GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: INDUSTRIA SIDERURGICA

GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: INDUSTRIA SIDERURGICA

_{REPARTITIA GEOGRAFICA A MINEREURTLOR DE FIER}

Siderurgia a fost un element de baza al primei revolutii industriale

Cele mai bune si utilizate minereuri de fier sunt : magnetitul, hematitul, limonitul

Concentratia medie a rezervelor celor 5 state depaseste 5 %

In industria siderurgica principala materie prima o formeaza minereurile de fier alaturi de care fierul vechi detine un procentaj tot mai ridicat . Pentru obtinerea otelurilor superioare sunt folosite si alte metale precum : mangan, crom, nichel, vanadiu, molibden, wolfram (tungsten), titan etc.

M i ne r eu r i l e de f i e r alcatuiesc compusi chimici (oxizi, dioxizi, carbonati, sulfati) ce detin fier intre 20 -70% .In general, pentru a fi eficiente se utilizeaza minereuri cu un continut de peste 20 -

25% fier, dar sunt unele state care utilizeaza si minereuri mai sarace.

Rezervele de minereu de fier. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, rezervele de minereu de fier au fost evaluate la 84,5 mld.t. Cercetarile ulterioare au pus in valoare noi zacaminte, astfel ca ultimele estimari indica 151 mld.t , rezerve sigure cu un continut mediu in metal de 42, % si 230 mld.t. rezerve potentiale cu un continut mediu in metal de 44,1%. Rezervele sigure pot acoperi necesarul mondial pentru 150 de ani, iar cele potentiale pentru aproape 233 de ani.

Inegal distribuite pe continente si state, minereurile de fier sunt diferentiate prin continutul de metal, prin adancimea la care se afla si posibilitatile de extractie, preparare, transport si prelucrare. Se constata ca cele mai bune minereuri, sub aspectul concentratiei, sunt detinute de Australia Africa de Sud, India, Brazilia si Venezuela. Pe de alta parte, unele tari au reusit o identificare completa a resurselor, ponderea lor scazand in totalul rezervelor potentiale: China, Franta.

Federatia Rusa are o productie in declin puternic, astfel ca a ajuns a 4-a producatoare mondiala desi este tara cu cele mai

Anomalia Kursk- Belgorod se intinde pe circa

000 km²

Figura1 Repartitia rezervelor de minereuri de fier

mari resurse din lume. Principalele acumulari de minereu de fier se gasesc in anomalia magnetica de la Kursk - Belgorod (100 mld.t), in peninsula Kola si la sud de Moscova (Lipetk). Minereurile cu cel mai bogat continut de metal -75% se gasesc la Magnitnaia Gora in Ural si detin aproape 2 % din rezervele tarii. Zonele asiatice ale Rusiei detin 30% din rezerve In Siberia

Zacamintele de la Krivoi Rog sunt complexe, dar domina hematitul

Rezervele Frantei, Germaniei, Marii Britanii sunt aproape epuizate

Productia de minereu a Chinei a fost fortata de cererea mare din partea pietei interne

Prima regiune de extractie se mai numeste

si ,patrulaterul de fier al Indiei "

Australia este cea mai mare exportatoare de minereu de fier

Minereul este numit itabirit

Centrala sunt mai importante zacamintele de la Angara Ilim si Angara Pitsk. Desi in ultimele decenii s-a trecut la valorificarea zacamintelor situate la est de Ural (Siberia Vestica si Extremul Orient) rolul minereurilor de aici este mai scazut, din cauza lipsei fortei de munca, dar si a conditiilor dificile de exploatare.

Ucraina dispune de zacamintele imense de la Krivoi Rog apreciate la cca. 20 mld.t. Minereul de aici este de calitate superioara, iar extractia se face mai ales in cariera. Apropierea de bazinul carbonifer Donetk a determinat aparitia unei regiuni siderurgice foarte puternice. Alte zacaminte sunt cele din Peninsula Kerci, de dimensiuni mult mai mici si de calitate mai scazuta.

