Captarile

Captarile
- Elementele unui bazin hidrografic. Orice rau, indiferent de marime, isi aduna apele si materialele pe care le transporta de pe o portiune a unei unitati sau mai multor unitati de relief. Aceasta constituie bazinul de receptie in cuprinsul caruia in afara raului principal (colectorul) exista o multime de afluenti de ordine diferite. La fiecare se disting trei componente - izvorul (unde se exercita eroziune regresiva), cursul (albia in care au loc procese de eroziune, transport si uneori acumulare) si punctul de varsare (nivel de baza care regleaza ritmul si intensitatea manifestarii eroziunii din lungul sau). Bazinul de receptie este delimitat de cumpana de apa care uneste, in cele mai multe situatii, inaltimile cele mai mari de pe interfluviile care il delimiteaza. Cum intr-un bazin hidrografic mare sunt mai multe generatii de rauri, tot asa exista pentru fiecare in parte cate un bazin cu intindere deosebita care se insumeaza de la un rang mai mic spre altul mai mare. Cumpenele dintre acestea urmaresc linia inaltimilor maxime de pe culmile care le separa. Cumpana nu este fixa, intrucat procesele care au loc pe versantii a doua bazine vecine sunt diferite ca tip si intensitate. O evolutie mai activa a eroziunii pe un versant impune impingerea liniei de cumpana spre celalalt versant si astfel, primul bazin hidrografic se extinde in dauna vecinului, proces care intr-o faza avansata a evolutiei poate conduce (determina) la preluarea unor paraie si chiar a unui sector al colectorului vecin. Deci, intre bazine hidrografice vecine se desfasoara o lupta continua care se reflecta in procese de extindere a unuia in defavoarea celuilalt.
- Captarile - conditii, caracteristici. Captarile reprezinta un proces prin care un rau patrunde in bazinul altuia de unde preia treptat afluenti mai mici sau mai mari ai acestuia, iar in final chiar o parte din acesta. Raul activ poarta numele de captator, iar cele incorporate sunt rauri captate. Prin acest proces bazinul captatorului se extinde in dauna celuilalt, pozitia cumpenei de apa se modifica continuu si apar noi forme de relief.
Efectuarea procesului de captare este favorizata de diverse conditii care fac ca un rau sa dispuna de mai multa energie in raport de altul. Acesta ii asigura exercitarea unei eroziuni lineare active si putere de penetrare in bazinul celuilalt. intre elementele care conduc la realizarea procesului sunt:
-nivelul de baza (punctul de varsare) al captatorului sa fie mai jos in raport cu ale raurilor vecine;
-panta generala a raului captator sa fie mai mare, iar lungimea mai scurta;
-un debit mai mare al captatorului, urmare a unui bazin extins;
-uneori prezenta in bazinul captatorului a stratelor ce au roci cu rezistenta mai mica si poate un grad de acoperire cu vegetatie mai redus ceea ce faciliteaza adancirea.
- Tipuri de captari. Sunt diverse criterii ce permit separarea lor intre care modul de realizare si varsta, fiecare fiind evidentiat de anumite elemente si caracteristici (fig 28).
- Captarile laterale. Se produc intre doua rauri a caror directie de desfasurare este aproape perpendiculara. Captatorul inainteaza in bazinul vecin sectionand transversal interfluviul; cand ajunge in albia raului vecin il capteaza preluand sectorul superior al bazinului sau. in urma realizarii captarii rezulta mai multe elemente morfohidrografice care constituie repere in identificarea procesului:
- raul si bazinul captatorului s-au extins paralel cu micsorarea celor apartinand celuilalt;
- in locul unde s-a inregistrat captarea cursului raului se produce o schimbare brusca de directie, uneori de 900 (cot de captare);
- pe raul captat, in aval de locul unde s-a produs procesul ramane o vale larga cu o lunca extinsa prin care se strecoara un curs firav de apa. (in intervalele secetoase seaca); este numita albie moarta.
