EUROPA DE VEST CONTINENTALA

Europa de Vest Continentala

Unitati naturale importante ca peisaj:

Masivul Central Francez, M. Vosgi, M. Alpi, M. Pirinei, Bazinul Aquitaniei, Bazinul Parisului, Campiile periferice (vestice), Platourile hercinice

Masivul Central Francez. Este situat in centrul tarii si prezinta o mare varietate a formelor de relief si peisajelor. Constituie un bastion hercinic intens slefuit, compact cu o altitudine medie de aproximativ 700 m..

In partea centrala, in Auvergne, se ridica edificii vulcanice de varsta tertiara sau mai noi care si-au pastrat in mica masura forma initiala. Totusi regiunea vulcanica cea mai complexa poarta numele de Cantal. Aici se gasesc foste cratere, destul de erodate, reprezentativ fiind Plomb du Cantal (1858 m).

A doua treapta in peisajul reliefului este constituita din podisuri, unele situate la altitudini mai mari (ex. Forez, Margeride aflate la peste 1400 m), altele ceva mai jos chiar sub 1000 m (Marche, Limousine, Segala). O parte din acestea sunt formate pe cristalin, scazand in altitudine de la est catre vest. Ele se inscriu intr-o veche peneplena si sunt strabatute de vai, care, datorita inaltarilor tertiare, s-au adancit, creand in profilul longitudinal numeroase rupturi de panta.

Cea de-a treia treapta de relief o reprezinta depresiunile (culoarele). Ea a rezultat din miscarile pe verticala suferite de intregul Masiv Central prin scufundarea unor portiuni pe linii de flexura si in limitele carora se gasesc depresiuni cu caracter de culoare (in lungul vailor Loire si Allier si se numesc: Limagne pe Allier si afluenti; Forez, Roanne pe Loire).

Muntii Vosgi. Sunt situati in nord-estul tarii intre Bazinul Parisului in vest si Campia Alsaciei in est. Altitudinile maxime se gasesc in jumatatea sudica si trec de 1400 m (Balon de Guebwiller - 1426 m). Sunt alcatuiti din sisturi cristaline, gresii, granite. Versantul dinspre Campia Alsaciei este fragmentat de o bogata retea de ape care si a creat vai destul de adancite.

Muntii Vosgi sunt traversati prin trecatori impracticabile iarna. Primesc peste 1000 mm precipitatii medii anuale.

Iernile sunt destul de reci si bogate in zapada, iar toamnele ploioase. Sunt bine impaduriti cu paduri de brad, de amestec brad, stejar si fag, iar spre poale numai de foioase. Culmile inalte sunt acoperite cu o bogata cuvertura ierboasa de pajisti si fanete.

Muntii Alpi se gasesc in partea de est a Frantei si se desfasoara sub forma unui arc pe cca. 350 km, cu convexitatea spre vest. Au aparut odata cu orogeneza alpina. Individualizarea principalelor grupe sau culmi s-a facut pe seama amplelor miscari tectonice, proprii epocii sariajului. Pachetele foarte groase de roci sedimentare s-au alaturat cristalinului existent care a ramas sub forma unei axe mediane, mai mult sau mai putin unitare. Aceste pachete, in buna masura calcaroase, flancheaza spre vest si est nuclee mediane (cristaline).

Altitudinea maxima in Alpii Francezi depaseste 4000 m (4807 m Mont Blanc). Sunt strabatuti de vai puternic adancite, cum sunt Durance, Drome, Isere, Rhone. Eroziunea legata de inghet-dezghet ca si cea torentiala si glaciara au avut si un rol important in fasonarea reliefului. Ea a generat si continua sa creeze creste, abrupturi, vai si circuri glaciare, mari conuri de dejectie.

Muntii Pirinei, o regiune muntoasa masiva, cu inaltimi care trec de 3000 m. Se intind pe circa 400 km de la est catre vest. Prezinta un abrupt pronuntat spre Campia Acvitaniei si unul mai domol catre Ebru. Muntii Pirinei au fost conturati, putin inaintea Alpilor, faza pireneana (eocen mediu-oligocen) fiind considerata ca incheind evolutia tectonica a Pirineilor. Cumpana de ape urmareste o serie de blocuri cristaline ridicate, acoperite catre sud si nord de sedimentar cutat, deseori deformat. Sunt fragmentati de vai puternic adancite si inseuari care permit comunicarea intre Franta si Spania. Nenumarate sunt circurile si crestele glaciare. Pirineii se impart in trei subunitati: Occidentali, Centrali si Orientali.