Europa de Vest este deficitara in minereuri de fier. Industria siderurgica din Europa vestica functioneaza, in prezent, pe baza importurilor masive din Africa, Asia si Australia Doar Suedia se impune atat cantitativ cat si calitativ (5 % continut in metal) avand importante rezerve in Laponia, exploatate la Kiruna, Kirunavora si Gallivare si expediate prin porturile Lulea si Narvik. A doua zona importanta este in Suedia centrala, exploatate la Bergeslagen-Gransgerberg .

China a fost multi ani prima producatoare mondiala fiind devansata in prezent de Brazilia. Concentratia in metal este mai redusa si anume de 39%. Asa sunt zacamintele din jumatatea nordica a tarii, in apropiere de Anshan, ca si cele din platoul mongol, de la nord de Huang He. In partea sudica sunt zacaminte cu un continut de fier mai ridicat, dar cu rezerve mai mici. Asa se explica importul de minereu de fier din Brazilia, Australia si India. Datorita apropierii de resursele carbonifere se exploateaza mai intens minereurile din NE (Anshan, Benxi si Tunhua) ca si cele din provinciile Sichuan si Guizhou.

In India, zona principala de extractie o reprezinta statele Bihar si Orissa. Rezerve importante se exploateaza si in zona centrala si cea sudica la Madras-Myssore. Situate aproape de suprafata si avand un continut bogat in fier (61% ), minereurile din India sunt exportate in multe tari

Australia a treia producatoare mondiala, dispune de mari zacaminte in zona arida din V si NV la Mount Newman, Yampi Sound, Pilbara, Mount Tone Price etc. In partea central-sudica, principalele zacaminte se exploateaza la Iron Baron, Iron Duke, Iron Monarch. Cea mai mare parte din productie este furnizata Japoniei, S.U A. si Europei vestice . Exploatarile in cariera si continutul ridicat de metal (64% ) au dus la cresterea rapida a productiei si exportului.

Brazilia este in prezent cea mai mare producatoare de minereu de fier din lume. Cea mai mare parte a rezervelor se afla in zona centrala a statului Minas Gerais, in "patrulaterul de fier", in regiunea Itabira, in statul Para unde exista o mare exploatare in cariera, la Carajas. Continutul de metal atinge 60 %. Rezerve mai mici se gasesc in statele Mato Grosso, Bahia, Sao Paolo, Parana si in tinuturile din nord.

Exploatarile de la El Pao au fost deschise cu investitii din S.U.A.

Minereurile situate la sud de Marile Lacuri sunt denumite taconite

In Pen. Labrador multe asezari umane au aparut ca urmare a mineritului

Toate cele 3 state africane au minereuri de buna calitate

Complexul Bushweld este cel mai important pentru crom

In America Latina rezerve insemnate de minereuri, in afara de Brazilia, mai detin Venezuela, in marele zacamant Cerro Bolivar si la El Pao, in buna parte exportate in S.U.A., apoi Mexic, Bolivia, Peru, Chile.

In S U.A. rezerve si exploatarile se concentreaza in zona Marilor

Lacuri care detine 7 % din rezerve si productie. Arealele bogate in minereu de fier se gasesc in statele Minnesota, Wisconsin si Michigan. Aici se afla cea mai mare grupare siderurgica din lume. A doua regiune o formeaza Muntii Appalachi cu rezerve apreciabile, pe rama vestica, in statele New York si Pennsylvania dar si in sud, in statele Alabama, Georgia si Tennessee.

Partea vestica a S.U.A. constituie a treia arie geografica, bogata in zacaminte feroase. Acestea sunt localizate in statele: Dakota, Colorado, Utah, Oregon, Idaho, California, Nevada, Arizona.

Ca urmare a importului masiv de produse siderurgice din Japonia, Uniunea Europeana si unele tari in curs de dezvoltare, siderurgia S.U.A. nu functioneaza la intreaga capacitate de multa vreme.

Canada are zacaminte mari in scutul canadian, (Pen. Labrador), mai putin bogate in metal -39% . Canada este un important furnizor pentru siderurgia S.U.A., in special din provincia Ontario de unde minereul se transporta pe sistemul Marilor Lacuri

Africa si-a sporit substantial productia de minereu de fier, cel mai important producator fiind Africa de Sud, urmata de Liberia si Mauritania care obtine 80 % din veniturile realizate din import. Rezerve si productii mai mici au si Algeria, Angola, Gabon, Guineea etc.