- in sectorul creat prin sectionarea interfluviului, valea este ingusta cu praguri si o panta generala mai mare (clisura);
- cumpana de apa si-a schimbat pozitia coborand altimetric de pe linia marilor inaltimi in sectoare joase din valea raului captat;
Astfel de captari pot fi indentificate in mai multe locuri din Carpati - ex. Crisul Repede prin captare a preluat mai multe rauri (Iada, Draganul etc.) care se dirijau din nordul Multilor Apuseni spre Depresiunea Simleu; Prahova care a inaintat dinspre Comarnic taind defileul de la Posada a captat raul care venea dinspre Predeal si trecea inspre Ialomita prin saua Paduchiosu; la fel Izvoru Dorului si Valea Jepilor au strapuns abruptul estic al Bucegilor captand in doua locuri, raul care apartinea Ialomitei etc.
- Captarile laterale din lunci. Reprezinta un proces destul de frecvent in campiile de subsidenta si in luncile raurilor mari care au meandre extinse si cursuri vechi folosite de catre afluenti (Siret, Prut etc.). Procesul se realizeaza in diferite moduri.
- autocaptarea sau captarea de meandru. Rezulta prin evolutia meandrelor succesive; prin extinderea lor, spatiul dintre ele se ingusteaza ceea ce face ca la viituri sa fie erodat, raul sa-si formeze aici o albie noua, iar bucla meandrului din dreptul sau sa fie parasita. Rezulta belciugul (meandrul parasit in care se pastreaza ochiuri de apa in sectoarele mai adanci ale fostei albii) si popina (martor de eroziune care domina belciugul si albia noua).
- captari prin atingerea meandrelor a doua rauri. Se produc in luncile extinse cand meandrul unui rau prin evolutie laterala ajunge la albia unui afluent al carui curs este paralel (Prut si Jijia; Prut si Elan, Muresul si Tarnava la nord de Alba Iulia) trecand in aceasta; ramane cursul parasit.
- o alta situatie se produce in campiile de divagare si cele piemontane intre rauri vecine care au patul albiei la inaltime diferita datorita unui proces de aluvionare mai bogat la unul, in raport de celalalt. La viituri, apa din cel cu albia mai ridicata se poate revarsa in celalalt, creand o albie noua spre acesta (ex. Huang Ho in China, Dambovita in Campia Bucurestiului). Ulterior, fie ca acesta isi schimba in intregime cursul (captare prin deversare) spre raul cu albia mai joasa, iar vechea albie din aval de captare ramane uscata (vale moarta), fie ca isi va desfasura doua cursuri - cel vechi si cel nou creat la viitura (fenomen de difluenta) (ex. rauri din Depresiunile Hateg, Fagaras).
- Captarile frontale - Procesul se produce intre rauri cu desfasurare opusa. Ca urmare, cumpana de ape separa obarsiile a numeroase paraie care curg in sens invers, cele care dispun de energie mai multa, inaintand regresiv in bazinul celorlalte. Se realizeaza o patrundere treptata insotita de o multitudine de captari mici ale paraielor din bazinul vecin. in timp pot fi inglobate si paraie mai mari si chiar colectorul. Elementele care dovedesc realizarea procesului sunt - neconcordanta intre linia marilor inaltimi si altitudinile joase la care se afla cumpana de ape; saua larga de pe cumpana in raport de care exista un versant cu panta mare cu ravene si torenti adanci spre bazinul captatorului si un versant cu panta mica cu paraie firave la bazinul raului care a pierdut spatiu.
in literatura geografica sunt mentionate captari de acest tip intre raurile care curg spre Depresiunea Brasov (Timis, Tarlung, Ladautu Mare etc.) si cele din bazinele Prahovei (la Predeal), Doftanei, Buzaului (in nordul Depresiunii intorsura Buzaului) etc.
