Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

DUNAREA DE JOS

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
PREZENTAREA PARCULUI NATURAL PIATRA CRAIULUI
Franta
Grupa Fagaras
Dealurile de Vest
Muntii Paring - Trasee turistice
Transporturile si caile de comunicatie - Romania
Clima Romaniei
Elemente favorabile si nefavorabile pentru dezvoltarea teritoriului
PREZENTAREA GENERALA A FRANTEI
Geografia Fizica a Romaniei


DUNAREA DE JOS




1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Unitatea de invatare alaturata ajuta cursantului la:

-  delimitarea  spatiala  a  unei  unitati  teritoriale  cu  o  incarcatura

istorico-geografica importanta;

-  explicarea  functiei  gravitationale  (polarizatoare)  a  confluentelor hidrografice majore;

- exemplificarea  posibilitatilor  de  afirmare  a  industriei  pe  seama importurilor de materii prime;

- punerea in evidenta a fenomenelor de expansiune urbana si de formare a aglomeratiilor urbane.

 2. Baza naturala de sustinere


Convergentele reprezinta premize favorabile ale constituirii sistemelor teritoriale.


O    regiune    cu    o    suprafata    mai    restransa,     dar    cu    o individualizare spatiala din ce in ce mai evidenta este cea a Dunarii de  Jos.  Ea  include  ultima  parte  a  sectorului  fluvial  al  Dunarii  si inceputul  sectorului  fluvio-maritim  al  marelui  organism  de  drenaj european.  Evident, cu teritoriul  care graviteaza spre talvegul  sau morfologic, larg desfasurat pe malul stang si mult mai ingust pe cel drept.  Zona  de  subsidenta  corespunzatoare  amplei  confluente  a Siretului cu Barladul si Buzaul determina caracterele naturale ale acestei regiuni.

Componenta naturala a sistemului regional are drept suport un relief mai variat morfologic si genetic, de lunca si campie joasa, campie tabulara, podis intens peneplenizat.

Astfel, includem aici in intregime Campia Brailei, cu structura tabulara,  peste stiva groasa de sedimentar friabil asternandu-se un strat poros de loess,  favorabil tasarii si cu o fractiune carbonatica prielnica disolutiei. S-au format ca  urmare acele mici denivelari si neuniformitati din categoria crovurilor  (gavanelor)  sau padinelor in care sau adunat adesea apele sarate formand lacuri.

Pe  malul  drept  al  Dunarii  graviteaza  spre  axul  acesteia versantul vestic si nordic al Masivului Dobrogei de Nord impus in peisaj, in ciuda inaltimii sale modeste, tocmai datorita altitudinii foarte reduse (4-6 m) a terenurilor din lunca dunareana si deschiderii unei



Relief jos, de lunci, campii de subsidenta si podis.

Climat cu ariditate pronuntata.

Resurse de apa

bogate,

datorate Dunarii si afluentilor sai din grupa de

est.


perspective peisagistice largi spre campiile de la vest si nord. Relieful este mai accidentat, energia si indicele de fragmentare cresc. Insasi versantul fluviului este mai inalt si, in unele sectoare, mai abrupt.

Apartine de  asemenea  Dunarii  de  Jos,  Campia  Siretului Inferior  (a  Tecuciului), o forma de subsidenta generata de marea depresiune tectonica  a Curburii carpatice unde, desi procesele de colmatre sunt deosebit de intense  (depozitele depasesc 10 000 m grosime), coborarea sa se accentueaza. De  altfel intreaga palnie morfologica a Siretului Inferior debuseaza spre cotul major al fluviului de la Galati. Aceleasi fenomene gravitationale, naturale si antropice, au  extins regiunea spre partea sudica a Podisului (platformei sau piemontului)  Covurlui. Ca microforme de relief amintim aici dunele de   nisip din       zona     Hanu         Conachi             din    Campia          Covurluiului desfasurata intre Siret si Prut, ca o continuare sudica a piemontului mentionat. Un element de specificitate  regionala este dat de tripla convergenta, in zona Braila-Galati, a unor sectoare de lunca: cea a Dunarii  (cu  extinsa  Balta  a  Brailei,  devenita  o  veritabila  insula  – Insula  Mare  a  Brailei  -  intre  cele  doua  brate  ale  Dunarii  care  o incadreaza), Siretului si Prutului.