Comertul cu fier vechi reprezinta cca. 250 mil.t. anual cele mai intense fluxuri fiind in cadrul Uniunii Europene, in Asia de Sud si de Est, in America de Nord.

Metale pentru aliaje. Acestea sunt utilizate pentru a conferi produselor siderurgice anumite insusiri: duritate, elasticitate, rezistenta la coroziune etc.

M anganul se gaseste in natura sub forma de oxizi si imprima otelului duritate si rezistenta la uzura. Rezervele sunt evaluate la

812 mil.t. fiind concentrate in Africa de Sud, Ucraina care detin peste 30% fiecare, Gabon 5,5 , India, Australia si Brazilia care au intre 2 - 3,5% fiecare. Cele mai mari zacaminte se gasesc la Ciatura in Caucaz, Nikopol in Ucraina, Kazahstan, Ural si Siberia in Rusia, in provincia Cap din Africa de Sud, in statele Mato Grosso si Minas Gerais din Brazilia si podisul Yeye din Gabon. Recent, au devenit insemnate tari producatoare de minereu de mangan si Australia, India si Japonia.

C r om ul este folosit la fabricarea otelului inoxidabil si la cromare. Cromul se obtine din cromit, care este prezent in rocile eruptive. Rezervele mondiale sunt evaluate 3 mld. tone din care 70% in Africa de Sud, apoi in Zimbabwe %, Albania, Turcia, Indonezia, India, Filipine si Finlanda.

Zacamintele de la Norilsk (Siberia de Vest) sunt considerate cele mai mari din lume

China detine 5 % din productia mondiala de wolfram

Nic h e lu l este utilizat la fabricarea otelurilor speciale rezistand la atacul acizilor, dar si la obtinerea de aliaje (alpaca, argentan, constantan si nichelina). Rezervele sunt evaluate la 50 mil. tone si sunt cantonate in Noua Caledonie (peste 30%), Canada, Rusia, Cuba, Republica Dominicana. Cele mai mari producatoare de nichel sunt: Canada, Fed. Rusa, Noua Caledonie, Australia.

W ol f r am ul se obtine din wolframit, este foarte rezistent si este folosit la fabricarea filamentelor pentru becurile electrice (se topeste la 3400C), a otelurilor speciale si pentru placute widia. Zacaminte importante se gasesc in China (45%), Rusia (13%), SUA (7%), Canada (12%), Suedia si Portugalia.

C obal t ul are o mare duritate, si intra in componenta unor aliaje. Se foloseste la fabricarea sticlei si portelanului si este utilizat in terapeutica. Rezervele sunt mici, circa 3 mil. tone R.D.Congo

Cuba 31%).

Ti t anul desi raspandit in natura, se gaseste in concentratii mici. Este folosit la fabricarea otelurilor speciale in aeronautica, constructii aerospatiale si in pictura sub forma de oxid de titan, un pigment alb. Importante zacaminte sunt in India, Australia, Finlanda, Norvegia, Rusia, Japonia, Africa de Sud, Canada, SUA si Brazilia. Principalii exportatori de titan sunt Rusia si Japonia.

V anadi ul confera otelurilor o mare rezistenta; resursele se gasesc in special in Rusia 60 , Africa de Sud 0%, China 14 , SUA, Finlanda, Norvegia si Chile.

M ol i bden ul este folosit la fabricarea otelurilor speciale. Circa

50% din rezerve si productie apartin SUA, fiind urmata de Chile

Canada (8%), Rusia (8%), China, Japonia.

Test de autoevaluare 1.

In acest subcapitol a fost prezentata distributia geografica a principalelor resurse de minereuri feroase si pentru aliaje

a) Incercati sa explicati de ce putine state dispun de minereuri cu o concentratie foarte buna.

b) Care sunt implicatiile prezentei minereurilor pentru aliaje intr-un numar redus de state ?

Retine !

