Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: INDUSTRIA SIDERURGICA

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic




GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: INDUSTRIA SIDERURGICA




1. REPARTITIA GEOGRAFICA A MINEREURTLOR DE FIER


Siderurgia a fost un element de baza al primei revolutii industriale

Cele mai bune si utilizate minereuri de fier sunt : magnetitul, hematitul, limonitul

Concentratia medie a rezervelor celor 5 state depaseste 50%


In  industria  siderurgica  principala  materie  prima  o  formeaza minereurile de fier alaturi de care fierul vechi detine un procentaj tot mai ridicat . Pentru obtinerea otelurilor superioare sunt folosite si alte metale precum : mangan, crom, nichel, vanadiu, molibden, wolfram (tungsten), titan etc.

M i ne r eu r i l e  de  f i e r alcatuiesc compusi chimici (oxizi, dioxizi, carbonati, sulfati) ce detin fier intre 20 -70% .In general, pentru a fi eficiente se  utilizeaza  minereuri cu un continut de peste 20 -

25% fier, dar sunt unele state care utilizeaza si minereuri mai sarace.

Rezervele  de  minereu  de  fier.  Dupa  cel  de-al  doilea  razboi mondial,  rezervele de minereu de fier au fost evaluate la 84,5 mld.t.  Cercetarile  ulterioare  au  pus  in  valoare  noi  zacaminte, astfel ca ultimele estimari indica 151 mld.t., rezerve sigure cu un continut mediu in metal de 42,8% si 230 mld.t. rezerve potentiale cu un continut mediu in metal de 44,1%.  Rezervele sigure pot acoperi necesarul mondial pentru 150 de ani, iar cele potentiale pentru aproape 233 de ani.

Inegal distribuite pe continente si state, minereurile de fier sunt diferentiate  prin continutul de metal, prin adancimea la care se afla si posibilitatile de extractie, preparare, transport si prelucrare. Se constata        ca               cele mai     bune  minereuri,                 sub    aspectul concentratiei, sunt detinute de Australia,  Africa de Sud, India, Brazilia si Venezuela. Pe de alta parte, unele tari au  reusit o identificare completa a resurselor, ponderea lor scazand in totalul rezervelor potentiale: China, Franta.


Federatia Rusa are o productie in declin puternic, astfel ca a ajuns a 4-a producatoare mondiala desi este tara cu cele mai


Anomalia Kursk- Belgorod se intinde pe circa

120 000 km2


Figura1 Repartitia rezervelor de minereuri de fier

mari resurse din lume. Principalele acumulari de minereu de fier se gasesc  in anomalia magnetica de la Kursk Belgorod (100 mld.t),  in  peninsula   Kola  si  la  sud  de  Moscova  (Lipetk). Minereurile cu cel mai bogat continut de metal -75% se gasesc la Magnitnaia Gora in Ural si detin aproape 20% din rezervele tarii. Zonele  asiatice  ale  Rusiei  detin  30%  din  rezerve  In  Siberia



Zacamintele de la Krivoi Rog sunt complexe, dar domina hematitul

Rezervele Frantei, Germaniei, Marii Britanii sunt aproape epuizate

Productia de minereu a Chinei a fost fortata de cererea mare din partea pietei interne

Prima regiune de extractie se mai numeste

si ,,patrulaterul de fier al Indiei

Australia este cea mai mare exportatoare de minereu de fier

Minereul este numit itabirit


Centrala sunt mai importante zacamintele de la Angara Ilim si Angara  Pitsk. Desi in ultimele decenii s-a trecut la valorificarea zacamintelor situate  la est de Ural (Siberia Vestica si Extremul Orient) rolul minereurilor de aici este mai scazut, din cauza lipsei fortei de munca, dar si a conditiilor dificile de exploatare.

Ucraina  dispune  de  zacamintele  imense  de  la  Krivoi  Rog apreciate  la  cca.  20  mld.t.  Minereul  de  aici  este  de  calitate superioara, iar extractia se face mai ales in cariera. Apropierea de bazinul carbonifer Donetk a  determinat aparitia unei regiuni siderurgice        foarte  puternice.       Alte     zacaminte                       sunt       cele              din Peninsula Kerci, de dimensiuni  mult  mai mici si de calitate mai scazuta.

