Cheile Piatra Baltii

Cheile Piatra Baltii

1. Categoria si importanta rezervatiei: geologica, reprezinta un areal putin modificat de om, cu un peisaj spectaculos, modelat in calcare.

2. Situatia administrativa: comuna Ramet, satul Cheia.

3. Forma de proprietate si modul de folosinta a terenului: de stat, padure, stancarii neproductive, aflate in administrarea Romsilva (Ocolul Silvic) si pasune slab productiva.

4. Pozitia geografica: Cheile Piatra Baltii sunt situate in partea central-vestica a Muntilor Trascaului (subunitatea Ciumerna-Bedeleu), pe cursul mijlociu al Vaii Geoagiului (numita aici Paraul Mogos); altitudine maxima 710 m, altitudine minima 580 m.

5. Foaia de harta si coordonatele: L-34-71-B-b-2; 1:10000; 46⁰17'20'' lat.N; 23⁰26'15'' long.E.

6. Cai de acces: pe DJ 107 I din Aiud ce trece pe la Cabana Sloboda (modernizat inca 1 km mai sus de cabana) si prin localitatile Ramet, Bradesti si Geogel pana in satul Oncesti (nemodernizat). De aici accesul se face pe Valea Mogosului, pe drumul de care spre catunul Cheia.

7. Suprafata si limitele: 5 ha rezervatia propriu-zisa si 7 ha zona tampon, in total 12 ha. Limita nordica este trasata in lungul drumului de care situat pe stanga vaii, la o altitudine de circa 700 m, iar cea estica urmareste contactul dintre stancaria de calcar ce coboara din cele doua culmi aflate de o parte si de alta a Vaii Mogosului si care in partea lor inferioara au aspect de creste. Limita nordica se afla pe culmea ce separa Valea Pravului de valea ultimului afluent important al Mogosului inainte de confluenta cu Geogelul (circa 710 m). Limita estica urmareste linia stancilor calcaroase intre vegetatia forestiera si pasune.

Zona tampon o constituie o fasie lata de 50-150 m ce inconjoara zona strict protejata si cuprinde in cea mai mare parte padurea limitrofa, arealele de pasune si faneata.

8. Anul infiintarii si documentul de constituire: 1995, Hotararea Consiliului Judetean Alba nr.20.

9. Structura si evolutia componentelor naturale:

Geologia. Rezervatia este constituita pe o banda de calcare jurasice orientate nord-sud (forma de semiluna), inconjurata de flis cretacic (gresii, marne, marnocalcare, argile).

Relieful este reprezentat de doua culmi situate de o parte si de alta a Paraului Mogos, ce prezinta aspecte de creste calcaroase. Intre acestea, raul si-a crestat un sector de chei cu o lungime de circa 100 m. Relieful calcaros este dominat de pereti verticali, partial surplombati, ace, tancuri, grohotisuri etc. In patul albiei sunt prezente marmite torentiale in care, in perioadele secetoase, apa raului balteste, de unde si denumirea data de localnici: Piatra Baltii.

Clima este influentata de circulatia maselor de aer atlantice (vestice). Temperatura medie anuala oscileaza intre 6-8⁰C, temperatura medie a lunii iulie intre 16-18⁰C, iar cea a lunii ianuarie intre-3-4⁰C. Amplitudinea medie anuala atinge 18-20⁰C. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 700-800 mm.

Hidrografia. Rezervatia este traversata de Paraul Mogos, ce culege amunte de chei si apele Paraului Pravului (numit pe unele harti Paraul Ivascanilor).

Solurile predominante sunt rendzinele, cu aparitia frecventa la zi a rocilor, grohotisurilor si stancariilor. Pe politele structurale si pe brane s-au dezvoltat soluri humico-calcice prinse in pasla radacinilor plantelor. Pe rocile din jur sunt semnalate solurile brune acide si litosolurile.

Vegetatia. Rezervatia se afla in domeniu padurii de fag (Fagus sylvatica) in amestec cu gorun (Quercus petraea).

10. Modul de ocrotire: rezervatia este inclusa in reteaua forestiera, iar paza este in seama serviciului silvic, dar fara a proceda la o supraveghere generala. Suprafata ocrotita nu este marcata si nu are placa indicatoare.

11. Starea actuala a rezervatiei este in general buna, datorita faptului ca stancile abrupte care o marginesc o fac greu accesibila. Zona tampon este supusa pasunatului.

12. Pericole care ameninta rezervatia: eroziunea solului si degradarea invelisului vegetal prin pasunat, taierea arborilor din zona de contact si zona tampon, trasarea de noi drumuri de acces la salasele localnicilor, respectiv practicarea unei circulatii neorganizate.

13. Incadrarea rezervatiei in interesele economiei locale si generale: rezervatia prezinta o mare atractie turistica si poate fi inclusa in circuitele turistice impreuna cu celelalte chei din vecinatate, si anume: Cheile Rametului, Pravului, Manastirii si Geogelului, alaturi de Manastirea Ramet.

14. Propuneri privind dezvoltarea regionala durabila:

-marcarea si instalarea de table indicatoare atat la intrarea cat si la iesirea din chei pentru a se atrage atentia turistilor si localnicilor asupra importantei rezervatiei si asupra sanctiunilor pentru cei care contravin dispozitiilor;

-anuntarea autoritatilor locale si a brigadierului silvic, care vor primi cate o copie dupa prezenta fisa si vor supraveghea rezervatia.

A. In rezervatia propriu-zisa se interzic:

-efectuarea de sapaturi si de exploatari de materiale in cariere;

-construirea de drumuri carosabile;

-aprinderea focului, distrugerea marcajelor si a tablelor indicatoare;

-practicarea turismului pe poteci neamenajate.

B. In zona tampon se pot desfasura urmatoarele activitati traditionale, care sa nu afecteze perimetrul rezervatiei:

-pasunatul cu efective mici de animale;

-taieri de igiena in paduri, fara a afecta structura arboretelor;

-se vor pastra functiunile existente si procentul de ocupare a terenului;

-se pot construi adaposturi in stil traditional pentru localnici si animale.

C. In zona tampon se interzic:

-exploatarea calcarului si altor materiale de constructie;

-constructia de case de vacanta, cabane, restaurante sau chioscuri;

-montarea de panouri publicitare;

-depozitarea deseurilor de orice natura.