Agricultura ROMANIEI

Agricultura ROMANIEI

- agricultura este o ramura economica de baza, care cuprinde doua subactivitati:

1. Cultura plantelor

2. Cresterea animalelor

1. Cultura plantelor

- Cereale pentru boabe

- graul - este o planta cultivata de peste 6 milenii pe teritoriu tarii noastre;

- se cultiva in: Campia Romana, Dobrogea, Campia Moldovei, Podisul Barladului, Podisul Transilvaniei;

- porumbul - este o planta introdusa in cultura tarii noastre doar de trei secole;

- s-a aclamatizat bine si se cultiva pe intinderi mari;

- se cultiva in: Campia Romana, Podisul Getic, Podisul Moldovei, Campia de Vest, Podisul Dobrogei, Podisul Transilvaniei, Depresiunea Maramures, Depresiunea Brasov;

Industria moraritului si a panificatiei este foarte raspandita in tara noastra, indeosebi in orasele: Bucuresti, Craiova, Constanta, Braila, Arad, Oradea, Sibiu, Iasi si Bacau;

- se produc: faina, paine, paste fainoase, produse de patiserie;

- orzul - este o planta furajera folosita in industria berii;

- se cultiva in zonele de campie, in cele deluroase si chiar in unele zone de munte;

Industria berii este raspandita in marile centre urbane (Bucuresti, Cluj-Napoca, Craiova, Constanta, Oradea), cat si in localitati mai mici de munte (Azuga);

Alte cereale:

- ovazul, secara (Podisul Sucevei);

- orzul (Banat, sudul Campiei Romane, cursul inferior al Ialomitei);

Plante tehnice:

- floarea-soarelui - a fost introdusa in cultura acum o suta de ani;

- este o planta iubitoare de caldura si lumina si se cultiva in: Campia Romana, Dobrogea, Podisul Moldovei si Campia de Vest;

Industria uleiurilor vegetale foloseste seminte de floarea-soarelui, de soia, de in (pentru uleiuri industriale);

- principalele intreprinderi producatoare se afla la: Bucuresti, Iasi, Craiova, Constanta, Braila, Slobozia, pentru uleiuri comestibile, si Rosiorii de Vede, pentru uleiul tehnic;

- sfecla de zahar -a fost introdusa la noiin tara dupa 1870;

- se cultiva in: Campia Romana, Podisul Moldovei, Podisul Transilvaniei, Culoarul Siretului;

Industria zaharului foloseste ca materie prima sfecla de zahar;

- intreprinderi mai mari se afla in: Bod, Targu Mures, Arad, Timisoara, Craiova, Pascani, Oradea, Zimnicea;

- inul este o planta textila si uleioasa;

- inul pentru fuior se cultiva in estul Transilvaniei si Podisul Sucevei;

- inul pentru ulei se cultiva in Campia Romana;

- canepa se cultiva in Podisul Transilvaniei, Podisul Sucevei si in Campia de Vest

Industria inului si a canepii - din canepa se fac saci, franghii, plase pescaresti;

- din in se fac panzeturi;

- fibrele se obtin in topitorii, localizate in zonele de cultura ale acestor plante: in Podisul Sucevei si Depresiunea Colinara a Transilvaniei;

- filaturi s-au construit la Falticeni si Gheorgheni, iar tesatorii la Bucuresti, Iasi si Botosani;

Industria bumbacului foloseste materie prima din import care se integreaza, frecvent, cu fire sintetice;

filaturi si tesatorii sunt la: Bucuresti, Arad, Timisoara;

mari combinate se gasesc: Iasi, Botosani, Pitesti;

ata se fabrica la Talmaciu (judetul Sibiu) si Odorheiu Secuiesc (judetul Harghita);

Cartoful, legume si leguminoase pentru boabe

- cartoful - este o planta originara din America de Sud (Colorado);

- prefera zonele cu clima racoroasa si umeda;