Europa de  Vest  este  deficitara  in  minereuri  de  fier.  Industria siderurgica din Europa vestica functioneaza, in prezent, pe baza importurilor masive din Africa, Asia si Australia . Doar Suedia   se impune  atat  cantitativ  cat  si  calitativ  (53%  continut  in  metal) avand   importante  rezerve  in  Laponia,  exploatate  la  Kiruna, Kirunavora si Gallivare si expediate prin porturile Lulea si Narvik. A doua zona importanta  este in Suedia centrala, exploatate la Bergeslagen-Gransgerberg .

China  a  fost  multi  ani  prima  producatoare  mondiala  fiind devansata in prezent de Brazilia. Concentratia in metal este mai redusa si anume de  39%. Asa sunt zacamintele din jumatatea nordica a tarii, in apropiere de  Anshan, ca si cele din platoul mongol,  de  la  nord  de  Huang  He.  In   partea  sudica  sunt zacaminte cu un continut de fier mai ridicat, dar cu rezerve mai mici. Asa se explica importul de minereu de fier din Brazilia, Australia si India. Datorita apropierii de resursele carbonifere se exploateaza  mai  intens  minereurile  din  NE  (Anshan,  Benxi  si Tunhua) ca si cele din provinciile Sichuan si Guizhou.

In India, zona principala de extractie o reprezinta statele Bihar si Orissa. Rezerve importante se exploateaza si in zona centrala si cea sudica la Madras-Myssore. Situate aproape de suprafata si avand un continut bogat in fier (61% ), minereurile din India sunt exportate in multe tari

Australia,  a  treia  producatoare  mondiala,  dispune  de  mari zacaminte in zona arida din V si NV la Mount Newman, Yampi Sound, Pilbara, Mount  Tone Price etc. In partea central-sudica, principalele zacaminte se exploateaza la Iron Baron, Iron Duke, Iron Monarch. Cea mai mare parte  din  productie este furnizata Japoniei, S.U A. si Europei vestice .  Exploatarile in cariera si continutul ridicat de metal (64% ) au dus la  cresterea rapida a productiei si exportului.

Brazilia este in prezent cea mai mare producatoare de minereu de fier din lume. Cea mai mare parte a rezervelor se afla in zona centrala  a  statului  Minas  Gerais,  in  “patrulaterul  de  fier”,  in regiunea Itabira, in statul Para unde exista o mare exploatare in cariera, la Carajas. Continutul de metal atinge 60 %. Rezerve mai mici se gasesc in statele Mato Grosso, Bahia, Sao Paolo, Parana si in tinuturile din nord.



Exploatarile de la El Pao au fost deschise cu investitii din S.U.A.

Minereurile situate la sud de Marile Lacuri sunt denumite taconite

In Pen. Labrador multe asezari umane au aparut ca urmare a mineritului

Toate cele 3 state africane au minereuri de buna calitate

Complexul Bushweld este cel mai important pentru crom


In America Latina rezerve insemnate de minereuri, in afara de Brazilia, mai detin Venezuela, in marele zacamant Cerro Bolivar si  la  El  Pao,  in  buna  parte  exportate  in  S.U.A.,  apoi  Mexic, Bolivia, Peru, Chile.

In S.U.A. rezerve si exploatarile se concentreaza in zona Marilor

Lacuri care detine 75% din rezerve si productie. Arealele bogate in minereu de fier se gasesc in statele Minnesota, Wisconsin si Michigan. Aici se afla cea mai mare grupare siderurgica din lume. A  doua                  regiune  o    formeaza   Muntii   Appalachi  cu  rezerve apreciabile, pe rama vestica, in statele New York si Pennsylvania dar si in sud, in statele Alabama, Georgia si Tennessee.

Partea vestica a S.U.A. constituie a treia arie geografica, bogata in zacaminte feroase. Acestea sunt localizate in statele: Dakota, Colorado, Utah, Oregon, Idaho, California, Nevada, Arizona.

Ca  urmare  a  importului  masiv  de  produse  siderurgice  din Japonia, Uniunea Europeana si unele tari in curs de dezvoltare, siderurgia S.U.A. nu functioneaza la intreaga capacitate de multa vreme.

