MAREA BRITANIE

Evolutia legislatiei

Legea privind Abuzul de Droguri 1971 este principala lege care reglementeaza controlul asupra drogurilor in Regatul Unit. Prin intermediul acesteia, Marea Britanie isi indeplineste obligatiile care ii revin prin Conventia Natiunilor Unite privind Drogurile si prin Conventia din 1971 privind substantele cu efect psihotrop.

Legea privind Abuzul de Droguri si regulamentele asociate, in principal Regulamentul privind Abuzul de Droguri 1985 prevad numeroase masuri de control al drogurilor periculoase, al importului, exportului, producerii, furnizarii, prescrierii si posesiei acestora cu intentia de comercializare. Legea privind Abuzul de Droguri stabileste un Consiliu Consultativ pe problema abuzului de droguri care trebuie consultat inainte de a face uz de puterile atribuite prin lege, spre exemplu de a pune sub control un nou drog. Consiliul Consultativ analizeaza situatia abuzului de droguri in Marea Britanie si ofera consultanta ministerelor in privinta masurilor ce trebuie adoptate pentru a face fata problemelor sociale cauzate de astfel de abuzuri.

Legea privind Traficul de Droguri 1994 a intrat in vigoare pe 3 februarie 1995, consolidand si inlocuind Legea privind Infractiunea de Trafic de Droguri 1986 cu modificarile si completarile ulterioare. In urma unei condamnari, instanta de judecata poate face o evaluare a beneficiului infractorului de pe urma traficului de droguri si poate impune o confiscare cu scopul de a-l priva de orice profit. In aprecierea valorii susceptibile a fi confiscate, instanta de judecata poate presupune, daca contrariul nu este dovedit, ca intreaga avere a infractorului din momentul condamnarii, precum si orice proprietate care a trecut prin posesia persoanei respective in ultimii sase ani reprezinta profit de pe urma traficului de droguri. Astfel, legea permite ca intreaga valoare a profitului ilicit obtinut de un traficant condamnat sa poata fi confiscata si nu doar acea parte atribuita direct infractiunii pentru care a fost condamnat.

Legea privind Traficul de Droguri se aplica doar in Anglia si Tara Galilor. Pe larg, prevederi similare sunt continute si de Legea privind Profitul obtinut din Infractiuni (Scotia) 1995 si Legea Scotiei (Consolidata) privind Dreptul Penal 1995 in ceea ce priveste Scotia si Ordinul privind Profitul obtinut din Infractiuni (Irlanda de Nord) 1996 in ceea ce priveste Irlanda de Nord.

Legea Justitiei (Cooperare Internationala) 1990 indeplineste obligatiile Marii Britanii ce-i revin prin Conventia Natiunilor Unite impotriva Traficului Ilegal de Droguri si de Substante cu efect Psihotrop, sustinand monitorizarea si controlul precursorilor. Prevederile acestei legi referitoare la spalarea de bani au fost inlocuite de Legea privind Traficul de Droguri 1994.

Legea privind Managementul Vamal si al Impozitelor 1979 stabileste pedepsele pentru importul sau exportul neautorizat de droguri aflate sub control, reflectand pedepsele prevazute anterior de Legea privind Abuzul de Droguri. Pedepsele maxime sunt aceleasi ca pentru alte infractiuni de trafic, exceptand faptul ca amenzile de la nivelul Curtilor Magistratilor pot atinge de trei ori valoarea drogurilor confiscate.

Legea privind Criminalitatea si Afectiunile asociate 1998 prevede pentru Ordinul privind Testarea si Tratamentul impotriva Drogurilor o noua pedeapsa comunitara care are drept tinta dependentii de droguri ce comit infractiuni pentru finantarea acestui obicei si care nu doresc sa coopereze in ceea ce priveste tratamentul. Instanta de judecata poate acum, cu acordul infractorului, sa emita un ordin prin care sa-i ceara acestuia sa urmeze tratamentul impotriva dependentei de droguri.