Comentariile la aceste probleme le gasiti la sfarsitul capitolului

In acest subcapitol a fost prezentata repartitia geografica a principalelor detinatoare ale resurselor de minereuri de fier si pentru aliaje

_{2. DISTRIBUTIA PRODUCTIEI DE OTEL}

Productia mondiala de otel a atins un nivel record, de peste

1mld. t in 2004, aproape % revenind Chinei

S.U.A. au impus masuri de protectie datorita preturilor mai mici

practicate de UE si unele tari din Europa Centrala si de Est

Procesele de delocalizare sunt printre cele mai evidente in cadrul industriei mondiale

Topirea minereurilor, elaborarea fontelor, otelurilor si laminatelor implica procese tehnologice complexe, ce se realizeaza in centre integrate sau specializate. Gradul de organizare si dotare, precum si criteriile de amplasare a obiectivelor siderurgice, difera de la o tara la alta.

Economia mondiala a fost marcata in ultimii ani de o crestere neintrerupta pentru tarile dezvoltate cu economie de piata, exceptand Japonia care, afectata de criza asiatica, a inregistrat o reducere severa a ritmului de dezvoltare economica. In majoritatea acestor tari gradul de utilizare a capacitatilor productie s-a situat peste media istorica de 8 %. Evolutia economica in tarile aflate in tranzitie a confirmat aprecierile potrivit carora transformarea sistemului este un proces indelungat, costisitor din punct de vedere economic si social. Ultimii ani au evidentiat si faptul ca echilibrul macroeconomic ramane inca fragil acolo unde modificarile institutionale au fost incomplete sau superficiale. tarile in curs de dezvoltare din Asia si America Latina au fost afectate si ele de tulburarile financiare ceea ce a determinat o marire a fragilitatii pietelor de desfacere a produselor siderurgice.

In acest context industria siderurgica inregistreaza un proces important de restructurare, exprimat prin reducerea numerica a unitatilor producatoare, cu exceptia catorva tari in curs de dezvoltare, prin expansiunea minilaminoarelor atat din punct de vedere numeric cat si in privinta cresterii capacitatilor individuale de productie (unele depasesc deja 1 milion t/an). In acelasi timp se constata si o inlocuire a procedeelor traditionale de obtinere a produselor siderurgice cu unele moderne, cu un consum mai mic de materii prime si energie si cu o eficienta sporita.

In ultimii ani se constata o crestere a protectionismului datorita prezentei unui excedent de oferta, deteriorarii pietelor de desfacere in numeroase tari si scaderii semnificative a preturilor, uneori sub nivelul costurilor de productie. Dezvoltarea sectoarelor consumatoare de otel in tarile cu forta de munca ieftina, care nu sunt producatoare importante de otel, determina un volum ridicat al fluxurilor dinspre tarile industrializate, lucru confirmat de importurile mari efectuate de tarile asiatice pana la declansarea crizei economice.

Tendinta de specializare a productiei este tot mai evidenta, putine companii producand o gama completa de laminate. Foarte multi producatori s-au orientat spre o productie restransa, ca diversificare, de sortimente pe care le realizeaza cu o eficienta ridicata. In acelasi timp, construirea unor noi capacitati de productie este destul de costisitoare si necesita o perioada de cativa pana la intrarea in exploatare. Aceste cauze determina companiile siderurgice sa exploateze la maxim instalatiile pentru a fi eficiente si a reduce cheltuielile specifice.

Un rol important pentru producatorii din tarile in curs de dezvoltare revine

investitiilor straine directe

In Asia isi au originea cateva companii gigant : Mittal Steel (prezenta si in Romania), Posco, Nippon Steel

Japonia a dominat multi ani piata otelului

Producatorii traditionali se confrunta cu prezenta unui excedent de capacitate in urma scaderii dramatice a cererii din partea pietei militare a fostelor tari comuniste cat si prezentei crizei financiare din Asia. Astfel, Federatia Rusa si Ucraina, care livreaza pe piata internationala peste 34 mil. tone (21% din exportul mondial), au fost grav afectate de scaderea cererii din partea tarilor asiatice care reprezinta principala lor piata de desfacere. In conditiile in care cererea interna este practic foarte mica, iar schimburile intre tarile C.S.I. se limiteaza la tranzactii de tip barter, producatorii de aici sunt dependenti intr-o masura foarte mare de export, ceea ce duce de multe ori la practicarea unor preturi de dumping.

Asia reprezinta principala regiune producatoare de otel din lume, cu peste 40% din totalul mondial, fiind in acelasi timp si continentul cu cea mai buna dinamica (crestere cu circa 10% pe an).