Canada are zacaminte mari in scutul canadian, (Pen. Labrador), mai  putin  bogate  in  metal  -39%  .  Canada  este  un  important furnizor pentru siderurgia S.U.A., in special din provincia Ontario de unde minereul se transporta pe sistemul Marilor Lacuri

Africa si-a sporit substantial productia de minereu de fier, cel mai important  producator fiind Africa de Sud, urmata de Liberia si Mauritania care obtine  80 % din veniturile realizate din import. Rezerve  si  productii  mai  mici  au  si  Algeria,  Angola,  Gabon, Guineea etc.

Comertul cu fier vechi reprezinta cca. 250 mil.t. anual cele mai intense fluxuri fiind in cadrul Uniunii Europene, in Asia de Sud si de Est, in America de Nord.

Metale  pentru  aliaje.  Acestea  sunt  utilizate  pentru  a  conferi produselor   siderurgice  anumite  insusiri:  duritate,  elasticitate, rezistenta la coroziune etc.

M anganul se gaseste in natura sub forma de oxizi si imprima otelului duritate si rezistenta la uzura. Rezervele sunt evaluate la

812 mil.t. fiind concentrate in Africa de Sud, Ucraina care detin peste 30% fiecare, Gabon 5,5%, India, Australia si Brazilia care au intre 2 - 3,5% fiecare. Cele mai mari zacaminte se gasesc la Ciatura in Caucaz, Nikopol in Ucraina, Kazahstan, Ural si Siberia in Rusia, in provincia Cap din Africa de  Sud, in statele Mato Grosso si Minas Gerais din Brazilia si podisul Yeye din Gabon. Recent, au devenit insemnate tari producatoare de minereu de mangan si Australia, India si Japonia.

C r om ul este folosit la fabricarea otelului inoxidabil si la cromare. Cromul se obtine din cromit, care este prezent in rocile eruptive. Rezervele mondiale  sunt evaluate 3 mld. tone din care 70% in Africa  de              Sud,            apoi   in    Zimbabwe    10%,    Albania,    Turcia, Indonezia, India, Filipine si Finlanda.





Zacamintele de la Norilsk (Siberia de Vest) sunt considerate cele mai mari din lume

China detine 50% din productia mondiala de wolfram


Nic h e lu l este utilizat la fabricarea otelurilor speciale rezistand la atacul  acizilor, dar si la obtinerea de aliaje (alpaca, argentan, constantan si nichelina). Rezervele sunt evaluate la 150 mil. tone si  sunt  cantonate  in  Noua  Caledonie  (peste  30%),  Canada, Rusia, Cuba, Republica Dominicana. Cele mai mari producatoare de nichel sunt: Canada, Fed. Rusa, Noua Caledonie, Australia.

W ol f r am ul se obtine din wolframit, este foarte rezistent si este folosit  la  fabricarea  filamentelor  pentru  becurile  electrice  (se topeste la 3400°C), a otelurilor speciale si pentru placute widia. Zacaminte importante se gasesc  in  China (45%), Rusia (13%), SUA (7%), Canada (12%), Suedia si Portugalia.

C obal t ul are o mare duritate, si intra in componenta unor aliaje. Se foloseste la fabricarea sticlei si portelanului si este utilizat in terapeutica. Rezervele sunt mici, circa 3,3 mil. tone (R.D.Congo

41%, Cuba 31%).

Ti t anul , desi raspandit in natura, se gaseste in concentratii mici. Este  folosit   la  fabricarea  otelurilor  speciale  in  aeronautica, constructii aerospatiale si in pictura sub forma de oxid de titan, un pigment alb. Importante  zacaminte sunt in India, Australia, Finlanda, Norvegia, Rusia, Japonia, Africa de Sud, Canada, SUA si Brazilia. Principalii exportatori de titan sunt Rusia si Japonia.

V anadi ul  confera  otelurilor  o  mare  rezistenta;  resursele  se gasesc in special in Rusia 60%, Africa de Sud 20%, China 14%, SUA, Finlanda, Norvegia si Chile.

M ol i bden ul  este folosit la fabricarea otelurilor speciale. Circa

50% din rezerve si productie apartin SUA, fiind urmata de Chile

(20%), Canada (8%), Rusia (8%), China, Japonia.