Legea privind Justitia si Institutia Politiei 2001, confera instantelor de judecata puterea de a impune ordine de interzicere a calatoriilor in strainatate pentru traficantii de droguri condamnati pentru anumite infractiuni grave care se identifica printr-o relatie directa cu calatoriile in strainatate si sunt supusi unei sentinte de minim 4 ani, aceste criterii fiind necesare pentru a distinge cazurile grave. Pasapoartele persoanelor de nationalitate britanica pot fi confiscate pe durata interdictiei de a calatori. Scopul legislatiei este de a face cat mai dificile calatoriile in strainatate pentru traficantii de droguri condamnati, de a ajuta astfel la prevenirea si dezorganizarea traficului de droguri si de a reduce disponibilitatea drogurilor ilegale.

Substantele supuse controlului

Legea privind Abuzul de Droguri imparte substantele supuse controlului in 3 clase (A, B, C), clasa A fiind cea mai periculoasa. Aceste clase reprezinta baza de atribuire a pedepselor pentru infractiuni. Delictele care implica substantele din clasa A, cum ar fi heroina, atrag cele mai mari pedepse - pana la condamnarea pe viata pentru producere sau furnizare ilegala. Aceleasi infractiuni pentru clasa B de droguri (precum canabisul) si clasa C de droguri (cum ar fi temazepamul) atrag dupa sine pedepse de 14 si respectiv 5 ani. Infractiunile de posesie conduc la pedepse maxime mai mici. Regulamentul privind Abuzul de Droguri impune diferite regimuri de control al drogurilor, situandu-le pe fiecare dintre ele intr-una din cele 5 Liste principale. Drogurile din Lista 1 au intrebuintari nu terapeutice recunoscute si sunt cele mai strict reglementate, in timp ce drogurile din celelalte 3 Liste au intrebuintari medicale si sunt supuse unei reglementari mai lejere, cele din Listele 4 si 5 fiind cel mai putin reglementate. Lista 5 se aplica drogurilor de o concentratie redusa care nu sunt destinate injectarii.

Posesia si utilizarea drogurilor

In general, utilizarea sau consumul drogurilor nu reprezinta in sine o infractiune potrivit Legii privind Abuzul de Droguri 1971 - ci posesia lor. Totusi, articolul 9 din aceeasi lege interzice fumatul opiumului, desi urmaririle in justitie sunt rare, reflectand tiparele contemporane ale abuzului de droguri. Articolul 5 al Legii privind Abuzul de Droguri face distinctie intre posesia unui drog supus controlului (Art. 5.2) si posesia de droguri supuse controlului cu intentia de a le furniza unei terte persoane (Art. 5.3). Pedepsele maxime variaza nu numai in functie de clasa din care fac parte substantele, dar si dupa cum condamnarea este una rapida la nivelul Curtii Magistrale sau o punere sub acuzare ce urmeaza dupa proces la Curtea Regala.

Condamnarile rapide pentru posesia ilegala de droguri din clasa A, precum heroina sau cocaina implica pedepse cu inchisoarea de pana la 6 luni si/sau amenda de pana la 5000 de lire sterline (7500 euro); pedepsele de punere sub acuzare pot atinge pana la 7 ani de inchisoare si/sau amenda nelimitata. Drogurile din clasa B, cum ar fi canabisul sau amfetaminele, atrag dupa sine pedepse la nivel magistral de pana la 3 luni de inchisoare si/sau amenda de pana la 2500 de lire sterline (3800 euro), iar in cazul punerii sub acuzare de pana la 5 ani de inchisoare si/sau amenda.

In cele din urma, posesia drogurilor din clasa C, precum barbituricele, atrage dupa sine pedepse mai mici: de pana la 3 luni de inchisoare si/sau amenda de pana la 1000 de lire sterline (1500 euro) la nivel magistral, iar in situatia punerii sub acuzare de pana la 2 ani de inchisoare si/sau amenda.

