STUDIU PRIVIND UTILIZAREA CARDURILOR IN ROMANIA IN PERIOADA 2000-2006

1. Evolutia pietei cardurilor in Romania in perioada 2000-2005

Cardul este principala piata de servicii financiare. Piata cardurilor este cea mai importanta piata de servicii si produse financiare din Romania. La sfarsitul anului 2005, valoarea sumelor tranzactionate pe card depasea valorile cumulate inregistrate pe piata asigurarilor (prime brute subscrise), piata leasingului (valoarea contractelor), piata fondurilor mutuale (valoarea activului net) si piata creditului pe termen lung (acordat atat populatiei cat si companiilor).

La peste 10 ani de la emiterea primelor carduri in Romania, cardul a devenit o normalitate si un fenomen de masa in Romania. In momentul de fata pe piata sunt in circulatie nu mai putin de 8 milioane de carduri valide, care genereaza un volum anual de tranzactionare de peste 9 miliarde Euro.

La finele lunii august 2006, erau operationali 27 de emitenti si patru procesatori de carduri, care operau o retea nationala de 5.300 de ATM-uri si aproximativ 40.000 de EFTPOS-uri.

Grafic 1. Evolutia valorii tranzactiilor cu carduri

Sursa: www.no-cash.ro

Dupa cum se poate vedea din graficul 1 in perioada 2000-2005 volumul operatiunilor cu carduri a crescut de aproximativ 18 ori de la valoarea 469,83 milioane euro in 2000 la 8278,79 milioane euro in 2005.

Grafic 2. Evolutia numarului tranzactiilor cu carduri

Sursa: www.no-cash.ro

In ceea ce priveste numarul tranzactiilor acestea cresc de aproximativ 9 ori dupa cum se poate vedea in graficul 2, de la valoarea 15,62 milioane euro in 2000 la 138,20 milioane euro in 2005.

Grafic Evolutia numarului de terminale din Romania

Sursa: www.no-cash.ro

Conform graficului 3 numarul de terminale existente in Romania au cunoscut o evolutie interesanta atingand pragul de 45293 in 2006, in timp ce in 2000 erau doar 1673 de POS-uri si ATM-uri.

In ciuda acestei cresteri, piata cardurilor este departe de a fi considerata saturata. La sfarsitul anului 2004, datele centralizate de Banca Centrala Europeana relevau faptul Republica Ceha detinea aproximativ 50%, atat in ceea ce priveste populatia cat si sediile bancare ale Romaniei la acel moment. Cu toate acestea, numarul cardurilor din circulatie era de peste doua ori mai mare in Cehia.

Tabel 1. Situatia gradului de bancarizare la 31 decembrie 2004

Sursa: Banca Centrala Europeana (Blue Book)

Grafic 4. Carduri aflate in circulatie in anul 2004

Asa cum se poate vedea din graficul 4., in Romania numarul cardurilor aflate in circulatie era in anul 2004 aproximativ de 3 ori mai mic decat in Polonia sau Republica Ceha, dar comparativ cu cel din Ungaria sau Bulgaria acesta este aproximativ egal, cu mici diferente.

2. Evolutia teritoriala a pietei cardurilor bancare in Romania

Cardurile bancare din circulatie au crescut cu peste doua milioane in perioada octombrie 2005-octombrie 2006, ajungand la 8,76 milioane - potrivit datelor centralizate de BNR. 29% din aceasta crestere a fost generata de Bucuresti, unde cardurile din circulatie au crescut cu 582.000 in aceeasi perioada.

Practic, piata cardurilor din Bucuresti a crescut de trei ori in ultimii patru ani, de la 700.000 in 2002 la 2,1 milioane in 2006, fiind puternic influentata de marile lanturi de magazine care accepta plata prin card si de oferta de credite pe card cu perioada de gratie la rambursare. Mai mult, emitentii - atat bancari cat si nebancari - au dezvoltat parteneriate si au lansat o serie de carduri de credit de tip co-branded cu aceste lanturi de magazine (BRD Finance cu Real, Rombiz, Carrefour, Praktiker si Diverta, BCR cu Altex si Univers'All, Estima Finance cu Domo, etc.)

Contributia pietei bucurestene la cresterea pietei cardurilor din Romania este in fapt mult mai mare daca se ia in calcul faptul ca toti emitentii nebancari si-au concentrat activitatea pe aceasta piata. EFG Retail Services, BRD Finance Credite de Consum, Estima Finance si Cetelem au pus in circulatie in jur de 650.000 de carduri in ultimii doi ani si jumatate, iar procentul cardurilor nebancare emise in afara Bucurestiului este de sub 20%.

Tabelul 2. Cota de piata a Bucurestiului din punct de vedere a emitentilor de carduri.

Sursa: Banca Nationala a Romaniei

Numarul cardurilor bancare valide din circulatie a ajuns la 8.476.000 la sfarsitul lunii august anul 2006, potrivit datelor centralizate de BNR. In ultimii doi ani, 2005 si 2006, cardurile bancare din circulatie au crescut cu trei milioane iar indicatorul numar de carduri la mia de locuitori a ajuns la cota 320. Cu toate acestea, media anuala a numarului de tranzactii continua sa se mentina sub 20.

Tabelul Situatia pe total piata a cardurilor din circulatie

Sursa: BNR

Tabelul 4. Situatia pe Bucuresti a cardurilor din circulatie

Sursa: BNR

Grafic 4. Structura pe valute a cardurilor

Daca in anul 2004 cardurile in valuta emise in Bucuresti reprezentau 3,22% din total, in anul 2006 acestea acopereau 3,73% din totalul cardurilor aflate in circulatie.

Moneda electronica in Albania

Istoria monedei electronice in Albania incepe in anul 2003 cu deschiderea unui numar mic de ATM-uri. Acum, majoritatea bancilor care opereaza in Albania au creat o retea de ATM-uri mai extinsa. In ultimii ani numarul utilizatorilor de ATM-uri a crescut de la 34.090 la 295.250. Acest fapt se datoreaza in principal schimbarii modalitatii de acordare a salariilor angajatilor administratiei publice. In momentul de fata acestia primesc salariile pe card.

In ultimii ani numarul utilizatorilor de moneda electronica din Albania a crescut ceea ce se poate remarca in urmatoarele cifre:

Tabel 5. Evolutia cardurilor in Albania

Sursa: www.cardratings.com

In ceea ce priveste cartile de debit in 2004 acestea existau in numar de 6552, majorandu-se si ajungand in 2006 la 70176. Cartile de credit aflate in circulatie in 2004 erau 806, numarul acestora ajungand la 4245 in 2006.

ATM-urile sunt folosite in principal cu scopul retragerii de numerar de pe cartile de debit, insa in ultimul timp au inceput sa fie folosite si cartile de credit intr-un numar relativ mare. Visa si MasterCard sunt foarte active in Albania si majoritatea bancilor ofera carti de credit sub respectivele marci (Visa sau Mastrecard).

Numarul de POS-uri in 2004 era de 155 si a crescut in 2006 la 107 Chiar daca numarul utilizatorilor monedei electronice in Albania a cunoscut un ritm de crestere destul de accelerat, acesta ramane totusi modest in comparatie cu alte tari.

Moneda cash in afara bancilor in comparatie cu moneda totala (care circula in tara) a cunoscut un declin de la 31% in 2002, la 24% in 2006, asta
datorita cresterii utilizatorilor de moneda electronica. Cifra de 24% e totusi departe de cifrele in tarile mai avansate unde e sub 10% .