CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
CARACTERIZAREA CLIMATICA A JUDETULUI BIHOR
CADRUL GEOGRAFIC
Judetul Bihor,situat in partea de vest a Romaniei,ocupa locul al saselea intre judetele patriei,avand o suprafata de 7 535 km.
Marea varietate a formelor de relief ( fiind printre singurele judete care are toate formele de relief), diversitatea resurselor naturale si indelungata activitate a omului sunt elemente esentiale , care incadreaza armonios si unitar judetul Bihor in cadrul teritoriului tarii.
Limita vestica a judetului este data de frontiera de stat cu Republica Ungara.Ea urmareste relieful jos de campie dintre Crisul Negru in sud si Campia Nirului in partea de nord. In nord fata de judetul Satu Mare, limita traverseaza campia nisipoasa a Nirului,campia Ierului si dealurile joase ale Marghitei.
Aproximativ din dreptul localitatii Boianu Mare si pana in varful Piatra Aradului ( 1 428 m), din Muntii Bihorului, se desfasoara limita estica,care o separa de judetele Salaj,Cluj si Alba. In desfasurarea ei , limita estica este deosebit de complexa , urmarind de la nord la sud,Dealurile Dumbravitei,Depresiunea Suplacului,Dealurile Bistrei,culmea Muntilor Plopisului, cumpana de ape dintre valea Iada si valea Draganului si culmea Muntilor Bihorului.
De la Piatra Aradului si pana in vecinatatea localitatii Ant se desfasoara limita sudica fata de judetul Arad,care urmareste inseuarea Cristiorului,culmea Muntilor Codru-Moma,Campia Calacei si aproximativ cursul inferior al Crisului Negru.
Intre limitele aratate ,nota caracteristica a judetului este imprimata de dispunerea sub forma de amfiteatru a principalelor unitati de relief, care se desfasoara de la altitudini de circa 90 m , in zona de campie si pana la 1 848 m varful Cucurbata Mare in Muntii Bihorului.
Prefacerile geologice si actiunea retelei hidrogrfice majore au conturat existenta a trei culuare depresionare ( Depresiunea Suplacului, Depresiunea Vad-Borod si Depresiunea Crisului Negru) , zone importante de activitate a omului in decursul timpului.
Platforma meteorologica
CARACTERIZAREA CLIMATICA A JUDETULUI BIHOR
Trasaturile de ansamblu ale timpului si climei sunt conditionate in general de circulatia atmosferica a maselor de aer,de pozitia geografica a judetului si de modificarile pe care le impun particularitatile reliefului. Astfel , teritoriul judetului ,fiind domeniul de influenta a circulatiei vestice , care transporta mase de aer oceanic, umede si reci , se caracterizeaza printr-un climat temperat continental moderat.
Etajarea verticala a reliefului , precum si anumite particularitati locale,cum ar fi orientarea diferita a povarnisurilor ,diferenta de calibru a vailor,orientarea diferita a culmilor muntoase , gradul de acoperire cu paduri , albedoul deferit al suprafetei terenului, provoaca o mare varietate a nuantelor de clima si microclima.
In cadrul procesului de interactiune dintre factorii meteorologici (radiativi si dinamici) cu factorii geografici locali, un rol deosebit il joaca pentru clima judetului ascensiunea fortata a maselor de aer vestice pe povarnisurile Muntilor Apuseni,fapt ce provoaca insemnate nuantari in valoarea si regimul temperaturii aerului, umezelii atmosferice,precipitatiilor etc.
In judetul Bihor isi desfasoara activitatea 7 statii meteorologice: Oradea (statie meteorologica judeteana cu altitudinea de 136 m), Sacueni ( la altitudinea de 113 m), Borod (la altitudinea de 333 m), Holod (la altitudinea de 164 m), Stei (la altitudinea de 279 m), Dumbravita de Codru ( la altitudinea de 587 m), Stana de Vale ( la o altitudine de 1 116 m).
Repartitia statiilor meteo in functie de relief este urmatoarea :
-in zona de campie
-in zona de de deal Stei, Borod si Dumbravita de Codru
-in zona
Cei mai importanti parametrii meteorologici care definesc incadrarea unei regiuni intr-un anumit tip climatic se refera la temperatura aerului si precipitatiile atmosferice.
Temperatura aerului este o marime care caracterizeaza starea de incalzire sau de racire a aerului in imediata apropiere a suprafetei terestre.In meteorologie temperatura aerului este unul dintre cei mai importanti parametrii ai starii aerului ,rezultat direct al interactiunii dintre procesele de circulatie si radiatie cu suprafata terestra.
Adapostul cu termometre
Pentru masurare temperaturii aerului sunt utilizate instrumente cu citire directa (psihrometrul,termometru de maxima, termometru de minima) si aparate inregistratoare (termograf).Aceste instrumente si aparate sunt instalate in adaposturi meteorologice in scopul de a fi protejate de radiatii solare si radiatii terestre, de precipitatii,vant si alte intemperii.
