Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

CRISANA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PRAID
Orasul Chicago
India – prezentare generala - Economie si mediu
Orezul
Grupa Parang
Stat al Statelor Unite ale Americii - Capitala statului
Test grila geografie
ANALIZA MODALA a ROCILOR SEDIMENTARE
Apele Terrei - Apele oceanice si continentale
Clima in Carpatii Romaniei


CRISANA



1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Unitatea de invatare alaturata are menirea sa familiarizeze cursantul cu:

- modul de transformare a entitatilor politico-administrative (inclusiv a provinciilor   istorico-geografice  in  regiuni  de  program  cu  insusiri sistemice;

- rolul important al fenomenelor de complementaritate in structurarea organismelor teritoriale;

-     aportul     pozitiei     geografice    (in      context     transfrontalier)      in diversificarea oportunitatilor sistemului regional.

2. Baza naturala de sustinere


O entitate spatiala creionata toponimic pe un suport istoric recunoscut.

Asociere stransa in plan peisagistic si functional intre campie, dealuri si munte.


Topicul regiunii provine de la provincia geografico-istorica omonima, al carei teritoriu se regaseste in proportie covarsitoare intre limitele sale. Fac exceptie spatiile montane aferente nucleului orografic al Muntilor Apuseni si cele din partea nord-estica (Tara Oasului) integrate la alte unitati teritoriale.

Este o entitate teritoriala care cuprinde Campia si Dealurile de Vest de la Nord de Crisul Albsi pana la culoarul Somesului inclusiv. (Ea nu include, deci, toate teritoriile aferente unitatii cu acelasi nume creionata ca diviziune politico-administrativa in urma regionarilor din anii 1920, 1925 sau 1959).

Structura  orografica  a  bazei  naturale  de  sustinere  este compusa,  in principal, din Campia Crisurilor si Somesului, forme de relief           joase, in    care           raurile divagheaza    si         inmlastinesc (cunoscutele mlastini ale Ecedei), precum si din sectoarele de campii inalte  ale  Careiului  (altitudinea   maxima  143  m),  Cermei  sau Miersig. Aici, ca elemente morfologice aparte, sunt dunele de nisip din Campia Careiului fixate prin livezi de pomi fructiferi si plantatii de vita-de-vie.  A  doua  treapta  de  relief  este  alcatuita  din  sectorul central-nordic al Dealurilor de Vest unde, de la nord la sud, se insiruie         urmatoarele       subunitati:  Dealurile Crasnei      si         Salajului, Dealurile Oradei, Dealurile Ghepisului si Piemontul Codrului. Ele au caracter  piemontan  (fara  a  omite  insa  unele  iviri  izolate  de  roci cristaline sau chiar vulcanice  intr-o serie de maguri), altitudini de

300-400  m,  inclina  de  la  est  la  vest  si  au  o  fragmentare  mai



Climat montan cu precipitatii bogate pe fatada vestica.

Retea hidrografica apartinand grupei vestice, tributara integral Tisei.

Mari acvifere cu ape termale.

Etajare biopedogeograf ica relevanta: silvostepa, paduri de foioase, paduri de rasinoase.


accentuata. In sfarsit, Crisanei ii apartin, prin gravitatia naturala si antropica aferenta, versantii vestici ai masivelor jugului intracarpatic (Meses, Prisnel-Preluca) si ale Muntilor Apuseni (Plopis, Padurea Craiului si Codru Moma).

Climatic  unitatea  se  afla,  in  integralitate,  sub  influenta maselor de        aer      vestice,                  mai  umede                si        moderate       termic. Temperaturile medii anuale se inscriu intre izotermele de 9-10,5°C (10,4 °C la  Oradea), iar precipitatiile oscileaza intre 610-750 mm (619 mm la Satu Mare), cu un maxim de primavara si toamna. Este practic  cea  mai  umeda  zona  de  campie  din  Romania.  In  ciuda acestui aspect, datorita evaporatiei si  evapotranspiratiei intense, in zona de campie se inregistreaza un deficit de precipitatii cuprins intre

50-175  mm  anual  ceea  ce  reclama  efectuarea  irigatiilor.  Durata zapezilor ajunge la 2 luni in arealele deluroase si 2-3 luni in masivele muntoase invecinate.