Particularitatile factorilor climatici sunt influentate de relieful jos, ceea ce va integra intreaga regiune in climatul de campie, si de pozitia geografica in  sud-estul Romaniei, hotaratoare sub aspectul exercitarii influentelor climatice est-europene.

Din punct de vedere termic, Dunarea de Jos se impune ca

polul caldurii” in Romania, fie si numai pentru faptul ca aici, in zona Ramnicelu (Ion Sion), a fost inregistrata cea mai ridicata temperatura din tara (+ 44,5ºC la 10  august 1951)  . Iernile friguroase si verile calduroase  determina  un  ecart   ridicat  al  amplitudinilor  termice anuale. Cantitatea de precipitatii este cuprinsa intre 400-500 m, usor mai ridicata in Muntii Macinului si Podisul Covurlui unde  ajunge la



500-600 mm. Iarna, crivatul este o prezenta frecventa.

Regiunea analizata releva trasaturi particulare si in ceea ce priveste reteaua de drenaj de suprafata. Ea se instituie intr-o clasica zona de convergenta hidrografica unde cele mai importante rauri din grupa estica, Siretul si Prutul,  debuseaza in Dunare. Pentru a nu aminti ca, in acelasi teritoriu o serie de rauri cu izvoarele in Carpatii si Subcarpatii Curburii conflueaza cu Siretul (Putna, Ramnic, Milcov, Buzaul). Rezulta astfel o densitate ridicata a retelei ce surmonteaza efectele climatului arid si asigura atat o rezerva importanta de apa, cat  si  posibilitatea  valorificarii  in  navigatie  si  agrement  a  unor sectoare.  Apar  si fenomene de difluenta cel mai ilustrativ fiind al Dunarii in zona Insula Mare a Brailei. Prutul, la randul sau, este la originea limanului Brates.

Fenomenele  de  geneza  a  lacurilor  sarate  ating  cele  mai expresive cote datorita, pe de o parte, climatului continental cu tente de  excesivitate,  iar   pe  de  alta  parte  substratului  constituit  din formatiuni  poroase  ce  faciliteaza  circulatia  ascendenta  a  apelor freatice. Astfel sau format lacurile Balta Alba, Movila Miresii, Batogu, Amara (de Buzau), Lutu Alb. In lacul Balta Alba este  depozitat cel mai  mare  zacamant  de  namol  terapeutic  din  Romania,  cca  2,4



Peisaj stepic cu vegetatie, fauna si soluri specifice.

Subsol bogat in hidrocarburi.


milioane  ,  iar  in Movila  Miresii  438  mii  m³.  El  s-a format prin descompunerea resturilor vegetale ale plantei Cladophora cristalina si  organismelor de Artemia salina (un crustaceu) in conditiile unui mediu cu  salinitate moderata (de pana la 100 mg/l). Valorificarea curativa se afla la baza activitatii turistice a unor statiuni din regiune.

Potentialul  bio-pedogeografic  este  determinat  de  formele joase de  relief si mersul elementelor climatice. Vegetatia campiei este        stepica,       gramineele   (paiusul,          colilia) alcatuind            speciile dominante ale putinelor pajisti naturale netransformate antropic. Pe colinele piemontane ale  Covurluiului si versantii vestici si nordici ai Masivului Dobrogei de nord ce graviteaza spre Dunarea de Jos, isi fac loc padurile de stejar termofil (stejarul pedunculat, stejarul pufos). O  extensiune  apreciabila  o  are  vegetatie  de  lunca,  hidrofila,  ce alcatuieste zavoaie compacte in lunca Dunarii, Prutului sau Siretului. Esentele  moi  (salcia,  arinul,  plopul)  se  intercaleaza  cu  speciile arbustive (papura, trestia, rogozul). Rolul acestei vegetatii in fixarea albiilor dar si in atenuarea umectarii terenurilor este recunoscut.