China este primul producator realizand in 2 04, aproape 272 mil. t. Industria siderurgica din aceasta tara a fost fondata de catre japonezi inca inainte de cel de al doilea razboi mondial si a fost modernizata in ultimele decenii tot cu sprijin japonez. Cele mai mari centre siderurgice, care integreaza centre carbonifere, furnale, otelarii si laminoare sunt : Anshan, Baotou, Wuhan. Evolutia deosebita a productiei se datoreaza cresterii puternice a consumului intern ceea ce va face ca aceasta tara sa ramana principalul producator mondial de otel si in viitor.

Japonia cu o productie de peste 112 mil. tone in 2004 ocupa locul II pe glob. Japonia isi procura materiile prime din import, in special din Australia 40% din minereul de fier), India si Brazilia. Catre aceste state ca si spre Filipine, Malaezia, Chile, Peru, se indreapta o mare parte din productia siderurgica japoneza. Mari complexe siderurgice, cu fluxurile tehnologice automatizate in intregime, se gasesc la Fukuyama si Kytakyushu. Cea mai importanta grupare siderurgica se afla in sudul tarii: Kobe, Okayama, Yawata etc., iar cea de-a doua in jurul capitalei. (Kawasaki, Yokohama, Chiba). In paralel cu importul de minereuri si carbuni, Japonia achizitioneaza si mari cantitati de fier vechi din America de Nord, India si Australia. Intensificarea concurentei internationale si cererea slaba din partea pietei interne au determinat regruparea a trei mari producatori interni: Nippon Steel, Sumitomo Metal Steel si Kobe Steel care au incheiat un acord privind reducerea capacitatilor mai putin rentabile. In 2002 a fost realizata o alianta intre alti doi mari producatori: NKK si Kawasaki Steel care au format compania JFE Holdings.

Coreea de Sud este a treia producatoare de otel din continentul asiatic si a 5-a din lume in anul 2004 cu o productie de circa 47 mil t., dar cu un consum intern mai mare, ceea ce face ca aceasta tara sa devina un importator net de produse de siderurgice.

Tehnologiile americane sunt mai costisitoare comparativ cu UE sau Japonia

Siderurgia ruseasca, ca de altfel din toate tarile foste comuniste,

produce la un nivel de circa 50% din capacitatea anului

India realizeaza o productie insemnata de otel (32 mil. t.) in NE tarii, la Bhilai, Jamshedpur, Bokaro, regiune bogata in resurse de carbuni superiori, minereuri de fier, crom si mangan.

SUA cu o productie de aproape 98 mil. tone se afla pe locul trei in lume. Daca in perioada 9 5-1970 SUA a detinut constant primul loc in productia de otel, in ultimul timp a ajuns sa importe pana la 0% din nevoile de consum din Japonia si Uniunea Europeana. Initial siderurgia a fost amplasata in apropierea Muntilor Appalachi, la Pittsburg, apoi au aparut mari uzine in zona Marilor Lacuri, la Chicago, si Cleveland. Recent, pe baza minereurilor din import s-au adaugat uzinele de la Sparrows Point si Monisville de pe litoralul golfului Chesapeacke, pe bordura Golfului Mexic sau pe coasta Californiei (Los Angeles, San Francisco).

Se constata preocuparea societatilor siderurgice pentru restructurare , dar mai ales pentru consolidarea in societati mari care sa poata face fata procesului de modernizare. Astfel International Steel Group a cumparat compania Bethlehem Steel, iar grupul United States Steel a achizitionat National Steel. Realizarea acestor achizitii a permis, pentru prima data, ca o companie americana sa figureze printre marii producatori de otel pe plan mondial: UNITED STATES STEEL, care in 2002 era a sasea producatoare dupa ARCELOR (UE), ISPAT (India), POSCO (Coreea de Sud), NIPPON STEEL (Japonia) si JFE (Japonia).

Canada prelucreaza materiile prime interne realizand 16 mil. tone anual. Gruparea siderurgica cea mai importanta se afla la nord de Marile Lacuri, si este formata din centrele: Hamilton, Toronto, Montreal si Elliot Lake. Alte centre importante sunt Vancouver, in vest si Winnipeg, in partea centrala a tarii.