Test de autoevaluare  1.

In acest subcapitol a fost prezentata distributia geografica a principalelor resurse de minereuri feroase si pentru aliaje

a) Incercati  sa  explicati  de  ce  putine  state  dispun  de minereuri cu o concentratie foarte buna.

b) Care sunt implicatiile prezentei minereurilor pentru aliaje intr-un numar redus de state ?


Retine !


Comentariile   la    aceste   probleme    le    gasiti   la    sfarsitul capitolului

In acest subcapitol a fost prezentata repartitia geografica a principalelor detinatoare ale resurselor de minereuri de fier si pentru aliaje


 2. DISTRIBUTIA PRODUCTIEI DE OTEL


Productia mondiala de otel a atins un nivel record, de peste

1mld. t in 2004, aproape 25% revenind Chinei

S.U.A. au impus masuri de protectie datorita preturilor mai mici

practicate de UE si unele tari din Europa Centrala si de Est

Procesele de delocalizare sunt printre cele mai evidente in cadrul industriei mondiale


Topirea minereurilor, elaborarea fontelor, otelurilor si laminatelor implica procese tehnologice complexe, ce se realizeaza in centre integrate  sau   specializate.  Gradul  de  organizare  si  dotare, precum si criteriile de amplasare a obiectivelor siderurgice, difera de la o tara la alta.

Economia mondiala a fost marcata in ultimii ani de o crestere neintrerupta  pentru  tarile  dezvoltate  cu  economie  de  piata, exceptand Japonia care, afectata de criza asiatica, a inregistrat o reducere                 severa        a    ritmului     de   dezvoltare     economica.    In majoritatea        acestor           tari                gradul         de  utilizare    a   capacitatilor productie  s-a  situat  peste  media   istorica  de  80%.  Evolutia economica  in  tarile  aflate  in  tranzitie  a  confirmat  aprecierile potrivit      carora transformarea                   sistemului   este  un    proces indelungat, costisitor din punct  de vedere economic si  social. Ultimii ani au evidentiat si faptul ca echilibrul macroeconomic ramane inca fragil acolo unde modificarile institutionale au fost incomplete sau superficiale. tarile in curs de dezvoltare din Asia si America Latina au fost afectate si ele de tulburarile financiare ceea ce a determinat o marire a fragilitatii pietelor de desfacere a produselor siderurgice.

In  acest  context  industria  siderurgica  inregistreaza  un proces   important  de  restructurare,  exprimat  prin  reducerea numerica a unitatilor  producatoare, cu exceptia catorva tari in curs de dezvoltare, prin  expansiunea minilaminoarelor atat din punct de vedere numeric cat si in  privinta cresterii capacitatilor individuale de productie (unele depasesc deja 1  milion t/an). In acelasi timp se constata si o inlocuire a procedeelor traditionale de obtinere a produselor siderurgice cu unele moderne, cu un consum mai mic de materii prime si energie si cu o eficienta sporita.

In ultimii  ani  se  constata  o  crestere  a  protectionismului datorita prezentei unui excedent de oferta, deteriorarii pietelor de desfacere in numeroase tari si scaderii semnificative a preturilor, uneori sub nivelul costurilor de productie. Dezvoltarea sectoarelor consumatoare de otel in tarile cu forta de munca ieftina, care nu sunt producatoare importante de otel, determina un volum ridicat al  fluxurilor  dinspre  tarile  industrializate,  lucru   confirmat  de importurile mari efectuate de tarile asiatice pana la declansarea crizei economice.

Tendinta de specializare a productiei este tot mai evidenta, putine companii producand o gama completa de laminate. Foarte multi  producatori  s-au  orientat  spre  o  productie  restransa,  ca diversificare, de sortimente pe  care le realizeaza cu o eficienta ridicata.  In  acelasi  timp,  construirea   unor   noi  capacitati  de productie este destul de costisitoare si necesita o  perioada de cativa pana la intrarea in exploatare. Aceste cauze determina companiile siderurgice sa exploateze la maxim instalatiile pentru a fi eficiente si a reduce cheltuielile specifice.