Fauna    caracteristica    este    cea   de   rozatoare    (popandau, harciog, orbete, soarecele de camp), la care se adauga iepurele, vulpea, prepelita, potarnichea. Dunarea si afluentii sai detin o bogata fauna acvatica (clean, salau, somn, pastruga).

Pe stratul  gros  de  loess  s-au  format  molisoluri  profunde, cernoziomuri si cernoziomuri levigate, cu orizonturi bine structurate, cu humus mult si fertilitate ridicata. Dunele de nisip din zona Hanu Conachi sunt  acoperite  de  psamosoluri, iar  in zonele umede  ale luncilor este domeniul solurilor hidromorfe si a solurilor aluvionare.

Baza  de  materii  prime  a  principalelor  ramuri  economice, industria, agricultura si turismul este asigurata in proportii diferite. In primul rand Campia Brailei, dar si cea a Siretului Inferior, au devenit unul  dintre  campurile  petroliere   si  de  gaze  asociate  de  mare productivitate   din   Romania.  Ianca,  Bordei   Verde,                                                                          Liscoteanca, Oprisenesti,  Independenta  sunt  doar  cateva  dintre  arealele  de extractie a  celor doua materii prime energetice dar si ale industriei chimice. A doua resursa o reprezinta terenurile agricole ale luncilor, campiei, dealurilor piemontane, unde  cultura legumelor, cerealelor, plantelor tehnice sau viticultura gasesc conditii propice de dezvoltare. Fondul forestier este restrans ca raspandire, fiind constituit din paduri de stejar ale zonelor colinare din nord-est. In sfarsit, turismul are ca obiective numeroasele lacuri sarate cu namol terapeutic (Balta Alba, Movila  Miresii, Amara), fondurile de pescuit de pe Dunare, Siret, Prut; monumentele,  muzeele, edificiile religioase sau culturale din Galati si Braila, mostenirea etnografica a ruralului etc.


3. Componenta antropica a sistemului teritorial

Are  o  serie  de  similitudini,  dar  si  deosebiri  in  raport  cu Baraganul  invecinat. Cea mai importanta asemanare este data de vechimea popularii si  aici cele mai vechi vestigii arheologice fiind catalogate  ca  apartinand  neoliticului.  Ele  au  fost  descoperite  la Liscoteanca,  Brailita,  Stoicani  sau   Siliste.  Pozitia  geografica  a





Umanizare veche si relativ intensa.

Orase mici, polarizate de sistemul urban Galati-Braila.


favorizat insa concentrarea populatiei in zona marelui cot al Dunarii si a convergentei Dunare-Siret-Prut mai ales datorita activitatilor de navigatie ce au demarat inca din Evul Mediu, dar si debusarii aici a drumului grefat pe Valea Siretului catre Polonia si Marea Baltica.

Densitatea    populatiei    se    inscrie    in    jurul    valorii    de    50 locuitori/km² in Campia Braileisi creste usor in colinele Covurluiului si partea nord-vestica a Podisului Dobrogei. Ea atinge insa valori de peste 250 locuitori/km² in aria Braila-Galati ce se prelungeste precum o apofiza pe cursul Siretului, inspre Tecuci. Dinamica naturala releva doua  aspecte  distincte,  in  vreme  ce  in  Campia  Brailei  bilantul demografic  este  negativ,  in  Platforma  Covurluiului  el  este  pozitiv ceea ce, la nivel regional, reduce indicele scaderii populatiei.

Etnic predomina net populatia romaneasca, la care se adauga rusi  lipoveni, romi. Prezenta a doua mari orase, Galatiul si Braila, ridica mult  ponderea populatiei urbane in balanta demografica pe medii de viata.

Asezarile  rurale  valorifica  structural  si  textural  oportunitatile reliefului  uniform al campiei (unde apar sate mijlocii si mari, cu o grupare ridicata a  gospodariilor in vatra), luncilor si versantilor din zona colinara sau de podis  unde  indicele de dispersie creste spre rasfirare, iar marimea satelor scade  ajungand uneori, in Platforma Covurluiului, sub 500 locuitori.