- se cultiva in: Moldova de Nord (Podisul Sucevei si Culoarul Siretului) si Transilvania de S-E (judetele Brasov, Covasna si Harghita)

Industrializarea cartofului pentru amidon, glucoza si spirt este raspandita in centre precum: Radauti, Arad, Oradea sau Bucuresti; 

legume (mazarea, fasolea) se cultiva mai mult in sudul tarii;

Conservele de legume se produc la Vadeni (langa Braila), Tecuci, Calafat; 

Cultura vitei de vie

- are traditii istorice stravechi, principalele zone viticole fiiind: podgoriile din Subcarpatii Curburii, din Podisul Moldovei, din Podisul Getic, suprafetele viticole din sudul Olteniei, Podisul Dobrogei, podgoriile situate pe Mures si pe Tarnave (Jidvei), Podgoria Aradului, podgoriile din Banat, cele dintre Oradea si Satu Mare;

 - centre mari de vinificatie sunt: Murfatlar, Cotnari, Focsani, Panciu, Odobesti, etc.;

Pomicultura

- ocupa suprafete mari in Subcarpatii Getici si de Curbura, sudul Banatului si Dealurile Silvaniei;

Modul de utilizare a terenurilor

- efect al conditiilor de relief si a celor pedoclimatice propice, Romania cuprinde o proportie ridicata de terenuri agricole: 62% din suprafata tarii, adica peste 14,7 milioane hectare; 

- terenurile agricole sunt:

- cca. 9,3 mil. ha terenuri arabile;

- cca. 4,8 mil. ha pasuni si fanete;

- sub 600 mii ha cu vii si livezi;

 - restul de terenuri din suprafata tarii (38%) il reprezinta, cu peste 6 milioane de hectare, apele si baltile, cu peste 900 mii hectare si alte suprafete (localitati, drumuri, exploatari miniere in cariere etc.), cu peste 1,4 milioane de hectare;

2. Cresterea animalelor si utilizarea produselor animaliere

- baza furajera a cresterii animalelor o reprezinta suprafetele ocupate cu pasuni si fanete naturale (1/5 din totalul fondului funciar), la care se adauga cultura plantelor furajere;

- bovinele (cu peste 3 milioane de capete) sunt raspandite mai mult in zonele de munte si in zonele periurbane;

- cele mai mari efective de vaci sunt in nordul tarii;

- produsele lactate sunt industrializate in centre de traditie precum Vatra Dornei, Sibiu, Suceava, Brasov;

- porcinele (cu cca. 7 milioane capete) se cresc in proportii mai mari in zonele de campie, unde exista ferme de tip industrial;

- efectivele de porcine s-au redus cu 1/3 in ultimul deceniu;

Industria carnii si a conservelor de carne este reprezentativa in Bucuresti, Sibiu, Suceava, Braila, Arad, in alte orase mari si in centre mai mici (Salonta);

- ovinele (cu peste 8 milioane capete) sunt raspandite in regiuni joase (Dobrogea, Campia Romana, Campia de Vest);

- principalul produs, lana, se industrializeaza in centre de traditie (Brasov, Sibiu) si in centre mai noi, din regiunile joase (Constanta, Timisoara, Bucuresti);

- pasarile de curte sunt comune tuturor gospodariilor rurale si nu numai;

- exista si combinate avicole de tip industrial;

- apicultura (cresterea albinelor) este o ocupatie straveche, care are o raspandire aproape generala;

- sericicultura (cresterea viermilor de matase) este mai dezvoltata in Oltenia si Banat, datorita culturii dudului;

- matasea naturala se prelucreaza la Timisoara, Lugoj si Bucuresti; 

Industria de pielarie, blanarie si incaltaminte utilizeaza atat produse animaliere (piei, blanuri) cat si produse sintetice;

- la productia proprie se adauga piei si alte materii prime din import;

- exista tabacarii, centre de incaltaminte, centre de producere a articolelor de marochinarie, blanarie si cojocarie;