Un rol important pentru producatorii din tarile in curs de dezvoltare revine

investitiilor straine directe

In Asia isi au originea cateva companii gigant : Mittal Steel (prezenta si in Romania), Posco, Nippon Steel

Japonia a dominat multi ani piata otelului


Producatorii  traditionali  se  confrunta  cu  prezenta  unui excedent  de capacitate in urma scaderii dramatice a cererii din partea pietei  militare a fostelor tari comuniste cat si prezentei crizei financiare din Asia. Astfel, Federatia Rusa si Ucraina, care livreaza  pe  piata  internationala  peste  34  mil.  tone  (21%  din exportul mondial), au fost grav afectate de  scaderea cererii din partea  tarilor  asiatice  care  reprezinta  principala  lor  piata  de desfacere. In conditiile in care cererea interna este practic foarte mica, iar schimburile intre tarile C.S.I. se limiteaza la tranzactii de tip  barter,  producatorii  de  aici  sunt  dependenti  intr-o  masura foarte mare de export, ceea ce duce de multe ori la practicarea unor preturi de dumping.

Asia reprezinta principala regiune producatoare de otel din lume, cu  peste   40%  din  totalul  mondial,  fiind  in  acelasi  timp  si continentul cu cea mai buna dinamica (crestere cu circa 10% pe an).

China este primul producator realizand in 2004, aproape 272 mil. t. Industria  siderurgica din aceasta tara a fost fondata de catre japonezi inca inainte de cel de-al doilea razboi mondial si a fost modernizata in ultimele decenii tot  cu  sprijin japonez. Cele mai mari  centre  siderurgice,  care  integreaza   centre  carbonifere, furnale,  otelarii  si  laminoare  sunt  :  Anshan,  Baotou,  Wuhan. Evolutia deosebita a productiei se datoreaza cresterii puternice a consumului intern ceea ce va face ca aceasta tara sa ramana principalul producator mondial de otel si in viitor.

Japonia cu o productie de peste 112 mil. tone in 2004 ocupa locul II pe glob. Japonia isi procura materiile prime din import, in special din Australia (40% din minereul de fier), India si Brazilia. Catre aceste state ca si spre Filipine, Malaezia, Chile, Peru, se indreapta o mare parte din productia siderurgica japoneza. Mari complexe  siderurgice,  cu  fluxurile  tehnologice  automatizate  in intregime,  se  gasesc  la  Fukuyama  si  Kytakyushu.  Cea  mai importanta  grupare  siderurgica  se  afla  in  sudul  tarii:  Kobe, Okayama,  Yawata  etc.,  iar  cea  de-a  doua  in  jurul  capitalei. (Kawasaki,   Yokohama,                       Chiba).           In              paralel           cu    importul    de minereuri si carbuni, Japonia achizitioneaza si mari cantitati de fier vechi din  America de Nord, India si Australia. Intensificarea concurentei  internationale  si  cererea  slaba  din  partea  pietei interne au determinat regruparea a trei  mari producatori interni: Nippon  Steel,  Sumitomo  Metal  Steel  si  Kobe  Steel  care  au incheiat  un  acord  privind  reducerea  capacitatilor  mai   putin rentabile. In 2002 a fost realizata o alianta intre alti doi mari producatori: NKK si Kawasaki Steel care au format compania JFE Holdings.

Coreea de Sud este a treia producatoare de otel din continentul asiatic si a 5-a din lume in anul 2004 cu o productie de circa 47 mil  t.,  dar  cu  un  consum  intern  mai  mare,  ceea  ce  face  ca aceasta  tara  sa  devina  un   importator  net  de  produse  de siderurgice.



Tehnologiile americane sunt mai costisitoare comparativ cu UE sau Japonia



Siderurgia ruseasca, ca de altfel din toate tarile foste comuniste,

produce la un nivel de circa 50% din capacitatea anului

1990


India realizeaza o productie insemnata de otel (32 mil. t.) in NE tarii, la Bhilai, Jamshedpur, Bokaro, regiune bogata in resurse de carbuni superiori, minereuri de fier, crom si mangan.