Resursele de apa apartine retelei de rauri epigee, lacurilor de acumulare antropica si panzelor freatice. Crisana este strabatuta, in primul rand,  de cele trei Crisuri (de unde si numele atribuit) cu izvoarele in rama montana invecinata (exceptie face Crisul Repede, cu         obarsia           in                Depresiunea Huedinului).      In         partea  nordica,  o traverseaza Crasna, Barcaul si Somesul.  Rezulta astfel o densitate superioara a retelei hidrografice de suprafata, sinonima cu tot atatea posibilitati       de alimentare         cu         apa         a    agriculturii,    industriei    sau asezarilor. Rezerve importante sunt cantonate in structurile  de  tip piemontan al Dealurilor de Vest (Tasadului, Oradei sau Ghepisului) precum  si  in  patul  aluvionar  al  luncilor.  In  scopul  regularizarii scurgerii,  dar   si  a  unor  utilitati  complexe  (alimentare  cu  apa, hidroenergie)  s-au  construit  o  serie  de  lacuri  pe  Crisul  Repede amonte de Oradea, dar si pe alte rauri (lacurile Moftin, Varsolt). Alte lacuri   au        insusirile        iazurilor       (Cefa,  Miersig,        Andrid,              Salacea). Cresterile de debite in perioadele ploioase  indelungate determina inundatii pe Somes, Crisuri, Barcau.



Mai importante prin impactul lor turistic si energetic sunt apele termale  din  subasmentul  Campiei  si  Dealurilor  de  Vest.  Reteaua profunda  de  falii  a  determinat  formarea  unor  acvifere  suprapuse (doua in zona Oradea, primul la 47-150 m adancime cu temperaturi de  49  °C,  iar  al  doilea  la  340-410  m,  cu  temperaturi  de  43°C). Acviferele se extind de la Satu Mare in nord, la Timisoara spre sud, cu descarcari naturale sau in foraje la Satu Mare, Carei, Marghita, Tasnad. Oradea, Baile Felix dar si in Dealurile de Vest la Boghis, Simleul Silvaniei, Zauan, Meseseni Bai etc. Apele termale prezinta o mineralizare de 0,7-12 gr/l ce creste odata cu adancimea acviferului, fapt cel adauga un principiu curativ in plus.

Vegetatia    inscrie     teritoriul     suprapus     campiei    in     zona silvostepei submediteraneene panonice dominate de paiusul stepic (Festuca).  Palcurile  de       stejar        sunt     rare     datorita                      antropizarii accentuate.  Azonal  se  dezvolta  vegetatia  psamofila  (pe  dune  de nisip). Etajul padurilor de foioase debuteaza cu asociatiile de cerete (Quercus  cerris)  urmate  de  gorunete  (Quercus  robur)  si  fagete (Fagus silvatica). Ca plante rare cea mai  cunoscuta este nufarul



Etajare biopedogeograf ica relevanta: silvostepa, paduri de foioase, paduri de rasinoase.

Zacaminte de petrol si gaze, ape termale, obiective turistice naturale si antropice.


(Nymphaea lotus thermalis) ce populeaza lacul si paraul Petea din zona  Bailor  Episcopiei  (1  Mai)  de  langa  Oradea.  Este  un  relict tropical, cu biotop actual natural in Delta Nilului, mentinut in flora tarii noastre,  inclusiv  in  perioada  glaciara,  datorita  apelor  termale  ce alimenteaza paraul mentionat.

Fauna Crisanei este compusa din animale adaptate peisajului de campie (harciog, popandau, orbete, iepure, potarniche, prepelita) respectiv padurile de  foioase (mistret, caprior, viezure, lup, vulpe, fazan). Cunoscut este fondul de  vanatoare de la Balc unde fauna cinegetica este densa.