Exista si alte sanctiuni alternative in plus fata de cele mentionate anterior pentru posesia unui drog supus controlului. Acestea pot include un avertisment informal; un avertisment formal, cand persoana este in mod oficial avertizata cu privire la nerepetarea infractiunii pentru a evita consecinte mai grave (fara a se face insa inregistrari in dosarul penal, desi un dosar local poate fi pastrat); si un avertisment cand este facuta o inregistrare in Sistemul National Computerizat al Politiei.

Traficul si alte infractiuni legate de droguri

Legea Traficului de Droguri 1994 defineste traficul de droguri ca pe orice activitate de producere sau transport, de aprovizionare la import si export etc. care intra sub incidenta Legii privind Abuzul de Droguri 1971. Pedepsele aplicate depind din nou de procedura penala (rapida: nivel magistral, punere sub acuzare: nivelul Curtii Regale) si de clasele din care drogurile fac parte: A, B sau C. Pentru traficul de droguri din clasa A pedeapsa maxima in cazul condamnarii este inchisoarea pe viata, in timp ce traficul de droguri din clasa B poate atrage dupa sine o pedeapsa de pana la 14 ani de inchisoare. In plus, Legea Autoritatii Curtilor Penale 2000 a introdus o pedeapsa minima de 7 ani de inchisoare pentru a treia condamnare de trafic de droguri din clasa A.

Urmarirea in justitie si practica judiciara [2]

Anglia si Tara Galilor opereaza dupa un sistem juridic cunoscut sub denumirea de "common law", ce reprezinta in zilele noastre un sistem de principii conjugate instituite prin doctrina si legislatia promulgata in Parlament.[3]

Pe baza sistemului britanic al common law-ului, instanta de judecata evalueaza dovezile, decide asupra vinovatiei si da sentinta. Ea nu-si asuma raspunderea pentru nici una dintre acuzatii - exceptie facand Scotia prin Procurorul Fiscal. Politia si alte forte de ordine, precum si Sistemul Vamal si de Impozitare sunt deosebit de precaute in ceea ce priveste punerea sub acuzare, luand in considerare circumstantele specifice cazului respectiv, precum si caracterul acuzatului. Ele nu sunt obligate sa puna sub acuzare orice persoana impotriva careia au dovezi suficiente. Pe de alta parte, nici nu pot pune sub acuzare o persoana decat daca infractiunea de care se face vinovata este prevazuta de lege sau de common law. Serviciul Regal de Procuratura poate, de asemenea, decide inchiderea cazului in situatia in care considera ca punerea sub acuzare nu este in interesul public.

Scenariul 1: posesia de heroina pentru uzul personal de catre un infractor adult

Posesia pentru uzul personal, cand consumul are loc in particular si cantitatile consumate sunt mici, va atrage, in general, o sentinta relativ usoara. Politia poate decide sa apeleze la avertisment in cazul primei abateri si cateodata chiar si in cazul celei de-a doua sau a treia abateri, in functie de circumstantele specifice fiecarui caz si de caracterul inculpatului. Cazurile mai grave vor fi judecate. Daca acuzatul nu are condamnari anterioare, este improbabil ca instantele de judecata sa dea o sentinta cu inchisoarea, dar pot impune o amenda sau munca in folosul comunitatii, dar incluzand probabil si o conditie privind tratamentul daca circumstantele sunt corespunzatoare.

Scenariul 2: infractiunea asupra proprietatii comisa de un consumator de droguri pentru     a-si finanta dependenta de droguri

Reactia Politiei, Serviciului Regal de Procuratura si a instantelor de judecata fata de infractiunile relativ minore asupra proprietatii este dificil de evaluat. Nu sunt pastrate nici un fel de date statistice. Utilizatorii de droguri relateaza ca incearca sa nu-si dezvaluie dependenta de droguri deoarece: (a) i-ar impiedica sa obtina eliberarea pe cautiune si (b) ar conduce la o sentinta mai mare. Nu exista nici o dovada concreta in acest sens. Ca Politia, Serviciul Regal de Procuratura sau instantele de judecata sa ataseze sentintei si o conditie de tratament sau munca in folosul comunitatii este foarte probabil, deci in acest sens exista cateva dovezi care sa sustina punctul de vedere conform caruia exista teama din partea consumatorilor de droguri. Dincolo de acest aspect, o prima infractiune relativ minora asupra proprietatii ar trebui sa conduca intotdeauna la un avertisment. O infractiune ulterioara ar putea conduce la amenda, munca in folosul comunitatii sau chiar inchisoare daca infractorul a persistat (comitand infractiuni in mod repetat).