Fiind o regiune de dimensiuni restranse, Dunarea de Jos are putine orase, dar ea beneficiaza de prezenta a doua municipii mari, invecinate: Galatiul (325 057 locuitori) si Braila (230 687). Apropierea spatiala si tendinta de extindere a intravilanului construit al ambelor centre urbane va conduce, intr-un timp relativ scurt, la aparitia celei mai populate aglomeratii urbane din tara. Ianca, Faurei si Macin sunt orase mici, sub 25 000 locuitori.


 Test de autoevaluare

Unitatea de invatare parcursa va ofera posibilitatea sa comentati alaturat urmatoarele aspecte:

1.  Specificitatea regiunii Dunarea de Jos

2.  Functia siderurgica  a orasului Galati

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare


4. Economia si perspectivele regiunii

Desi cu o suprafata limitata, Dunarea de Jos are un potential


Economie centrata pe industrie, agricultura si transporturi.

Industrie ce valorifica materii prime locale si din import.

Agricultura axata pe cultura cerealelor si cresterea ovinelor.

Arie de intensa dezvoltare a transporturilor navale.


economic important, bazat in primul rand pe afirmarea industriei. Datorita pozitiei sale pe Dunarea fluvio-maritima, Galatiul s-a afirmat ca cel mai important centru siderurgic al tarii, statut castigat odata cu construirea combinatului ISPAT-SIDEX, ce prelucreaza minereul de fier din import. In aceeasi ramura la Braila functioneaza laminorul de tevi si tabla. In ambele centre se construiesc si  se repara nave de diferite  tonaje,  inclusiv  cele  maritime  cu  un  pescaj  sub  7  m.  La Chiscani,          langa   Braila, se                    afla       o        mare   termocentrala     dar si combinatul de celuloza pe baza de stuf recoltat din Delta Dunarii. Braila detine intreprinderi de fire si fibre sintetice, matase artificiala, confectii, prelucrarea carnii etc. La Galati se produc, de asemenea, prefabricate,  zahar,  confectii.  La   Macin,  Greci  si  Iacobdeal  se exploateaza  roci             de   constructie   (granit).                  In         orasele                    mici      se prelucreaza produsele agricole (sfecla de zahar la  Ianca,  lactatele, morarit- panificatie) sau functioneaza mici intreprinderi specializate in bunuri de larg consum.



Agricultura     detine    al     doilea    loc    in     ierarhia     ramurilor economice. Fondul agricol extins si diversificat morfologic asigura conditii propice dezvoltarii culturilor agricole dintre cele mai variate. O fertilitate deosebita o au terenurile din Insula Mare a Brailei unde se produc  cereale  in  maniera  marilor  societati  (ferme)  de  profil.  Se cultiva grau, floarea soarelui, sfecla de  zahar, soia, porumb, orz, plante  furajere.  In  dealurile  Covurluiului  s-au  extins  plantatiile  de pomi fructiferi si vita-de-vie. O problema o ridica secetele si nevoia de irigatii indeosebi in Campia Brailei (unde a functionat sistemul Terasa   Brailei).  Cresterea  animalelor  are  in  prim  plan  ovinele, judetele  Galati  si  Braila,  incadrandu-se  in  principala  regiune  de practicare          a   acestei subramuri    agricole                       din       sud-estul                      tarii (specializata  in  rasa  merinos).  Se  cresc,  de  asemenea  porcine, pasari, bovine.

O    alta   ramura    economica   este    piscicultura,    suprafata luciurilor  de  apa  si  mai  ales  sectoarele  Dunarii  si  afluentilor  sai asigurand o productie de peste ce satisface cererea locala si ofera disponibilitati pentru nevoile altor regiuni.

