Defileul si Clisura Dunarii - Cazanele - Portile de Fier

Declarat In 1998, acest parc este cel mai mare din Romania, cuprinde 14 rezervatii stiintifice cu protectie integrala, aflate de-a lungul Defileului Dunarii si Portilor de Fier pana la Schela Cladovei. Aceasta zona deosebit de complexa este in buna parte pregatita pentru a intra in circuitul de valori cultural-turistice al Europei. La Drobeta Tr. Severin, Orsova, Berzeasca si Moldova Noua s-au format Centre de Informare ale Parcului, dotate cu expozitii, material documentar, urmand ca in cadrul acestor structuri sa se deruleze programe de ocrotire si studiere a habitatelor din acest spatiu carpato-dunarean.

Defileul si Clisura Dunarii - Cazanele

Intinzandu-se pe o suprafata de 120 km, de la Bazias pana la Portile de Fier, este cel mai lung defileu de pe cursul Dunarii si unic in Europa prin grandoarea configuratiei sale. Prezinta o succesiune de bazinete depresionare ce alterneaza cu clisuri, in Cazanele Mari si Mici latimea fluviului incorsetandu-se pe alocuri pana la 150 m.In urma construirii hidrocentralei la Portile de Fier, prin dimensiunea noului lac de retentie, Defileul Dunarii si indeosebi zona Cazanelor au scapat de grozavia involburarii apelor prin stramtorile marcate de versantii abrupti. S-au numit Cazane pentru ca aici, prin coridoare cu fiorduri, apa parea ca fierbe clocotitor si intunecat. Firul apei zigzaga dupa cum isi facuse loc pentru albie printre stanci. Acest aspect se vede si azi de pe puntea vasului, care o data ajuns in Cazanele Mari trece dintr-un golf intr-altul ocolind pereti stancosi ce apar brusc in fata vasului, insa acest decor nu mai este infricosator. Linistea lacului urca pana la intrarea Dunarii in tara, la Bazias, si se simte pana la Belgrad.

Pornind de la Orsova, mai sus in dreptul localitatii Eselnita incepe intrarea in Cazanele Mici. Drumul prin Defileu se parcurge pe apa sau pe uscat. Soseaua este sapata in stanca pe mai multe portiuni. In dreptul fostei localitati Ogradena, vasul se apropie de malul sarbesc pentru a se citi inscriptia de pe Tabula Traiana, amintind drumul legiunilor romane din anii 101-104, cand mesterii au taiat muntele pentru a construi soseaua pe malul sarbesc. La km D 967,3 peretele Ciucarului Mic este despicat de Valea Mraconiei. Vasele si masinile stationeaza aici pentru a vizita complexul turistic cu acelasi nume. La prima vedere: chipul dacic al lui Decebal daltuit in stanca si manastirea Mraconia parca rasarind din fluviu. Mai sus, pe valea dintre munti se poate vizita micul golf al Mraconiei inconjurat de cabane, tabara de elevi, tabara de pictura.

La km D 970 lacul se lateste brusc formand Golful Dubovei, de aici in sus intrandu-se in spectacolul Cazanelor Mari, unde Dunarea strabate abrupturile albe ale Ciucarului Mare (cota maxima 318 m) si vizavi ale Stirbatului Mare (cota maxima 768 m), albia fluviului avand aici latimea minima de 150 m si adancimea maxima de 80 m. Grandoarea Cazanelor Mari se vede aici numai navigand pe Dunare, soseaua ocolind masivul muntos.

Mai sus, la km D 985 se afla inecate ruinele cetatii medievale Tri Kule (sec. XIV), din care se mai vad doua turnuri rasarind din apa. La km D 1000 apar stancile calcaroase ale Grebenului, soseaua strabate, deasupra lacului, peste roci marnoase si calcare roscate.

Mai sus, unde incepe intrarea (din amonte) in Cazanele Mari, tasneste din ape un pinten al stancii Babacai, loc unde altadata marinarii stationau si faceau rugaciuni, caci urma coborarea in fioroasele Cazane.

Cele doua Cazane formeaza o rezervatie complexa pe o suprafata de 150 ha. Spectacolul este oferit de inaltul decor, muntii se vad in toata verticalitatea lor coborand abrupt pe maluri, adancindu-se in fluviu, taiati de fluviu de-a lungul peretilor stancosi.

Vegetatia cuprinde specii rare, submediteraneene: Clopoteii Cazanelor, mojdreanul, carpinita, lemnul raios, alunul si visinul turcesc, stejarul pufos, artarul trilobat, liliacul salbatic, stanjeneii de stanca, Laleaua de Cazane, specie unica pe glob. Specifice zonei sunt si reptilele: broasca testoasa de uscat, vipera cu corn, soparlele rare (Laceratele taurica, muralis, particola), insecte: fluturii de pestera, scorpionul carpatic etc. La Svinita se afla rezervatie paleontologica, formata din depozite fosilifere jurasice si danubiene. Punctul fosilifer Svinita, pe paraul Saraoschi, cu calcare bogate in amoniti (peste 60 de forme, unele ca niste melci uriasi, contemporani cu dinozaurii), se poate vizita numai cu vaporul in locul numit Pescarie.

Senzationale sunt descoperirile arheologice din pesterile Defileului: pesterile Clemente si Cuina Turcului de la Dubova, cu obiecte antropomorfe din epipaleolitic: ceramica, obiecte de podoaba (cele mai vechi din Romania), unelte de piatra cioplita, unelte folosite de pescari si vanatori in urma cu peste 15.000 de ani. Alte obiecte sugereaza ca grecii intretineau legaturi comerciale cu locuitorii din Clisura. Localnicii au descoperit Pestera cu picturi (Chindia) care dateaza din epoca metalelor. Pestera Ponicova este cea mai mare si cea mai spectaculoasa din Defileu. Se afla in Ciucarul Mare, pe o lungime de 1166 m, strapunsa de paraul Ponicova. Are mai multe galerii, din care Galeria Liliecilor de peste 100 m lungime, 60 m latime si 30 m inaltime - o mirabila catedrala subterana. Pestera Veterani este imensa si umanizata, a fost folosita ca punct strategic de daci si romani, de austrieci si turci, putand adaposti peste 700 de soldati. A fost fortificata de generalul austriac Veterani, de unde si numele pesterii.

Alte atractii pitoresti din Podisul Mehedinti

Pestera Izvernei, Pestera Nutului din satul Balta, numeroase alte pesteri (peste o suta), multe neexplorate inca; Cheile Cosustei; bisericile de lemn; padurile de castani cu fructe dulci din Balvanesti, Balta, Izverna, Ponoarele, Baia de Arama; gospodarii traditionale cu arhitectura specifica zonei de munte si podis, cum sunt cele din localitatea Balta (casele familiilor: Anitescu, Sitaru, Stanchescu, Nicolescu); localitati balneoclimaterice: Bala, Balta, Negoiesti; localitati de interes vanatoresc si pescaresc: Obarsia Closani, Izverna, Bahna; localitati etno-folclorice: Balta, Ilovita, Ciresu, Ponoarele, Izverna.