La statiile meteorologice din judetul Bihor temperatura medie multianuala are valori cuprinse intre : 4.0C la Stana de Vale, 8.5C la Dumbravita de Codru, 9.7C la Borod, 9.9C la Stei, 10.4C la Oradea si Holod si 10.5C la Sacueni.Mediile anuale cele mai mari s-au inregistrat in anul 2007 cu valori de 12.2C ,iar cele mai scazute in anii 1980 si 1985 (sub 10.0C) cu valori de 9.1C in zona de campie ,intre 8.1C si 8.6C in zona de deal si 2.3C in zona montana.
In mersul anual al temperaturii aerului se constata o valoare medie maxima in luna iulie si una minima iarna.Luna iulie are valori medii de peste 21.0C ( 23.6C la Oradea) in zona de campie si peste 19.0C in zona de deal(19.6C la Borod),iar in zona montana ( Stana de Vale) temperatura medie cea mai ridicata a fost de 15.3C inregistrata in anul 2007, iar luna cea mai rece , ianuarie cu valori medii negative sub -1.0C (-1.2C la Oradea in zona de campie si -7.5C la Stana de Vale in zona de munte).
Referitor la temperaturile maxime si minime absolute , se constata ca acestea se inregistreaza in conditii de regim anticiclonic ,vara cu invazii ale aerului tropical si iarna ale aerului foarte rece din NE.
Anul 2007 este anul in care la toate statiile meteorologice din judetul Bihor s-au inregistrat temperaturile maxime absolute.
Cea mai ridicata valoare a fost la Oradea inregistrata in data de 20.07.2007 cu valoare de 40.4C,iar la Stana de Vale 30.6C inregistrata in data de 22.08.2007.
Valorile minime absolute se situeaza cu valori sub -20.0C dupa cum urmeaza: -28.9C la Stana de Vale inregistrata in data de 31.01.1987, -26.9C la Sacueni inregistrata in data de 14.01.1982, -25.3C la Oradea inregistrata in data de 28.01.1954, -24.8C la Dumbravita de Codru inregistrata in data de 13.01.2005, -24.6C la Holod inregistrata in data de 31.01.1987, -22.8C la Stei inregistrata in data de 13.02.2004, -22.3C la Borod inregistrata in data de 23.02.1983.
Numarul zilelor cu inghet (valori de temperatura sub 0C) in zona de campie se situeaza in medie intre 85-95 zile /an la Oradea si Sacueni iar in zona de deal de pana la 115 zile/an.
Instrumente pentru masurarea precipitatiilor atmosferice ( pluviometru,senzorul automat de masurare a precipitatiilor si pluviograful)
Precipitatiile atmosferice reprezinta un element meteorologic important in caracterizarea climatica a unei regiuni, cu implicatii deosebite in multe activitati ( agricol,industrial).
Cantitatea precipitatiilor se defineste prin stratul de apa care s-ar forma dupa caderea precipitatiilor pe o suprafata impermeabila.Se exprima in milimetrii coloana de apa sau in litrii pe metrul patrat. La statiile meteorologice masuratori asupra precipitatiilor se fac prin masurare directa in pluviometere si inregistrare (pluviograf).
Din studiile efectuate se observa o repartitie neuniforma a precipitatiilor pe parcursul anului cu influente si din punct de vedere a reliefului.Cantitatile de precipitatii cresc in general de la vest la est( campie,deal,munte)Astfel in tinuturile de campie cantitatile medii multianuale au valori cuprinse intre 550-720 mm/an, in zona de deal intre 705-840 mm/an, iar la munte 1660 mm/an.
In repartitia sezoniera a cantitatilor de precipitatii se scoat in evidenta valori mai mari in sezonul cald cand se inregistreaza aproximativ 60% din totalul anual de precipitatii.Maximul pluviometric principal se produce in luna iunie si un maxim secundar in luna decembrie, ca urmare a activitatii ciclonice din bazinul Marii Mediterane.
Excesul de umiditate ( ani cu cantitati mari de precipitatii ) ne demonstreaza cat de variabile sunt precipitatiile in timp si spatiu.Anul 2001 a fost un an excesiv de umed inregistrandu-se sume de precipitatii : Oradea 881.8 l/mp, Sacueni 737.2 l/mp, Holod 910.4 l/mp in zona de campie,Borod 978.8 l/mp, Stei 1043.8 l/mp in zona de deal, iar in zona de munte la Stana de Vale cantitatea maxima absoluta s-a inregistrat in anul 1995 cand au cazut 2221.0 l/mp.
In zona de campie si de deal cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore a depasit valori de 50 l/mp. Putem sa exemplificam : Holod 83.7 l/mp in anul 1981, Sacueni 66.9 l/mp in iunie 1997,Oradea 62.4 l/mp in 1986 ( in zona de campie), Dumbravita de Codru 63.2 l/mp in 2001,Borod 54.5 l/mp in 1996 si Stei 55.0 l/mp in zona de deal.In zona de munte la Stana de Vale maxima inregistrata in 24 ore a fost de 137.6 l/mp in luna decembrie 1995.