Invelisul de soluri situeaza molisolurile (cernoziom, cernoziom levigat) ca predominante in zona de campie, respectiv argiluvisolurile si  cambisolurile  in  cele  de  deal  si  podisuri.  Solurile  nisipoase, aluvisolurile si solurile hidromorfe (lacovistile) apar azonal, dar cu o frecventa notabila.

Baza de resurse ale subsolului este variata. Crisana detine zacaminte  de materii prime energetice cum ar fi: petrol (Salonta, Bors, Curtuiuseni,  Suplacu       de        Barcau),         gaze    naturale             (Balc, Marghita,  Piscolt),  carbuni  (  in  bazinul  Barcaului  la  Ip,  Popesti, Sarmasag, Chiesd etc), ape termale. La Tasnad si Episcopia Bihor se exploateaza argile, iar din luncile Somesului si Crisurilor nisipuri si pietrisuri utilizate in constructii. O valoare deosebita o au terenurile agricole,  cu  o  desfasurare  larga  si  o  fertilitate  ridicata  ce  permit practicarea a numeroase subramuri ale agriculturii. Fondul  forestier este  limitat  ca  suprafata  si  productivitate  in  vreme  ce  resursele turistice acorda regiunii perspective ample in domeniu prin apele termale     si  termo-minerale,      resursele       cinegetice      si             piscicole, obiectivele  antropice  (cetati,  castele,  biserici,  monumente,  atractii etnografice apartinand zonelor Bihor, Codru si Salaj) etc.


3. Componenta antropica a sistemului regional


Umanizare inca din preistorie, cu asezari

rurale mijlocii si

mari.


Popularea regiunii este extrem de veche. In neoliticul timpuriu aici s-a individualizat „Cultura Cris”. Davele de la Marca sau Tasad, castrele    romane          de       la         Marghita         si         Porolissum                 stau          marturie importantei  sale  in  antichitate.  Densitati  ridicate  ale  populatiei  se intalnesc in zona de racord a  campiei cu dealurile, a dealurilor cu muntii (pe baza efectului de complementaritate) in luncile fertile ale raurilor, in perimetrele intens urbanizate. Dimpotriva densitati reduse definesc anumite areale din campia joasa si mlastinoasa a Crisurilor si  Somesului,  dealurile  cu  fragmentare  mai  accentuata,  versantii montani. Fondul etnic autohton, romanesc. a suferit in  timp istoric interferente  cu  populatie  de  origine  maghiara,  germana  (svabi), slovaca etc, vizibile in structura demografica a numeroase asezari. Mozaicul  etnic  a atras o diversitate de ordin confesional, alaturi de ortodocsi  convietuind  catolici,  reformati,  protestanti.  Un  fenomen ingrijorator este scaderea lenta a populatiei regiunii, cu un indice de peste 1% anual, datorita soldului natural si  migratoriu negativ. De asemenea, imbatranirea populatiei se manifesta vizibil.





Orasele alcatuiesc un sistem urban, polarizat de Oradea.


Asezarile umane s-au adapta rigorilor impuse de morfologia reliefului,  factorii climatici (cu preferinta pentru arealele adapostite), hidrografici (prezenta surselor de apa, dar si evitarea suprafetelor cu pericol de inundare), prezenta resurselor, traditia locuirii etc. Satele apartin celor doua categorii structurale, rasfirate printre livezile si viile culmilor  deluroase,  si  adunate,  in  zonele  plane,  de  campie  sau piemont. La adunarea gospodariilor in vetre au contribuit si masurile luate  de  administratia  din  secolul  XVIII  pentru  gruparea  cat  mai stransa  a  acestora.  Functia  de  baza  ramane  cea  agricola,  cu specializarea in cultura plantelor pentru satele din campie si un profil agricol mixt pentru cele din zona deluroasa. In arealele carbonifere sau  petroliere  se  asociaza  profilul   industrial  (extractiv),  in  cele impadurite prelucrarea lemnului.