- Captarile in muntii si podisurile alcatuite din calcare. Datorita faptului ca, roca este puternic fisurata in aceste regiuni se realizeaza patrunderea rapida a apei favorizand o circulatie interna complexa. Ca urmare, in afara unor rauri de suprafata exista si unele cursuri la diferite adancimi care strabat sisteme de pesteri, iesind la suprafata prin izvoare cu debit foarte mare (izbucuri). Alimentarea cu apa a cursurilor subterane se realizeaza prin multimea fisurilor ce strabat calcarul. Unele dintre acestea se afla in patul calcaros al albiilor raurilor de suprafata. Acolo unde densitatea lor este mare se produc pierderi insemnate de apa in urma infiltrarii. Treptat prin largirea cailor de circulatie a apei, raul de suprafata dispare lasand in fata o albie seaca cu bolovanis. Este un proces de captare (captare carstica de suprafata), survenit intre cursul subteran si cel de suprafata. Uneori, locul cel mai important al captarii este marcat printr-un put vertical (sorb sau ponor). in lungul vailor carstice cu o evolutie de durata in fata albiei cu apa la suprafata care se termina printr-un sorb se ridica un perete abrupt continuat la partea superioara printr-o albie seaca. Acestea (peretele si albia seaca) formeaza o treapta antitetica, adica un tronson de albie veche care dupa ce apa a fost captata in subteran s-a conservat la aceeasi altitudine. Prin adancirea raului in amonte de sorb intre albia activa si cea ''moarta'' s-a individualizat peretele abrupt. La vaile mari exista doua, trei - nivele de trepte antitetice evidentiind o suita de captari carstice de suprafata. (ex. in Podisul Mehedinti, Podisul Padis).
Circulatia subterana a apei in podisurile calcaroase face posibila si producerea unor captari intre cursurile subterane (captari carstice de adanc (ex. in sistemul subteran al raului Topolnita din Podisul Mehedinti).
- Tipuri de captari dupa vechime. in evolutia de milioane de ani a unor regiuni au existat etape cand s-au intrunit conditii de realizare a unor modificari hidrografice prin procese de captare. De la acestea au ramas unele elemente care permit reconstituirea procesului intre care mai importante sunt:
- cotul de captare insotit in aval de o sa larga;
- valea moarta;
- neconcordanta intre linia marilor inaltimi si pozitia joasa a cumpenei de apa;
- desfasurarea deosebita a nivelelor de eroziune si teraselor (cele superioare seii de captare merg din sectorul captat in valea moarta, iar cele inferioare acesteia sunt paralele cu albia actuala;
- pozitia diferita ca inaltime a nivelelor de baza etc.
Cu cat, captarea este mai veche cu atat, unele din acestea sunt inlaturate de eroziune.
Pe baza elementelor indentificate, captarile pot fi legate de anumite faze, etape de evolutie a unor regiuni si clasificate in functie de momentul producerii. Astfel, se pot separa:
-captari foarte vechi (pliocene) banuite prin unul sau doua argumente; frecvent se mentine sistemul de desfasurare a vailor si raportul dintre pozitia cumpenei si linia marilor inaltimi.
-captari recente (cuaternare) la care se identifica majoritatea elementelor pe baza carora se reconstituie procesul;
-captari iminente - in regiunile in care captatorul a strapuns linia marilor inaltimi, cumpana de ape se afla la nivelul luncii sau a unei terase inferiore a raului ce va fi captat; uneori exista deja o circulatie spre captator a apei din panza freatica (ex. afluentii Jijiei au ajuns la nivelul terasei de 5 m a Siretului; paraiele Somuzului Mare au strapuns Podisul Falticeni patrunzand in terasa de 5-10 m a raului Moldova.
Concluzii. Captarile constituie un proces fluviatil important in evolutia configuratiei retelei hidrografice dintr-o regiune. Se produc in timp indelungat putand fi deduse pe baza interpretarii formelor de relief rezultate. Ele pot fi legate de etape sau faze de evolutie ale reliefului unei regiuni evidentiind sensul desfasurarii acesteia, rolul nivelului de baza, al miscarilor neotectonice. Prin strapungerea culmilor montane, deluroase, ele au creat culoare de legatura intre diferite sectoare ale unei regiuni (ex. culoarele vailor Olt, Prahova, Crisului Repede etc.).