Turismul este o activitate cu totul secundara datorita, pe de o parte, lipsei unor obiective de mare rezonanta atractiva, iar pe de alta  parte  politicii  deficitare  a  domeniu  a  autoritatilor  de  la  toate nivelurile. In orasele Galati si Braila se practica un turism cultural, de vizitare            a          obiectivelor                antropice              (istorice,     religioase, culturale, monumente). Pe Dunare, desi exista numeroase oportunitati pentru variate forme de turism, singurele la care se apeleaza sunt pescuitul si navigatia de agrement. Singurele statiuni turistice propriu-zise ale regiunii sunt Balta Alba si Lacu Sarat, ambele cu dotari si oferta din sfera turismului curativ, de refacere fizico-psihica.

Transporturile sunt  reprezentate prin calea navigabila, de importanta europeana a Dunarii care deschide regiunii atat accesul spre Europa centrala si de nord, cat si spre Marea Neagra. Porturile Galati si Braila au infrastructuri ale acestui tip de transport.


Desi    situata     excentric,     periferic,    regiunea    este    bine conectata  cu  cai  rutiere  de  restul  tarii.  Importante  sunt  soselele Ploiesti-Buzau-Braila-Galati sau cea care se ramifica din autostrada Bucuresti-Constanta la Slobozia spre Braila si Galati, cu traversarea frontierei spre Republica Moldova O disfunctie majora in transportul rutier este lipsa unor poduri peste Dunare care sa uneasca teritoriul regiunii  cu  cel  dobrogean,  actualmente  rolul  lor  fiind  suplinit  cu bacuri.

Caile ferate se dispun sub forma unui triunghi cu unul dintre varfuri  orasul Galati spre care converg ramificatia magistralei 600 (Bucuresti-Urziceni-Tecuci-Vaslui-Iasi) si magistrala 700 (Bucuresti- Urziceni-Faurei-Braila-Galati.  Din  Galati  porneste  si  o  cale  ferata spre Barlad, de-a lungul Prutului, prin Targu Bujor si Beresti.

Dunarea  de  Jos  este  una  dintre  regiunile  tarii  cu  mari perspective de dezvoltare datorate urmatorilor factori favorizanti:

-  ,pozitia  geografica  la  interfata  a  trei  state  (Romania, Republica Moldova si Ucraina);

- datorita potentialului economic ridicat, Galatiul, ca cel mai important  oras al regiunii transfrontaliere, poate deveni un pol de atractie al acesteia;

- cresterea rolului Dunarii in circulatia fluviala europeana;

- intensificarea circulatiei turistice pe Dunare pe intregul sau

traseu, dar mai ales spre Delta Dunarii.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1. Dunarea de Jos, asa cum o arata si topicul atribuit, se contureaza   ca  entitate  teritoriala  in  bazinul  inferior  al  fluviului omonim, intr-un spatiu al confluentelor acestuia cu Siretul si Prutul. Originalitatea       sa        consta nu                            atat  in             cadrul         fizico-geografic, predominant  de  campie  joasa,  cat  mai   ales  in  functiile  sale economice  si  oportunitatile  de  interrelationare  cu   alte  regiuni, inclusiv  in  domeniul  transfrontalier.  Prin  cele  doua  mari  orase sistemul sau este polarizat eficient, iar prin intermediul Dunarii are dubla deschidere: spore centrul Europei dar si spre Marea Neagra.

2. Galatiul a devenit un mare centru industrial in a doua jumatate  a   secolului  XX..  Combinatul  sau  siderurgic  utilizeaza materie  prima  din   import,   atat  minereul  de  fier  cat  si  cocsul metalurgic.  Amplasarea  sa  aici  a  fost  favorizata  de  localizarea orasului pe malul Dunarii maritime, avand accesul navelor mari de transport asigurat Concomitent, s-a afirmat industria  constructiilor navale, a prelucrarii pestelui, dar si cea textila sau a produselor alimentare.

6. Bibliografie selectiva

1.    x x x (1983), Geogrfia Romaniei, I, Geografie fizica, Editura

Academiei, Bucuresti.

2.  x  x  x  (1984),  Geografia  Romaniei,  II,  Geografie  Umana  si

Economica, Editura Academiei, Bucuresti.

3.  x    x    x   (1969),    Geografia    Vaii   Dunarii   Romanesti,   Editura

Academiei, Bucuresti.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1292
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site