SUA cu o productie de aproape 98 mil. tone se afla pe locul trei in lume.  Daca in perioada 1915-1970 SUA a detinut constant primul loc in productia de otel, in ultimul timp a ajuns sa importe pana  la  20%  din  nevoile  de  consum  din  Japonia  si  Uniunea Europeana.  Initial  siderurgia  a  fost  amplasata  in  apropierea Muntilor Appalachi, la Pittsburg, apoi au aparut  mari uzine in zona Marilor Lacuri, la Chicago, si Cleveland. Recent, pe  baza minereurilor din import s-au adaugat uzinele de la Sparrows Point si  Monisville  de  pe litoralul golfului  Chesapeacke,  pe  bordura Golfului  Mexic  sau  pe  coasta  Californiei  (Los  Angeles,  San Francisco).

Se    constata     preocuparea     societatilor             siderurgice            pentru restructurare , dar mai ales pentru consolidarea in societati mari care  sa   poata  face  fata  procesului  de  modernizare.  Astfel International Steel Group a cumparat compania Bethlehem Steel, iar  grupul  United  States  Steel  a  achizitionat  National  Steel. Realizarea acestor achizitii a permis,  pentru prima data, ca o companie americana sa figureze printre marii producatori de otel pe plan mondial: UNITED STATES STEEL, care in 2002  era a sasea     producatoare            dupa    ARCELOR            (UE),   ISPAT (India), POSCO  (Coreea  de  Sud),  NIPPON  STEEL  (Japonia)  si  JFE (Japonia).

Canada prelucreaza materiile prime interne realizand 16 mil. tone anual.  Gruparea siderurgica cea mai importanta se afla la nord de Marile Lacuri, si este formata din centrele: Hamilton, Toronto, Montreal si Elliot Lake. Alte centre importante sunt Vancouver, in vest si Winnipeg, in partea centrala a tarii.

In Brazilia, principalul producator din America de Sud (70% din totalul productiei continentale ), a realizat peste 33 mil. t. in 2004 valorificand  o  parte  din  minerul  de  fier  extras  in  tara.  Uzine siderurgice de mare capacitate se gasesc la Volta Redonda, Belo Horizonte, Acaminas si Macapa.

Productii mai mici de otel realizeaza in aceasta parte a lumii si

Mexic, Argentina si Venezuela.

In Europa, cea mai importanta producatoare este Federatia Rusa (64 mil. t. in 2004). Industria siderurgica a Rusiei a cunoscut un declin     puternic     dupa   1990,   datorita           pierderii          unor              piete traditionale si restructurarilor  economice interne. Zona muntilor Ural ramane in continuare de importanta deosebita cele mai mari centre    fiind:   Celeabinsk,    Ekaterinburg, Magnitogorsk.           In apropiere    de    Moscova    siderurgia    s-a    dezvoltat pe        baza minereurilor de fier de la Kursk-Belgorod, principalele centre fiind Tula, Lipetk, Novolipetk. Siderurgia din Siberia, desi dispune de materii prime deosebite, este de mai mica importanta datorita distantelor mari. Se remarca centrele: Novokuznetk, Novosibirsk, Kemerevo.



Pentru a face fata concurentei, grupurile germane Krupp si Thyssen au fuzionat

Italia si Franta au o siderurgie dominanta de tip litoral


Uniunea Europeana a insumat o productie de aproape 170 mil. tone  (cu  putin  mai  mult  comparativ  cu  anul  2000),  in  pofida majorarii importurilor din Asia si tarile est europene.

Germania  a  produs  circa  46  mil.  t.  in  2004.  Cu  o  traditie deosebita   in  domeniul  siderurgic  cu  resurse  carbonifere,  si minereuri  de  fier  din  import,  are  o  productie  care  ii  asigura exportul pe piata Americii de Nord si in cadrul Uniunii Europene. Mai mult de 75% din productia de otel se  obtine in gruparea Ruhr. Importurile sunt asigurate din Suedia, Mauritania, Africa de Sud,  Australia.  O  parte  se  prelucreaza  in  porturile  nordice Hamburg, Bremen, Lübeck iar restul se transporta pe Rhin. O alta  arie   siderurgica  o  reprezinta  bazinul  Saar,  cu  centrele Dillingen,   Saarbrucken   si  Neunkichirchen  care  utilizeaza  si minereuri indigene  desi sunt de calitate inferioara. Alte centre siderurgice se gasesc in est la Branderburg, Eisenhuttenstadt si Calbe.