In Brazilia, principalul producator din America de Sud (70% din totalul productiei continentale ), a realizat peste 33 mil. t. in 2004 valorificand o parte din minerul de fier extras in tara. Uzine siderurgice de mare capacitate se gasesc la Volta Redonda, Belo Horizonte, Acaminas si Macapa.

Productii mai mici de otel realizeaza in aceasta parte a lumii si

Mexic, Argentina si Venezuela.

In Europa, cea mai importanta producatoare este Federatia Rusa (64 mil. t. in 20 4). Industria siderurgica a Rusiei a cunoscut un declin puternic dupa 1990, datorita pierderii unor piete traditionale si restructurarilor economice interne. Zona muntilor Ural ramane in continuare de importanta deosebita cele mai mari centre fiind: Celeabinsk, Ekaterinburg, Magnitogorsk. In apropiere de Moscova siderurgia s-a dezvoltat pe baza minereurilor de fier de la Kursk-Belgorod, principalele centre fiind Tula, Lipetk, Novolipetk. Siderurgia din Siberia, desi dispune de materii prime deosebite, este de mai mica importanta datorita distantelor mari. Se remarca centrele: Novokuznetk, Novosibirsk, Kemerevo.

Pentru a face fata concurentei, grupurile germane Krupp si Thyssen au fuzionat

Italia si Franta au o siderurgie dominanta de tip litoral

Uniunea Europeana a insumat o productie de aproape 170 mil. tone (cu putin mai mult comparativ cu anul 2000 , in pofida majorarii importurilor din Asia si tarile est europene.

Germania a produs circa 46 mil. t. in 2004. Cu o traditie deosebita in domeniul siderurgic cu resurse carbonifere, si minereuri de fier din import, are o productie care ii asigura exportul pe piata Americii de Nord si in cadrul Uniunii Europene. Mai mult de 75% din productia de otel se obtine in gruparea Ruhr. Importurile sunt asigurate din Suedia, Mauritania, Africa de Sud, Australia. O parte se prelucreaza in porturile nordice Hamburg, Bremen, Lbeck iar restul se transporta pe Rhin. O alta arie siderurgica o reprezinta bazinul Saar, cu centrele Dillingen, Saarbrucken si Neunkichirchen care utilizeaza si minereuri indigene desi sunt de calitate inferioara. Alte centre siderurgice se gasesc in est la Branderburg, Eisenhuttenstadt si Calbe.

Italia si-a creat o siderurgie moderna pe baza materiilor prime importante. Moderne centre siderurgice sunt: Genova, Torino, Milano, Napoli si Taranto. In 2004 a produs 28 mil.t.

Franta a realizat 21 mil.t. in 04 ,in special, din materii prime indigene. O arie siderurgica traditionala o reprezinta Lorena, cu centrele Metz, Nancy, Thionville si Briey, care da 2/3 din productia tarii. In Podisul Central Francez s-au dezvoltat centrele Creuzot, St. Etienne si Nevers, iar pe baza importurilor de materii prime s-au construit uzine moderne in porturile Dunkerque, Le Havre, Bordeaux si St. Nazaire.

Marea Britanie a dezvoltat de timpuriu industria siderurgica. In

1850 dadea 70% din productia de otel a lumii, in 19 3 ponderea scazuse la 10%, iar in prezent este de sub 2%. Centrelor siderurgice mai vechi Sheffield, Birmingham li s-au adaugat cele din porturile: Cardiff, Swansea, Bristol, Glasgow, Newcastle, Middlesbrough. In 2004 a realizat 14 mil. t.

Test de auto evaluare 2.

Acest subcapitol a prezentat tendintele actuale din productia mondiala de otel si situatia marilor producttori

a) Cum explicati declinul puternic al productiei de otel in

fostele tari comuniste ?

b) Incercati sa explicati introducerea masurilor protectioniste in comertul cu produse siderurgice

Comentarii pentru aceste probleme gasiti la sfarsitul capitolului

Retine ! In acest subcapitol s-au prezentat mutatiile intervenite in industria siderurgica si distributia marilor producatori de otel

_{RESTRUCTURAREA SIDERURGIEI MONDIALE}

Restructurarea a fost impusa de cresterea costurilor legate

de materiile prime, energie, forta de munca, dar si de cerintele impuse de protectia mediului