Furtul prin efractie este intotdeauna tratat foarte serios chiar daca este sau nu comis de un consumator de droguri. O sentinta cu inchisoarea este probabila, iar la prima infractiune este de 3 luni. Politia si Serviciul Regal de Procuratura nu intervin.

Scenariul 3: distributia de droguri la scara redusa de catre un consumator de droguri pentru a-si finanta dependenta

Furnizarea de droguri sau intentia de distribuire conduce intotdeauna la o sentinta mai severa. Totusi, daca infractorul poate convinge respectivele autoritati ca, comercializarea a fost intreprinsa pentru finantarea propriului obicei sau al unui prieten, sentinta va fi mai mica decat daca ar fi fost privit ca un dealer profesionist. Chiar si in aceasta situatie Politia si Serviciul Procuraturii Regale se asteapta ca un caz de o asemenea natura sa fie judecat. [4]

Prevenirea, ingrijirea si tratamentul

Unul dintre scopurile esentiale ale strategiei britanice in ceea ce priveste drogurile este de a oferi posibilitatea persoanelor care au probleme cu drogurile de a le depasi si de a trai o viata sanatoasa si lipsita de infractiuni. Strategia britanica are drept tinta cresterea participarii dependentilor de droguri in cadrul programelor de tratament cu 100% pana in 2008. In acest scop, Marea Britanie constituie o Agentie Nationala de Tratament impotriva Abuzului de Substante. Aceasta va fi condusa in comun de Biroul de Interne si de Ministerul Sanatatii si se va asigura ca toate persoanele care au nevoie vor beneficia de acces oportun la tratament de inalta calitate. Ea va furniza si sfaturi cu privire la ce functioneaza mai bine in domeniul tratamentului impotriva dependentei de droguri si va supraveghea un buget comun de tratament pentru a se asigura ca agentiile statutare (cum ar fi Politia, autoritatile de eliberare provizorie, penitenciarele, autoritatile locale guvernamentale si de sanatate) optimizeaza utilizarea resurselor proprii.

Strategia Marii Britanii privind drogurile are, de asemenea, drept tinta reducerea posibilitatii de repetare a infractiunii de catre acuzatii dependenti de droguri cu 50% pana in 2008. Din 1998, Guvernul a furnizat importante fonduri suplimentare pentru cresterea numarului infractorilor utilizatori de droguri implicati in servicii de tratament si pentru dezvoltarea unei modalitati inovative de interventie in intregul sistem de justitie in scopul identificarii infractorilor dependenti de droguri si ajutarii lor in formularea problemelor cu care se confrunta.

Schemele de trimitere in arest angajeaza salariati in domeniul drogurilor care sa intre in contact cu persoanele din sectiile de politie in momentul arestarii si sa-i incurajeze pe cei care au probleme cu drogurile sa inceapa tratamentul. Strategia Marii Britanii in ceea ce priveste drogurile are drept scop pentru fortele politienesti punerea efectiva in functiune a unor scheme de trimitere in arest care sa acopere toate procesele ce au drept finalitate pedeapsa cu inchisoarea pana in 2002. La sfarsitul lunii decembrie 2000 o acoperire complet operationala a fost realizata de 67% din fortele politienesti, in timp ce 28% dintre acestea au obtinut o acoperire partiala.

