CRISANA

_CRISANA

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Unitatea de invatare alaturata are menirea sa familiarizeze cursantul cu:

- modul de transformare a entitatilor politico-administrative (inclusiv a provinciilor istorico-geografice in regiuni de program cu insusiri sistemice;

- rolul important al fenomenelor de complementaritate in structurarea organismelor teritoriale;

- aportul pozitiei geografice (in context transfrontalier) in diversificarea oportunitatilor sistemului regional.

_{2. Baza naturala de sustinere}

O entitate spatiala creionata toponimic pe un suport istoric recunoscut.

Asociere stransa in plan peisagistic si functional intre campie, dealuri si munte.

Topicul regiunii provine de la provincia geografico-istorica omonima, al carei teritoriu se regaseste in proportie covarsitoare intre limitele sale. Fac exceptie spatiile montane aferente nucleului orografic al Muntilor Apuseni si cele din partea nord-estica (Tara Oasului) integrate la alte unitati teritoriale.

Este o entitate teritoriala care cuprinde Campia si Dealurile de Vest de la Nord de Crisul Albsi pana la culoarul Somesului inclusiv. (Ea nu include, deci, toate teritoriile aferente unitatii cu acelasi nume creionata ca diviziune politico-administrativa in urma regionarilor din anii 1920, 1925 sau 1959).

Structura orografica a bazei naturale de sustinere este compusa, in principal, din Campia Crisurilor si Somesului, forme de relief joase, in care raurile divagheaza si inmlastinesc (cunoscutele mlastini ale Ecedei), precum si din sectoarele de campii inalte ale Careiului (altitudinea maxima 143 m), Cermei sau Miersig. Aici, ca elemente morfologice aparte, sunt dunele de nisip din Campia Careiului fixate prin livezi de pomi fructiferi si plantatii de vita-de-vie. A doua treapta de relief este alcatuita din sectorul central-nordic al Dealurilor de Vest unde, de la nord la sud, se insiruie urmatoarele subunitati: Dealurile Crasnei si Salajului, Dealurile Oradei, Dealurile Ghepisului si Piemontul Codrului. Ele au caracter piemontan (fara a omite insa unele iviri izolate de roci cristaline sau chiar vulcanice intr-o serie de maguri), altitudini de

300-400 m, inclina de la est la vest si au o fragmentare mai

Climat montan cu precipitatii bogate pe fatada vestica.

Retea hidrografica apartinand grupei vestice, tributara integral Tisei.

Mari acvifere cu ape termale.

Etajare biopedogeograf ica relevanta: silvostepa, paduri de foioase, paduri de rasinoase.

accentuata. In sfarsit, Crisanei ii apartin, prin gravitatia naturala si antropica aferenta, versantii vestici ai masivelor jugului intracarpatic (Meses, Prisnel-Preluca) si ale Muntilor Apuseni (Plopis, Padurea Craiului si Codru Moma).

Climatic unitatea se afla, in integralitate, sub influenta maselor de aer vestice, mai umede si moderate termic. Temperaturile medii anuale se inscriu intre izotermele de 9-10,5C (10,4 C la Oradea), iar precipitatiile oscileaza intre 610-750 mm (619 mm la Satu Mare), cu un maxim de primavara si toamna. Este practic cea mai umeda zona de campie din Romania. In ciuda acestui aspect, datorita evaporatiei si evapotranspiratiei intense, in zona de campie se inregistreaza un deficit de precipitatii cuprins intre

50-175 mm anual ceea ce reclama efectuarea irigatiilor. Durata zapezilor ajunge la 2 luni in arealele deluroase si 2-3 luni in masivele muntoase invecinate.

Resursele de apa apartine retelei de rauri epigee, lacurilor de acumulare antropica si panzelor freatice. Crisana este strabatuta, in primul rand, de cele trei Crisuri (de unde si numele atribuit) cu izvoarele in rama montana invecinata (exceptie face Crisul Repede, cu obarsia in Depresiunea Huedinului). In partea nordica, o traverseaza Crasna, Barcaul si Somesul. Rezulta astfel o densitate superioara a retelei hidrografice de suprafata, sinonima cu tot atatea posibilitati de alimentare cu apa a agriculturii, industriei sau asezarilor. Rezerve importante sunt cantonate in structurile de tip piemontan al Dealurilor de Vest (Tasadului, Oradei sau Ghepisului) precum si in patul aluvionar al luncilor. In scopul regularizarii scurgerii, dar si a unor utilitati complexe (alimentare cu apa, hidroenergie) s-au construit o serie de lacuri pe Crisul Repede amonte de Oradea, dar si pe alte rauri (lacurile Moftin, Varsolt). Alte lacuri au insusirile iazurilor (Cefa, Miersig, Andrid, Salacea). Cresterile de debite in perioadele ploioase indelungate determina inundatii pe Somes, Crisuri, Barcau.