Tehnologia bazata pe arc electric avantajeaza tarile care folosesc fierul vechi ca materie prima si dispun de suficienta energie electrica

Una din tendintele prezente in productia de otel este descresterea rapida a ponderii cuptoarelor Simens-Martin in totalul productiei mondiale, de la aproape 0% in 19 0 la 4% in

In unele tari aceasta tehnologie a fost complet abandonata: in Japonia inca din 1979 si in S.U.A. din 1 92 sau este neglijabila cum este cazul tarilor din Uniunea Europeana. tarile din Europa Centrala inregistreaza si ele o descrestere rapida a participarii acestui procedeu la productia de otel, dar in tarile C.S.I. ponderea acestei tehnologii este inca importanta ca si in cateva tari in curs de dezvoltare, reprezentate in special de China si India.

Productia obtinuta in convertizoare cu oxigen a cunoscut o relativa stagnare incepand cu anul 974, dupa o crestere cu 1 % in perioada 1970-1 74. La nivel regional se constata ca participarea acestui procedeu este in descrestere in tarile Uniunii Europene de la 0% in 1981 la 60% in 2 04), in Japonia (de la

in 1970 la 73% in 2004) si, cu ritmuri mai mici, in S.U.A..

In tarile din CSI ponderea acestei tehnologii este in crestere permanenta, de la aproape 20% in 1970 la 56% in anul 2000, ca de altfel in toate tarile Europei Centrale, si in multe din tarile in curs de dezvoltare, indeosebi in China unde de la 2 % in 1970 s- a ajuns la 83% in 2004. Ponderi foarte mari ale productiei de otel obtinuta prin insuflare de oxigen sunt prezente in Olanda - 98%, Slovacia - 92%, Cehia - 88%, Australia - 87%, Romania - 80%.

O crestere semnificativa si continua inregistreaza procedeul de obtinere a otelului in cuptoare cu arc electric in toate regiunile lumii. Numarul unitatilor bazate pe acest procedeu a crescut de la

86 in 970 (14% din total) la peste 300 in 2004, reprezentand

34% din total. La nivel global productia de otel obtinuta in cuptoare electrice a crescut de la 15% in 1 70 la aproape 33% in

2004. Tendinta de crestere a participarii acestui procedeu s a manifestat pentru marii producatori, indeosebi in S.U.A. unde s-a ajuns la o pondere de 45% si Japonia cu 5%. Sunt cateva tari in care disponibilitatea de energie electrica cat si utilizarea fierului vechi au determinat o crestere deosebita a utilizarii cuptoarelor cu arc electric Luxemburg 100 , Spania 1%, Turcia 64%, Italia

Tehnologia cu arc electric este utilizata, in general, in unitatile cu capacitati mici, orientare considerata a fi cea mai eficienta si care, fiind bazata pe utilizarea fierului vechi, determina penetrarea pietelor rezervate productiei de otel obtinuta in convertizoare cu oxigen. Noile tehnologii utilizate permit obtinerea unui otel de aceeasi calitate ca si in cazul utilizarii insuflarii de oxigen, ceea ce va putea conduce la inlocuirea

unitatilor de productie integrate, iar in cazul perioadelor cu cerere

mica unitatile mici sunt superioare, ca eficienta, celor integrate.

O dezvoltare deosebita a capatat metoda bazata pe turnarea continua, cea care inlocuieste in mod evident vechea tehnologie de topire a blocurilor de metal. Incepand cu anul 19 7 aceasta metoda are o participare de peste 80% la productia mondiala de otel.

Se poate constata existenta diferentelor majore intre ponderea acestei tehnologii in Japonia, S.U.A., Canada si Uniunea Europeana unde procentajele depasesc 9 % si tarile din Europa Centrala si de Est si chiar China, primul producator mondial de otel

Unitatile integrate pot sa asigure toate fazele ciclului productiv

Se poate constata o puternica concentrare a capitalului - ex. grupul ISPAT a fost preluat de Mittal Steel, crearea grupului

ARCELOR (franco- luxemburghez- spaniol).