Pirineii Occidentali sunt culmi alungite care nu depasesc 2000 m, formate din pachete groase, mai ales de calcar. Culmile sunt separate fie de vai adanci, fie de depresiuni. Au un climat oceanic, ploios, cu zapezi trecatoare. Sunt acoperiti cu paduri de stejar si brad, dar si pajisti si fanete.

Pirineii Centrali trec de 2500 m, sunt formati din sisturi cristaline, granite pe seama carora au aparut culmi inalte, greoaie dar si varfuri semete (Pic d'Aneto, Pic du Midi 2877 m). Ghetarii de platou, ca de altfel intreg relieful glaciar cu peste cele 600 de lacuri glaciare mici si relieful fluviatil evident in intregul compartiment muntos si mai ales in etajul alpin maresc frumusetea peisajului.

Pirineii Orientali se gasesc intre inseuarea Puymorens si Marea Mediterana. Sunt formati din mai multe culmi (Canigou, Carlitte) destul de slefuite, separate prin depresiuni tectonice sau de contact.

Un climat mediteranean uscat si cald, cu ploi violente, cu versanti puternic ravenati, acoperiti de paduri, tufisuri, iar la poale si depresiuni terenuri irigate marcheaza nota peisajului.

Bazinul Parisului si Bazinul Acvitaniei. O buna parte a teritoriului tarii este ocupat de campii, unele colinare, in general situate sub 350 m altitudine. Multe din ele au fost bazine de sedimentare (mezo-neozoice) umplute cu materiale diferite caprovenienta din care nu lipsesc calcarele, nisipurile, argilele, marnele.

Bazinul Parisului este delimitat de Masivul Central Francez in sud, Masivul Ardeni in nord, Masivul Armorican in vest si Campia Sane, Muntii Vosgi in est. In aceasta cuveta umpluta cu depozite sedimentare mezozoice si neozoice din ce in ce mai recente spre centru, stratele inclina spre mijlocul bazinului. Asezarea concentrica a structurii este mai evidenta in est si partiala in celelalte regiuni. Sistemele hidrografice au creat liniile majore ale reliefului, definitivat treptat, pentru ca astazi sa reprezinte cel mai tipic si extins relief - structural din Europa Atlantica. Exista un relief de cueste din Lorena pana in Champagne cu dezvoltare spatiala, inaltimi, grad de fragmentare diferit de la vest catre est care se repeta si in bazinul Londrei. Principalele rauri care traverseaza regiunea sunt: Loire, Seine, Meuse, ate. Unele ca si afluentii lor au vai destul de largi delimitate de versanti abrupti (Loire), altele curg pe o mica panta, meandrand.

Suntem in prezenta unui climat de tip parizian, adica un climat continental nuantat sau un climat oceanic degradat, remarcat prin veri calde cu ploi si ierni reci, cu ger si zapada, din ce in ce mai severe catre est.

	Relief structural - Cueste : Lorena; Champagne;   Brie; Beace - Suprafete erozivo-structurale - Tipuri de depresiuni (Woevre) si vai

Campiile periferice (vestice). Sunt cuprinse in aceasta unitate regiunile de joasa altitudine, situate intre tarmul de la Marea Nordului in vest, Campia Germaniei si Masivul Sistos Rhenan in est. Este vorba de Campia Flandrei, regiunile Zeeland, Holland si Friesland. In afara de Campia Flandrei care se afla pe teritoriul Belgiei si mai la sud al Frantei, restul unitatilor fac parte din Polderlandul olandez (o fosta regiune acoperita de apele marii si transformata de om in uscat prin separarea de mare printr-un lung cordon litoral).

Clima temperat-oceanica, se remarca prin temperaturii medii pozitive (ianuarie 0 2⁰C si circa 16 18⁰C in iulie). Cad aproximativ 700 - 750 mm precipitatii aproape tot anul.

Platourile cu altitudine medie si joasa. Sunt intalnite in Belgia (regiunile Brabant, Hesbaye, Condrz, Hainaut, Lorena belgiana, Gutland (sudul Luxemburgului) si Limburg (sudul Olandei). Altitudinile sunt cuprinse intre 200 si 350 m, iar alcatuirea petrografica este predominant sedimentara (calcare, gresii, marne). Clima temperata cu o usoara nuanta de continentalitate spre est.

Platourile inalte. Sunt situate in sud-estul Belgiei grupand cateva interfluvii cu un grad de fragmentare mai accentuat si cu altitudini ce nu trec de 700 m (culmea Botrange - 694 m in inaltimile Fagnes) in nordul Luxemburgului. Regiunea este impadurita cu paduri de foioase daca tinem cont de cantitatea de precipitatii ridicata (1000 - 1300 mm), alaturi de pasuni si fanete.