Mai importante prin impactul lor turistic si energetic sunt apele termale din subasmentul Campiei si Dealurilor de Vest. Reteaua profunda de falii a determinat formarea unor acvifere suprapuse (doua in zona Oradea, primul la 47-150 m adancime cu temperaturi de 49 C, iar al doilea la 340-410 m, cu temperaturi de 43C). Acviferele se extind de la Satu Mare in nord, la Timisoara spre sud, cu descarcari naturale sau in foraje la Satu Mare, Carei, Marghita, Tasnad. Oradea, Baile Felix dar si in Dealurile de Vest la Boghis, Simleul Silvaniei, Zauan, Meseseni Bai etc. Apele termale prezinta o mineralizare de 0,7-12 gr/l ce creste odata cu adancimea acviferului, fapt cel adauga un principiu curativ in plus.

Vegetatia inscrie teritoriul suprapus campiei in zona silvostepei submediteraneene panonice dominate de paiusul stepic (Festuca). Palcurile de stejar sunt rare datorita antropizarii accentuate. Azonal se dezvolta vegetatia psamofila (pe dune de nisip). Etajul padurilor de foioase debuteaza cu asociatiile de cerete (Quercus cerris) urmate de gorunete (Quercus robur) si fagete (Fagus silvatica). Ca plante rare cea mai cunoscuta este nufarul

Etajare biopedogeograf ica relevanta: silvostepa, paduri de foioase, paduri de rasinoase.

Zacaminte de petrol si gaze, ape termale, obiective turistice naturale si antropice.

(Nymphaea lotus thermalis) ce populeaza lacul si paraul Petea din zona Bailor Episcopiei (1 Mai) de langa Oradea. Este un relict tropical, cu biotop actual natural in Delta Nilului, mentinut in flora tarii noastre, inclusiv in perioada glaciara, datorita apelor termale ce alimenteaza paraul mentionat.

Fauna Crisanei este compusa din animale adaptate peisajului de campie (harciog, popandau, orbete, iepure, potarniche, prepelita) respectiv padurile de foioase (mistret, caprior, viezure, lup, vulpe, fazan). Cunoscut este fondul de vanatoare de la Balc unde fauna cinegetica este densa.

Invelisul de soluri situeaza molisolurile (cernoziom, cernoziom levigat) ca predominante in zona de campie, respectiv argiluvisolurile si cambisolurile in cele de deal si podisuri. Solurile nisipoase, aluvisolurile si solurile hidromorfe (lacovistile) apar azonal, dar cu o frecventa notabila.

Baza de resurse ale subsolului este variata. Crisana detine zacaminte de materii prime energetice cum ar fi: petrol (Salonta, Bors, Curtuiuseni, Suplacu de Barcau), gaze naturale (Balc, Marghita, Piscolt), carbuni ( in bazinul Barcaului la Ip, Popesti, Sarmasag, Chiesd etc), ape termale. La Tasnad si Episcopia Bihor se exploateaza argile, iar din luncile Somesului si Crisurilor nisipuri si pietrisuri utilizate in constructii. O valoare deosebita o au terenurile agricole, cu o desfasurare larga si o fertilitate ridicata ce permit practicarea a numeroase subramuri ale agriculturii. Fondul forestier este limitat ca suprafata si productivitate in vreme ce resursele turistice acorda regiunii perspective ample in domeniu prin apele termale si termo-minerale, resursele cinegetice si piscicole, obiectivele antropice (cetati, castele, biserici, monumente, atractii etnografice apartinand zonelor Bihor, Codru si Salaj) etc.

_{3. Componenta antropica a sistemului regional}

Umanizare inca din preistorie, cu asezari

rurale mijlocii si

mari.