Ordinele de Testare si Tratament impotriva drogurilor au fost introduse la 1 octombrie 2000, acordand instantelor de judecata puterea de a impune noi sentinte de munca in folosul comunitatii care au drept scop ruperea legaturii dintre dependenta si infractiune, iar pe termen lung determinarea infractorilor de a renunta definitiv la droguri. Ordinele, fiind impuse doar cu consimtamantul infractorului, presupun ca acesta sa urmeze tratamentul conform conditiilor specificate. Un aspect nou, esential al acestei abordari este reprezentat de rolul instantei de judecata in analizarea progresului facut de infractor pe baza ordinului. Aceia care isi asuma raspunderea unui ordin vor fi supusi unor testari frecvente si obligatorii impotriva drogurilor.

Testarea obligatorie impotriva drogurilor - Legea Justitiei si a Serviciilor de Judecata 2000 contine prevederi ce vizeaza extinderea testarii impotriva drogurilor in cadrul sistemului de justitie. Noile puteri care se aplica infractorilor in varsta de 18 ani si peste, permit testarea impotriva drogurilor din clasa A (heroina si cocaina) a persoanelor acuzate sau condamnate in scopul identificarii celor dependente de droguri si monitorizarea progresului acestora. Prevederile includ testarea persoanelor aflate in detentie, a infractorilor eliberati conditionat si care se afla sub supraveghere si a tuturor celor care isi ispasesc sentinta pentru o infractiune grava si a celor eliberati prin autorizarea sau avizul Conducerii. De asemenea, in ceea ce priveste prevederile de testare impotriva drogurilor au fost aprobate de catre ministri amplasamente pilot cu aceasta destinatie.

Incepand cu noiembrie 1999, un nou program de tratament si reabilitare functioneaza in fiecare penitenciar din Anglia si Tara Galilor - CARATS (Consiliere, Evaluare, Trimitere, Avizare si Servicii complete de Ingrijire) proiectat sa ajute detinutii din toate stadiile in privinta problemelor lor cu drogurile.

Locuri de gazduire dupa eliberare - Serviciul Penitenciarelor din Anglia si Tara Galilor conduce o schema inovativa ce calauzeste anumite locuri de gazduire dupa eliberare pentru detinutii pe termen scurt care au antecedente infractionale generate de consumul de droguri. In cadrul acestui program pilot vor exista 5 locuri de gazduire, fiecare cu aproximativ 10 paturi, care se estimeaza a fi deschise pana la sfarsitul anului 2002. Caminele vor asigura sprijin intensiv pe durata perioadei critice reprezentate de primele cateva luni de la eliberare, cand exista riscul cel mai mare ca fostii detinuti sa revina la abuzul de droguri si infractiunile asociate. Scopul acestui proiect este de a reduce posibilitatea de recidiva prin prevenirea sau amanarea reintoarcerii la consumul excesiv de droguri.

Spalarea de bani si confiscarea

Spalarea de bani legata de drogurile ilegale este infractiune potrivit legislatiei britanice. Legea privind Infractiunea de Trafic de Droguri 1986, Legea Justitiei 1989, Legea Justitiei (Cooperare Internationala) 1990, Legea Justitiei 1993 si Regulamentul privind Spalarea de Bani 1993 au extins baza legala care permite acum raportarea oricarei tranzactii neobisnuite a oricarei persoane sau firme. Potrivit art. 26 B al Legii Justitiei 1993 "o persoana este vinovata de o infractiune daca stie sau suspecteaza ca o alta persoana este angajata in spalarea banilor rezultati din traficul de droguri".

O schita a proiectului de lege intitulat Profitul Infractionalitatii a fost publicata in martie 2001. Acesta urmareste sa aduca sub acelasi act legi actualizate si imbunatatite referitoare la spalarea de bani si confiscarea averii. Va elimina distinctia dintre spalarea de bani rezultati din traficul de droguri si cea derivata din alte infractiuni si va face ca omisiunea raportarii suspiciunii de spalare de bani din sectorul reglementat sa constituie o infractiune fiind supusa testului de neglijenta. Actul respectiv va cauta, de asemenea, sa tina evidenta celor condamnati in urma acuzatiei de trafic de droguri la o pedeapsa de 3 ani sau mai mult, cu conditia existentei unui motiv de suspectare a recidivei. Firmele vor putea atunci sa aiba acces la aceasta evidenta daca suspecteaza un individ de bani rezultati din traficul de droguri.

