mult de 12 ori). Prin prisma celor 3 activitati generatoare de fluxuri de trezorerie, excedentul de trezorerie rezultat pe total activitate se explica astfel:

Activitatea de exploatare genereaza un excedent de trezorerie destul de substantial si care a contribuit in mod favorabil si exclusiv la cresterea trezoreriei generale a entitatii, cu un ritm de crestere extrem de substantial (de 2064,2 %). Ca si cauze cu influenta foarte favorabila am putea mentiona ritmul de incasare mai accentuat al creantelor comparativ cu ritmul mai lent de achitare a datoriilor, din aceasta perioada.

Privind activitatea de investitii in 2005 constatam ca ea se finalizeaza cu deficit de trezorerie cauzat de efectuarea unor plati privind achizitionarea de imobilizari mai mari decat incasarile din vanzarea de imobilizari si din incasarile de dobanzi. Influenta asupra trezoreriei generale este deci una negativa, ducand la scaderea acesteia cu 486,6 % comparativ cu anul precedent.

Activitatea de finantare se incheie cu deficit de trezorerie datorita unor achitari de rate de credit precum si datorita unui grad ridicat de remunerare a proprietarilor, prin dividende in acest an. Influenta asupra trezoreriei generale este de asemenea una negativa, ducand la scaderea acesteia cu 428,4 % comparativ cu anul precedent.

In 2006 activitatea entitatii analizate se finalizeaza cu excedent de trezorerie, in crestere fata de cel realizat anterior, intr-un ritm de crestere de 71,25 %. Pe cele 3 activitati, trezoreria se genereaza astfel:

Excedentul obtinut se realizeaza exclusiv pe seama activitatii de exploatare observand ca o gestionare mai buna a stocurilor influenteaza favorabil asupra trezoreriei in timp ce gestionarea raportului creante/datorii are implicatii negative asupra trezoreriei.

Remarcam in 2006 un volum mult mai accentuat al investitiilor in imobilizari contrabalansat de un volum al dobanzilor incasate destul de mare, existand in final un deficit de trezorerie generat din activitatea de investitii destul de accentuat.

Activitatea de finantare genereaza un pronuntat deficit de trezorerie datorita unui volum mult mai mare de disponibilitati alocate remunerarii proprietarilor in 2006 comparativ cu anul precedent.

In 2007 se obtine un excedent de trezorerie foarte accentuat, si in crestere fata de anul trecut cu 82,06 %. Comparativ cu excedentul de trezorerie realizat pe anii precedenti, constatam ca in acest an excedentul are valoarea absoluta cea mai pronuntata. Pe cele 3 activitati, trezoreria se genereaza astfel:

Activitatea de exploatare este si in acest an principala generatoare de trezorerie excedentara, ducand la o crestere a trezoreriei cu 133,35 %. Explicatiile trebuie cautate intr-un volum foarte mare al provizioanelor si deprecierilor constate in acest an precum si intr-o majorare a datoriilor care au generat acumulari de trezorerie.

Remarcam in acest an ca cel mai consistent deficit de trezorerie este generat de activitatea de finantare datorita unui foarte volum de dividende alocate proprietarilor (care genereaza o diminuare semnificativa a volumul trezoreriei generate in acest an, respectiv cu 37,29 %)

Activitatea investitionala realizeaza in acest an cel mai mic deficit de trezorerie, situatie datorata pe de-o parte reducerii platilor aferente noilor achizitii si pe de alta parte cresterii dobanzilor incasate in contul disponibilitatilor fructificate prin depozite bancare.

! !Concluzii

Activitatea societatii este generatoare de excedent de trezorerie de la un an la altul, in crestere pe toata perioada analizata, remarcand un ritm de crestere substantial mai ales in 2007.

Cap 5 Analiza riscurilor la S.C. Medicamentul S.A.

Se poate constata ca potrivit modelului Altman firma apare ca fiind fara dificultati financiare pe toti anii analizati (Z > 3) desi situatia cunoaste o usoara inrautatire in timp. Oricum entitatea nu apare ca fiind total lipsita de dificultati financiare data fiind valoarea lui Z foarte apropiata de limita de "3" care realizeaza diferentierea intre cele doua stari .

Potrivit modelului Canon-Holder starea financiara a entitatii de-a lungul celor trei ani se prezinta mult mai consolidata. Valorile lui Z sunt cu mult peste limita de demarcatie a intervalelor de siguranta financiara. Si evolutia starii financiare difera dupa acest model constatand in acest caz ca entitatea obtine cele mai bune performante in 2006 iar in 2005, dimpotriva, scorul performantelor este cel mai scazut.

! ! Concluzii

Situatia financiara a entitatii apare ca fiind una favorabila, fara dificultati financiare. Pentru rezultate mai pertinente se impune aplicarea unor modele mai adaptate necesitatilor concrete ale economiei romanesti. In lipsa acestora, concluziile trebuie corelate si integrate in concluziile generate de analiza extensiva realizata in capitolele anterioare.

! !Concluzii finale generale

uPuncte tari constatate:

- In general se inregistreaza performante generale bune ale intregii activitati;

- Valori foarte bune ale indicatorilor de solvabilitate si lichiditate;

- Situatie favorabila a echilibrului financiar al societatii, in ciuda blocajului financiar al sistemului sanitar

- Politica de dividend aproape previzibila.

uPuncte slabe constatate: Valoare mare a creantelor

uOportunitati: - Marirea cotei de piata;

- Expansiune pe pietele straine;

- Obtinerea de parteneriate cu mari societati de profil straine

u Amenintari:

- Agravarea blocajului financiar ce caracterizeaza sistemul sanitar din Romania;

- Concurenta straina