Popularea regiunii este extrem de veche. In neoliticul timpuriu aici s-a individualizat "Cultura Cris". Davele de la Marca sau Tasad, castrele romane de la Marghita si Porolissum stau marturie importantei sale in antichitate. Densitati ridicate ale populatiei se intalnesc in zona de racord a campiei cu dealurile, a dealurilor cu muntii (pe baza efectului de complementaritate) in luncile fertile ale raurilor, in perimetrele intens urbanizate. Dimpotriva densitati reduse definesc anumite areale din campia joasa si mlastinoasa a Crisurilor si Somesului, dealurile cu fragmentare mai accentuata, versantii montani. Fondul etnic autohton, romanesc. a suferit in timp istoric interferente cu populatie de origine maghiara, germana (svabi), slovaca etc, vizibile in structura demografica a numeroase asezari. Mozaicul etnic a atras o diversitate de ordin confesional, alaturi de ortodocsi convietuind catolici, reformati, protestanti. Un fenomen ingrijorator este scaderea lenta a populatiei regiunii, cu un indice de peste 1% anual, datorita soldului natural si migratoriu negativ. De asemenea, imbatranirea populatiei se manifesta vizibil.

Orasele alcatuiesc un sistem urban, polarizat de Oradea.

Asezarile umane s-au adapta rigorilor impuse de morfologia reliefului, factorii climatici (cu preferinta pentru arealele adapostite), hidrografici (prezenta surselor de apa, dar si evitarea suprafetelor cu pericol de inundare), prezenta resurselor, traditia locuirii etc. Satele apartin celor doua categorii structurale, rasfirate printre livezile si viile culmilor deluroase, si adunate, in zonele plane, de campie sau piemont. La adunarea gospodariilor in vetre au contribuit si masurile luate de administratia din secolul XVIII pentru gruparea cat mai stransa a acestora. Functia de baza ramane cea agricola, cu specializarea in cultura plantelor pentru satele din campie si un profil agricol mixt pentru cele din zona deluroasa. In arealele carbonifere sau petroliere se asociaza profilul industrial (extractiv), in cele impadurite prelucrarea lemnului.

Orasele au nucleele constituite in epoca medievala, in fostele cetati (Oradea, Satu Mare, Simleul Silvaniei),in cea capitalista (Carei, Marghita, Zalau, Salonta) sau dupa al doilea razboi mondial (Valea lui Mihai, Tasnad, Cehu Silvaniei). Raportate la extensiunea sa, Crisana are un numar redus de orase, sarcinile centrului polarizator principal revenindu-i Oradei (221 487 locuitori) urmata de Satu Mare (129 523 locuitori). Functiile celor doua orase mari, de peste 100 000 locuitori, sunt industriale, comerciale, culturale, politico- administrative, turistice. Zalaul, al treilea oras al unitatii studiate, s-a afirmat odata cu statutul sau de resedinta judeteana ajungand in

2002 la aproape 63 000 locuitori. Orasele mijlocii si mici imbina functia industriala cu cea comerciala sau agricola. In cazul Tasnadului, pe langa functia industriala si agricola, se afirma cea turistica legata de valorificarea apelor termale.

Test de autoevaluare

Analizati in spatiul alocat urmatoarele aspecte:

1. Cum au aparut si prin ce atribute se remarca apele termale

din Crisana?

2. In ce modalitate pot ele contribui la afirmarea turismului?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare

4. Economia si perspectivele regiunii

Economia Crisanei imbina agricultura cu industria si turismul. Avand un potential pedogeografic important, ramura agricola are

Agricultura productiva, mixta, cu largi disponibilitati de intensivizare.

Industrie prelucratoare diversificata.

Turism curativ

si cultural.

conditii propice de dezvoltare. Campiile se integreaza exploatarii prin culturi de cereale, plante tehnice si furajere. Din acest punct de vedere ne aflam in cea de-a doua zona agricola a tarii, dupa Campia Romana. Graul, orzul, porumbul, sfecla de zahar, floarea soarelui, inul, canepa se cultiva pe suprafete vaste. Pe dunele de nisip ale Campiei Careilor si in zona deluroasa gasesc conditii fitogeografice optime pomii fructiferi, inclusiv piersicul si caisul, dar si vita de vie. Podgoriile Oradei, Marghitei si cele din vecinatatea municipiului Satu Mare produc struguri de buna calitate. In periurbanul principalelor orase, in luncile Crisului Repede si Somesului, se practica legumicultura. Cresterea animalelor se desfasoara fie in ferme mari, cum sunt cele de ovine, porcine sau bovine din zona de campie, fie in ferme mici sau in gospodariile populatiei din zona deluroasa. In zona de campie se intalneste frecvent avicultura (cresterea gastelor) si apicultura.

Industria este concentrata indeosebi in orasele mari si mijlocii, cele mici fiind, de regula, monoindustriale. Principalul centru industrial ramane Oradea cu prelucrarea bauxitei, productia de lacuri si vopsele, materiale plastice, utilaje, mobila, textile, produse alimentare. O insoteste municipiul Satu Mare cu industrie constructoare de masini (utilaj minier), aparataj casnic, mobila, produse alimentare si textile. In ambele orase functioneaza termocentrale. Pentru Zalau este proprie productia de tevi laminate din otel, armaturi din fonta si otel, conductori emailati, anvelope, mobila, textile. Intreprinderi mici, de prelucrare a produselor agricole vegetale si animale functioneaza la Carei (ulei, zahar), valea lui Mihai (conserve de legume si fructe), Marghita, Tasnad sau Salonta. La Simleul Silvaniei este recunoscuta industria vinului. Petrolul extras din regiune se rafineaza la Suplacu de Barcau.

Turismul beneficiaza de o serie de resurse naturale intre care se remarca apele termale din intreg subasmentul Campiei si Dealurilor de Vest. Ele se valorifica balnear in statiunile Baile Felix, Baile Episcopiei (1 Mai), Tasnad, Boghis, Zauan, Meseseni Bai, Beltiug, Tinca, dar si la Marghita, Carei, Satu Mare, Oradea in stranduri sau piscine pentru turismul de agrement. Statiunea Baile Felix se inscrie intre bazele turistice cu cerere internationala. Al doilea tip de turism practicat in regiune este cel cultural, vizand obiectivele antropice din Oradea (Muzeul Tarii Crisurilor, Biserica cu Luna), Satu Mare, Carei, Simleul Silvaniei (cetatea medievala), castrul de la Porolissum Incipient se afirma turismul rural cu accent pe resursele etnografice din zona Codru, Salaj sau Bihor. Turismul de tranzit atinge cote ridicate datorita traversarii regiunii de o serie de retele rutiere si feroviare cu conexiuni transfrontaliere.

Transporturile prezinta o serie de cai rutiere, feroviare si aeriene care faciliteaza vehicularea masei, energiei, produselor si intereselor in sistemul regional. Astfel, regiunea este traversata axial de soseaua internationala E60 (Bors-Cluj Napoca-Bucuresti), de

Avantaje in colaborarile transfrontaliere.

magistralele feroviare Bucuresti-Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor si Bucuresti-Brasov-Dej-Baia Mare-Satu Mare-Halmeu, ambele cu legaturi internationale. La Oradea si Satu Mare fiinteaza doua aeroporturi cu activitati de transport in crestere. Lor li se adauga sosele si cai ferate orientate nord-sud (Satu Mare-Oradea-Arad) sau ramificate din acestea.

Evolutia viitoare a regiunii Crisana este jalonata de urmatorii factori favorizanti:

- prezenta unor resurse naturale si umane care pot sustine o dezvoltare durabila a teritoriului;

- pozitia periferica in cadrul teritoriului national ce ii permite legaturi si colaborari transfrontaliere ample. Astfel, aria de polarizare a oraselor Satu Mare si Oradea se poate extinde asupra unor teritorii din tarile vecine cu efect important in sfera economica si sociala;

- traversarea ei de viitoarele autostrazi Bors-Oradea-Brasov si Niyregyhaza-Satu Mare-Baia Mare ii va asigura o conexiune rapida cu culoarul VI de transport european prefigurat a se dezvolta pe directia-Budapesta - Kiev;

- complementaritatea multor subramuri economice, agricole, industriale si turistice cu cele din regiunile interne dar si din cea transfrontaliera invecinata cu efect pozitiv asupra schimburilor comerciale. Etc.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

50ºC ceea ce le atribuie o valoare de utilizare importanta. Pe langa termalismul accentuat, apele contin, in solutie, si o serie de saruri ce le adauga valente in plus in utilizarea lor in procedurile de cura.

2. Apele termale si termominerale reprezinta "materia prima" a turismului curtativ. Ele sunt utilizate in statiunile si bazele turistice, in cura externa, pentru tratarea a numeroase tipuri de maladii (reumatismale, locomotorii). In stranduri si piscine, apele termale faciliteaza desfasurarea turismului de agrement, inclusiv in perioadele mai reci ale anului

6. Bibliografie selectiva

1. Berindei, I., Posea, A., Pop, Gr. (1987), Campia Crisurilor, Crisul Repede, Tara Beiusului, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti..

2. Pop, Gr. (2005), Dealurile de Vest si Campia de Vest, Editura

Universitatii din Oradea, Oradea.

3. x x x (1992), Geografia Romaniei, IV, Regiunile pericarpatice,

Editura Academiei, Bucuresti.