Noile tehnici mentionate vor schimba in mod decisiv structura industriei siderurgice, iar producatorii de otel vor trebui sa faca fata unor optiuni diferite. Specialistii considera ca in viitor industria siderurgica va fi structurata pe urmatoarele tipuri de unitati producatoare:

- unitati conventionale integrate bazate, in principal, pe convertizoare de cu oxigen, care beneficiaza de o economie de scara, o mare experienta si investitii deja amortizate. Aceste intreprinderi se vor concentra asupra ridicarii calitatii, iar avantajul comparativ va fi dat de abordarea unor strategii diferentiate;

- unitatile conventionale de capacitate mica bazate pe utilizarea fierului vechi. Acestea sunt beneficiare ale unei flexibilitati in productie si de investitii reduse, comparativ cu prima categorie. Ele folosesc tehnologia bazata pe arc electric si turnarea in foi foarte subtiri. Avantajul comparativ va fi dat, in aceasta situatie de strategia liderului de pret;

- unitati noi, integrate, de capacitate redusa cu o strategie tehnologica ce poate fi considerata ca un proces de introducere a inovatiilor de ultima ora. Aceste noi intreprinderi vor penetra piata producatorilor traditionale de otel, iar avantajul comparativ va fi asigurat tot de politica liderului de cost.

Test de autoevaluare 3.

Acest subcapitol a prezentat, pe scurt, cateva probleme legate de restructurarea siderurgiei mondiale.

a) Incercati sa explicati dominarea tehnologiei bazate pe insuflare cu oxigen si cu arc electric in siderurgia mondiala

Comentarii pentru aceste probleme sunt prezente la sfarsitul

capitolului

Retine ! Subcapitolul prezent prezinta probleme legate de schimbarea tehnologiilor cat si tendintele privind structura unitatilor siderurgice

RASPUNSURI SI COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE AUTOEVALUARE

Testul de autoevaluare

a) Minereurile foarte bune se gasesc in regiunile vechi de uscat. b) Statele posesoare pot controla piata metalului respectiv. Testul de autoevaluare

a).Declinul s-a datorat pierderii pietelor traditionale, scaderii cererii interne etc.

b) Masurile protectioniste sunt impuse de protejarea producatorilor interni

Testul de autoevaluare

a) Cele doua tehnologii au fost impuse de cresterea preturilor la materiile prime si energie, de necesitatea sporirii randamentelor (implicit scaderea costurilor cu forta de munca), de nevoia reciclarii unor produse manufacturate.

LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 1

Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoasterea capitolului Industria siderurgica al cursului de Geografie economica. Raspunsurile la intrebari vor fi transmise prin posta tutorelui pentru comentarii, corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :

-titulatura acestui curs

numarul lucrarii de verificare

numele si prenumele cursantului acestea se vor mentiona pe fiecare pagina)

adresa cursantului

Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat si sa nu depaseasca 0 de cuvinte. Pentru usurinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum si o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, scoala unde activati si pozitia in cadrul corpului profesoral.

Care erau asteptarile dumneavoastra de la acest curs?

Problemele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele :

) Identificati consecintele situatiilor distributie diferentiate dintre detinatorii resurselor de materii prime si producatorii de otel

) Analizati cauzele cresterii ai descresterii productiei de otel in statele dezvoltate sau in curs de dezvoltare.

) Cum vedeti situatia actuala a siderurgiei romanesti si in contextul intrarii in Uniunea Europeana ?

) Pe baza datelor statistice obtinute din bibliografie analizati modalitatile de obtinere a otel Siemens- Martin, arc electric, insuflare cu oxigen, turnare continua)

In evaluarea raspunsurilor fiecare problema va fi notata cu maximum 0 puncte, iar nota finala va reprezenta media aritmetica a notarilor partiale.

_{Bibliografie minimala}

Braghina C , Zamfir Daniela , , Aspecte privind evolutia recenta a siderurgiei mondiale. Terra, nr , Societaea de geografie din Romania, Bucuresti

Erdeli G. Braghina C , Frasineanu D , , Geografie economica mondiala, Edit. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

Gamblin A , Economia Lumii , Edit. Stiintelor Sociale si

Politice, Bucuresti

Negoescu B.,Vlasceanu Gh , , Geografie economica. Resursele

Terrei, Edit. Meteora Press. Bucuresti

(2000- 004), The Steel Market, U. N. New York