Daca anul 2001 a fost un an cu excedent de umezeala, anul 2000 se caracterizeaza pentru deficit de umiditate cu valori cuprinse intre 360mm si 1344.9 mm: Oradea 364.2 mm, Sacueni 391.5 mm, Holod 377.6 mm in zona de campie, valori sub 500 mm in zona de deal: Borod 475.4 mm, Stei 445.1 mm. Acest excedent se observa si in zona montana ( Stana de Vale) daca media multianuala este de 1662.5 mm, in anul 2000 suma totala de precipitatii a fost de 1344.9 mm.
Deficitul de umiditate (seceta) apare periodic in corelatie cu valori ridicate de temperatura ( anii 1983,1992, 1994, 2000).
Regimul eolian (frecventa vitezei si directiei vantului) sunt influentate atat de circulatia generala a atmosferei cat si de influente locale.
Vanturile de vest predominante in zona temperata sufera modificari in apropierea solului pana la 500 m altitudine in functie de anotimp sau conditiile fizico-geografice.
In regiunile de campie vantul prezinta viteze relativ reduse, mediile anuale fiind cuprinse intre 1.9 m/s la Sacueni si 2.8 m/s la Oradea pentru zona de campie, in zona de deal intre 1.4 m/s la Borod si 1.8 m/s la Dumbravita de Codru si Stei. In zona de munte, Stana de Vale se caracterizeaza printr-un calm accentuat datorita pozitiei geografice a statiei amplasate in ,, caldare".Directiile predominante sunt S si SV la majoritatea statiilor meteo , exceptie facand la Holod unde directia predominanta este N, NV .
In categoria fenomenelor de risc climatic sunt incluse : grindina, vijelia, vantul tare, ceata, chiciura, poleiul si viscolul.Din analiza datelor si observatiilor asupra fenomenelor de risc rezulta : frecventa grindinei este de 1-2 cazuri/an, vijelie 2-3 cazuri/an, vant tare 4-5 cazuri/an, chiciura 2-13 cazuri/an, polei 2-4 cazuri /an, viscol 1-2 cazuri/an.
Dintre fenomenele de risc cel mai mare a fost cazul de grindina semnalat la Oradea in data de 05.07.1997 atat prin dimensiune cat si prin pagubele inseminate produse de acest fenomen.
Trebuie mentionat faptul ca grindina este un fenomen meteorologic care se manifesta pe fasii inguste ale suprafetei terestre, fiind generat de cele mai multe ori de conditii locale.Asa a fost si cazul de fata , cand grindina a cazut in arealul orasului Oradea in timpul unei vijelii care s-a manifestat peste centrul asezarii urbane , ca o consecinta a incalzirii puternice a aerului , care a dus la puternice miscari pe verticala a curentilor de aer.
Caderea de grindina s-a produs insotita de vijelie, aversa de ploaie si oraj ( tunete si fulgere), si s-a manifestat doar deasupra centrului orasului , in orele dupa-amiezii.Boabele de grindina au avut dimensiuni mari , pana la 45 mm,depunandu-se in strat de 10-15 cm, producand pagube inseminate , fiind semnalate distrugeri ale acoperisurilor si ferestrelor caselor, distrugerea vegetatiei.
Caz de grindina inregistrat la
Temperaturi extreme C inregistrate la statiile meteorologice din judetul Bihor
Repartitia precipitatiilor medii multianuale mm/mp la statiile meteorologice din judetul Bihor
CONCLUZII
Din analiza elementelor meteorologice inregistrate la cele 7 statii meteorologice din judetul Bihor putem sa individualizam trei regiuni cu particularitati climatice distincte :
Clima campiei este conditionata de faptul ca frecvent este acoperita cu aer temperat maritim, ea fiind ferita de invaziile aerului rece continental de prezenta spatiului carpatic in est.In timpul verii , potentialul termic este relativ ridicat, deoarece masele de aer vestic sunt mai racoroase. ???Cantitatile anuale de precipitatii cuprinse intre 500-700 mm cad 115-130 zile /an, fiind mai abundente in lunile mai si iunie.Deoarece nu are intervale de uscaciune si seceta excesiva in timpul verii, nici geruri intense si persistente iarna, clima acestei regiuni este favorabila culturilor agricole.
Clima dealurilor este conditionata de frecventele ascensiuni ale aerului umed din vest si de intensificarea dezvoltarii norilor.Toate acestea duc la un regim al variatiei temperaturii aerului mai moderat dacat in cazul campiei. Datorita rolului de bariera climatica a Muntilor Apuseni, apare un microclimat caracterizat prin temperaturi mai ridicate in timpul iernii.
Clima muntilor este conditionata de faptul ca tot timpul anului muntii sunt expusi circulatiei dominante a coclonilor vestici si advectiei maselor de aer temperat maritime.
BIBLIOGRAFIE
Institutul de meteorologie si hidrologie , Instructiuni pentru statiile meteorologice, Bucuresti - 1995
Instructiuni pentru observarea, identificarea si codificarea norilor si a fenomenelor meteorologice, Bucuresti - 1986
Saitul Administratiei Nationale de Meteorologie Bucuresti
Institutul de geografie, Judetele patriei , Judetul Bihor , Editura Academiei, Bucuresti , 1972
Meteorologie generala, Rodica Povara,Editura Fundatiei Romania de Maine
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 7227
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved