Campia de Vest

Campia de Vest

Limite este situat in partea vestica a tarii, fiind limitat la nord de Valea Turului, la est de Carpatii Occidentali si Dealurile de Vest, la sud de Serbia si Muntenegru, iar in vest granita cu Ungaria si serbia

Relieful modul de formare: prin proces de sedimentare, sedimentele au fost aduse de rauri din Carpati si depuse in Marea Pannonica, care s-a retras spre vest, astfel are o inclinare foarte slaba spre vest

sub raport petrografic unitatea este alcatuita din roci sedimentare: pietris, nisip, gresii

este cea mai neteda campie din Romania, cu albii ale raurilor putin adanci, pe care apele le parasesc la cele mai mici cresteri, provocand inundatii. Era o zona mlastinoasa, care a fost desecata in secolul 20.

in Campia Carei sunt prezente dunele de nisip, plantate cu vita de vie

spre Muntii Apuseni patrunde sub forma unor depresiuni-golfuri: Depr. Vad-Borod, pe Crisul Repede, Depr. Beiusului pe Crisul Negru, si Depr. Zarandului pe Crisul Alb

Subdiviziuni campii inalte: C. Barcau-Crasna, C. Miersigului (intre Crisul Repede si Negru), C. Cermeiului (intre Crisul Negru si Alb), C. Vingai (intre Mures si Timis) si C. Barzavei (in sud)

campii orizontale (tabulare) C. Carei C. Aradului si C. Jimboliei

campii joase cu luci largi C. Somesului, C. Ierului, C. Crisurilor si C. Timisului

Hidrografia reteaua hidrografica majoritatea raurilor au un caracter de tranzit, orientate de la est spre vest. Principalele artere hidrografice: Tur, Somesul, Crasna, Barcaul, Crisurile (Repede, Negru si Alb), Mures, Bega, Timis, Barzava etc.

tipuri de lacuri: lacuri antropice (de tip iaz): L. Cefa (C. Crisurilor), folosite pentru piscicultura

Clima climat de campie (cu temperaturi medii anuale de 10-11^oC si precipitatii medii anuale 600 mm/an)

influente climatice submediteraneene, la sud de Mures, respectiv influente vestice la nord de Mures

Vegetatia - vegetatia caracteristica acestei regiuni este silvostepa, cu palcuri de paduri de stejar

Soluri - caracteristice in zonele de silvostepa molisolurile, reprezentate prin cernoziomuri

Resurse naturale - resursele subsolului sunt reprezentate prin : petrol si gaze naturale in Valea Barcaului, Campia Crisurilor, C. Jimboliei si C. Timisului, apele geotermale la Baile Felix, 1 Mai, si solurile fertile

Populatia si asezarile: - sporul natural are valorile medii pe tara, cu exceptia judetelor Arad si Timis unde sunt cu mult sub media pe tara

satele sunt de tip adunat, fiind sate mari (1500-4000 loc.) si foarte mari ( peste 4000 loc.).

Orasele in functie de populatie: - orase foarte mari (peste 300 mii loc.): Timisoara (res. jud. Timis)

orase mari: Satu Mare (res. jud. Satu Mare), Oradea (res. jud. Bihor) si Arad (res. jud. Arad)

mijlocii (intre 50 si 100 mii loc.): Lugoj

orase mici (sub 50 mii loc.): Carei, Salonta, Ineu, Curtici, Nadlac, Jimbolia, Sannicolau Mare

Industria: ind. energiei electrice, reprezentat prin termocentrale la Satu Mare, Oradea, Arad, si Timisoara

rafinarie de petrol la Timisoara

industria aluminei, pe baza bauxitei din M-tii Padurea Craiului la Oradea

industria constructiilor de masini si unelte: Satu Mare, Oradea, Arad (vagoane), Timisoara

industria chimica: Arad (ingrasaminte), Oradea (mase plastice), Timisoara

industria materialelor de constructii: Oradea, Timisoara, Lugoj

industria textila: Oradea, Salonta, Arad, Timisoara, Lugoj

Agricultura: - este o importanta zona cerealiera (grau si porumb), iar in C. Banatului au fost tentative de cultivare a orezului prin irigatii. Se mai cultiva floarea soarelui, sfecla de zahar, iar un loc important ocupa si vita de vie prin podgoriile Aradului, Teremia Mare, Valea lui Mihai, Carei

o traditie in Campia Timisului o reprezinta sericicultura