Orasele au nucleele constituite in epoca medievala, in fostele cetati (Oradea, Satu Mare, Simleul Silvaniei),in cea capitalista (Carei, Marghita, Zalau, Salonta) sau dupa al doilea razboi mondial (Valea lui  Mihai,  Tasnad,  Cehu  Silvaniei).  Raportate  la  extensiunea  sa, Crisana are un numar redus de orase, sarcinile centrului polarizator principal revenindu-i Oradei (221 487 locuitori) urmata de Satu Mare (129 523 locuitori). Functiile celor doua orase mari, de peste 100 000 locuitori,      sunt     industriale,                     comerciale,                   culturale,            politico- administrative, turistice. Zalaul, al treilea oras al unitatii studiate, s-a afirmat odata cu statutul sau de resedinta judeteana ajungand in

2002 la  aproape 63  000 locuitori.  Orasele  mijlocii  si mici imbina functia            industriala      cu               cea               comerciala                      sau    agricola.    In    cazul Tasnadului, pe langa functia industriala si agricola, se afirma cea turistica legata de valorificarea apelor termale.


 Test de autoevaluare

Analizati in spatiul alocat urmatoarele aspecte:

1.  Cum au aparut si prin ce atribute se remarca  apele termale

din Crisana?

2.    In ce modalitate pot ele contribui la afirmarea turismului?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare


4.         Economia si perspectivele regiunii

Economia Crisanei imbina agricultura cu industria si turismul. Avand  un  potential  pedogeografic  important,  ramura  agricola  are


Agricultura productiva, mixta, cu largi disponibilitati de intensivizare.

Industrie prelucratoare diversificata.

Turism curativ

si cultural.


conditii propice de dezvoltare. Campiile se integreaza exploatarii prin culturi  de  cereale,  plante  tehnice  si  furajere.  Din  acest  punct  de vedere ne aflam in cea de-a doua zona agricola a tarii, dupa Campia Romana. Graul, orzul, porumbul,  sfecla de zahar, floarea soarelui, inul, canepa se cultiva pe suprafete vaste. Pe  dunele de nisip ale Campiei Careilor si in zona deluroasa gasesc conditii fitogeografice optime pomii fructiferi, inclusiv piersicul si caisul, dar si vita de vie. Podgoriile Oradei, Marghitei si cele din vecinatatea municipiului Satu Mare produc  struguri de buna calitate. In periurbanul principalelor orase,    in    luncile    Crisului    Repede    si   Somesului,     se    practica legumicultura. Cresterea animalelor se desfasoara fie in ferme mari, cum sunt cele de ovine, porcine sau bovine din zona de campie, fie in ferme mici sau in gospodariile  populatiei din zona deluroasa. In zona de campie se intalneste frecvent avicultura (cresterea gastelor) si apicultura.



Industria este concentrata indeosebi in orasele mari si mijlocii, cele     mici                 fiind,      de      regula,      monoindustriale. Principalul    centru industrial ramane Oradea cu prelucrarea bauxitei, productia de lacuri si   vopsele,        materiale plastice, utilaje,  mobila,     textile, produse alimentare.             O           insoteste     municipiul   Satu   Mare  cu         industrie constructoare  de  masini  (utilaj  minier),  aparataj  casnic,   mobila, produse   alimentare      si    textile.    In         ambele           orase            functioneaza termocentrale. Pentru Zalau este proprie productia de tevi laminate din otel,  armaturi din  fonta si  otel, conductori emailati,  anvelope, mobila, textile. Intreprinderi mici, de prelucrare a produselor agricole vegetale si animale functioneaza la Carei (ulei, zahar), valea lui Mihai (conserve de legume si fructe),  Marghita, Tasnad sau Salonta. La Simleul Silvaniei este recunoscuta industria  vinului. Petrolul extras din regiune se rafineaza la Suplacu de Barcau.