Noi modificari

In octombrie 2001 Ministrul de Interne britanic a declarat ca daca etapa a treia a experientelor clinice se va incheia cu un rezultat satisfacator, atunci va aproba modificarea legii pentru a permite prescrierea canabisului in scop medicinal. Vor fi, de asemenea, intreprinse masuri de indrumare a prescrierii de heroina pentru a se face distinctie intre utilizatorii ilegali de heroina si tratamentul pe baza de metadona.

In data de 10 iulie 2002, Guvernul Marii Britanii si-a publicat raspunsul la raportul Comitetului de Afaceri Interne cu privire la politica guvernamentala in materie de droguri. Acesta includea o puternica concentrare asupra drogurilor din clasa A si a problemei consumatorilor de droguri, cu accent pe tratament, minimizarea efectelor negative si segmentul vulnerabil al persoanelor tinere.

Ministrul englez de interne a mai anuntat ca cere Parlamentului sa reclasifice canabisul din clasa B in clasa C, cu toate acestea el nefiind legalizat. El vrea sa-si concentreze eforturile asupra drogurilor cele mai periculoase in timp ce lanseaza un mesaj credibil tinerilor.

In acelasi timp, ministrul a mai anuntat:

ca pedeapsa maxima pentru traficul de droguri din clasa C se va mari la 14 ani, la acelasi nivel cu cea pentru traficul de droguri din clasa B;

posibilitatea ofiterilor de politie de a face arestari legate de posesia de canabis atunci cand ordinea publica este in pericol sau pentru protectia copiilor.

Link-uri

Intreaga legislatie a Marii Britanii Incepand cu anul 1988 poate fi gasita la https://www.opsi.gov.uk/legislation/index.htm

Surse

Acest material a fost revizuit de D-na A. Howard si D-nul J. Marmion

textele legale ELDD;

"Drug Scope Reitox National Reports", 1996,1998;

Comisia Europeana, "Study on the legislation and regulation on drug trafficking in European Union Member States", 2001;

Cesoni, in "L'incrimination de l'usage de stupefiants dans sept legislations europeennes", 2000;

De Ruyver, in "Drug Policy in the Europian Union", Comisia Europeana, 1995.

Note de subsol

1. Directiva Comisiei No 91/308/EEC privitoare la spalarea de bani si Reglementarea Consiliului No 3677/90 si Directiva Consiliului No 92/109/EEC din decembrie 1992 referitoare la precursorii chimici.

2. Philip Bean in "Prosecution of drug users in Europe: varying pathways to similar objectives", EMCDDA, 2001.

3. Common law-ul se bazeaza pe deciziile judecatoresti si nu pe coduri penale scrise. Spre exemplu, crima este o infractiune a common law-ului indicata de judecatori si nu definita de codul penal.

4. In cazul R v Spinks [1987] Crim L.R. 786 acuzatul a admis ca impreuna cu un prieten au hotarat sa cumpere heroina in valoare de 10 lire sterline pe care au consumat-o impreuna. El a pledat vinovat pentru furnizarea de droguri catre prietenul sau. Desi nu avea nici o condamnare anterioara a primit o sentinta de 12 luni de inchisoare. Instanta de judecata a sustinut ca acesta a reprezentat un act de furnizare de droguri, desi la scara foarte redusa si sentinta ar trebui sa fie putin mai mare decat daca ar fi fost retinut pentru simpla posesie. In acest caz pedeapsa ar fi fost de 3 luni de inchisoare. Multe cazuri au luat in considerare masura in care furnizarea de droguri catre un cerc restrans de prieteni sau alti dependenti de droguri - denumita "furnizare sociala" - reprezinta un factor de micsorare. In R v Bennet (1981) 3 Cr. App. R. (S.) 68, instanta de judecata a privit in mod implicit o asemenea trasatura ca un factor ce contribuie intr-o oarecare masura la micsorarea pedepsei - in "Drug Scope 1998 Reitox National Report "