Turismul beneficiaza de o serie de resurse naturale intre care se  remarca apele termale din intreg subasmentul Campiei si Dealurilor de Vest. Ele se valorifica balnear in statiunile Baile Felix, Baile  Episcopiei  (1  Mai),  Tasnad,  Boghis,  Zauan,  Meseseni  Bai, Beltiug,  Tinca,  dar  si  la  Marghita,  Carei,  Satu  Mare,  Oradea  in stranduri sau piscine pentru turismul de  agrement.  Statiunea Baile Felix  se  inscrie  intre  bazele  turistice  cu  cerere  internationala.  Al doilea  tip  de  turism  practicat  in  regiune  este  cel  cultural,  vizand obiectivele antropice din Oradea (Muzeul Tarii Crisurilor, Biserica cu Luna),  Satu  Mare,  Carei,  Simleul  Silvaniei  (cetatea  medievala), castrul de la Porolissum Incipient se afirma turismul rural cu accent pe resursele etnografice din zona Codru, Salaj sau Bihor. Turismul de tranzit atinge cote ridicate datorita traversarii regiunii de o serie de retele rutiere si feroviare cu conexiuni transfrontaliere.

Transporturile prezinta o serie de cai rutiere, feroviare si aeriene  care faciliteaza vehicularea masei, energiei, produselor si intereselor in sistemul regional. Astfel, regiunea este traversata axial de  soseaua  internationala  E60  (Bors-Cluj  Napoca-Bucuresti),  de



Avantaje in colaborarile transfrontaliere.


magistralele     feroviare     Bucuresti-Cluj      Napoca-Oradea-Episcopia Bihor si Bucuresti-Brasov-Dej-Baia Mare-Satu Mare-Halmeu, ambele cu legaturi  internationale. La Oradea si Satu Mare fiinteaza doua aeroporturi cu activitati  de transport in crestere. Lor li se adauga sosele si cai ferate orientate nord-sud (Satu Mare-Oradea-Arad) sau ramificate din acestea.

Evolutia viitoare a regiunii Crisana este jalonata de urmatorii factori favorizanti:

- prezenta unor resurse naturale si umane care pot sustine o dezvoltare durabila a teritoriului;

- pozitia periferica in cadrul teritoriului national ce ii permite legaturi si colaborari transfrontaliere ample. Astfel, aria de polarizare a oraselor Satu Mare si Oradea se poate extinde asupra unor teritorii din tarile vecine cu efect important in sfera economica si sociala;

- traversarea ei de viitoarele autostrazi Bors-Oradea-Brasov si Niyregyhaza-Satu Mare-Baia Mare ii va asigura o conexiune rapida cu culoarul  VI de transport european prefigurat a se dezvolta pe directia-Budapesta - Kiev;

- complementaritatea multor subramuri economice, agricole, industriale  si  turistice cu cele din regiunile interne dar si din cea transfrontaliera   invecinata   cu  efect  pozitiv   asupra      schimburilor comerciale. Etc.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1.  Geneza  acviferelor  cu  ape  termale  a  fost  conditionata  de fragmentarea  intensa a substratului geologic al regiunii Crisana, unde este prezenta o veritabila retea de falii de mare profunzime. Studiile intreprinse asupra acviferelor cu ape termale din regiunea vestica a Romaniei au pus in evidenta atat o etajare a structurilor freatice, in 2-3 niveluri, cat si compozitia lor chimica si indicele de termalitate.  In  general,  temperatura  apelor  din  zona  depaseste

50ºC ceea ce le atribuie o valoare de utilizare importanta. Pe langa termalismul accentuat, apele contin, in solutie, si o serie de saruri ce le adauga valente in plus in utilizarea lor in procedurile de cura.

2.  Apele  termale  si  termominerale  reprezinta  „materia  prima”  a turismului curtativ. Ele sunt utilizate in statiunile si bazele turistice, in cura externa,  pentru tratarea a numeroase  tipuri  de  maladii (reumatismale, locomotorii). In  stranduri si piscine, apele termale faciliteaza       desfasurarea       turismului de     agrement,                     inclusiv               in perioadele mai reci ale anului

6. Bibliografie selectiva

1.  Berindei, I., Posea, A., Pop, Gr. (1987), Campia Crisurilor, Crisul Repede,                  Tara    Beiusului,   Editura    Stiintifica   si    Enciclopedica, Bucuresti..

2.  Pop, Gr. (2005), Dealurile de Vest si Campia de Vest, Editura

Universitatii din Oradea, Oradea.

3.  x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice,

Editura Academiei, Bucuresti.







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1256
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site