Italia si-a creat o siderurgie moderna pe baza materiilor prime importante.  Moderne  centre  siderurgice  sunt:  Genova,  Torino, Milano, Napoli si Taranto. In 2004 a produs 28 mil.t.

Franta a realizat 21 mil.t. in 2004 ,in special, din materii prime indigene. O  arie siderurgica traditionala o reprezinta Lorena, cu centrele  Metz,  Nancy,   Thionville  si  Briey,  care  da  2/3  din productia tarii. In Podisul Central Francez s-au dezvoltat centrele Creuzot, St. Etienne si Nevers, iar pe baza importurilor de materii prime s-au construit uzine moderne in porturile  Dunkerque, Le Havre, Bordeaux si St. Nazaire.

Marea Britanie a dezvoltat de timpuriu industria siderurgica. In

1850 dadea 70% din productia de otel a lumii, in 1913 ponderea scazuse  la  10%,  iar  in  prezent  este  de  sub  2%.  Centrelor siderurgice mai vechi Sheffield, Birmingham li s-au adaugat cele din  porturile:  Cardiff,  Swansea,  Bristol,  Glasgow,  Newcastle, Middlesbrough. In 2004 a realizat 14 mil. t.


Test de auto evaluare  2.

Acest subcapitol a prezentat tendintele actuale din productia mondiala de otel si situatia marilor producttori

a) Cum explicati declinul puternic al productiei de otel in

fostele tari comuniste ?

b) Incercati       sa      explicati       introducerea       masurilor protectioniste in comertul cu produse siderurgice

Comentarii  pentru  aceste  probleme  gasiti  la  sfarsitul capitolului


Retine !                          In acest subcapitol s-au prezentat mutatiile intervenite in industria siderurgica si distributia marilor producatori de otel

3. RESTRUCTURAREA SIDERURGIEI MONDIALE


Restructurarea a fost impusa de cresterea costurilor legate

de materiile prime, energie, forta de munca, dar si de cerintele impuse de protectia mediului

Tehnologia bazata pe arc electric avantajeaza tarile care folosesc fierul vechi ca materie prima si dispun de suficienta energie electrica


Una    din    tendintele     prezente     in     productia    de    otel    este descresterea  rapida  a  ponderii  cuptoarelor  Simens-Martin  in totalul productiei mondiale, de la aproape 40% in 1970 la 4% in

2004. In unele tari aceasta tehnologie a fost complet abandonata: in  Japonia   inca  din  1979  si  in  S.U.A.  din  1992  sau  este neglijabila cum este  cazul  tarilor din Uniunea Europeana. tarile din Europa Centrala inregistreaza si ele o descrestere rapida a participarii acestui procedeu la productia de  otel, dar in tarile C.S.I. ponderea acestei tehnologii este inca importanta ca si in cateva  tari  in  curs  de  dezvoltare,  reprezentate  in  special  de China si India.

Productia  obtinuta  in  convertizoare  cu  oxigen  a  cunoscut  o relativa stagnare incepand cu anul 1974, dupa o crestere cu 10% in  perioada   1970-1974.   La  nivel  regional  se   constata   ca participarea acestui procedeu este in descrestere in tarile Uniunii Europene (de la 70% in 1981 la 60% in 2004), in Japonia (de la

80% in 1970 la 73% in 2004) si, cu ritmuri mai mici, in S.U.A..

In tarile  din  CSI  ponderea  acestei  tehnologii  este  in  crestere permanenta, de la aproape 20% in 1970 la 56% in anul 2000, ca de altfel in toate tarile Europei Centrale, si in multe din tarile in curs de dezvoltare, indeosebi in China unde de la 25% in 1970 s- a ajuns la 83% in 2004. Ponderi foarte mari ale productiei de otel obtinuta prin insuflare de oxigen sunt prezente in Olanda 98%, Slovacia – 92%, Cehia – 88%, Australia – 87%, Romania – 80%.

O crestere semnificativa si continua inregistreaza procedeul de obtinere a  otelului in cuptoare cu arc electric in toate regiunile lumii. Numarul unitatilor bazate pe acest procedeu a crescut de la

86 in 1970 (14% din total) la peste 300 in 2004, reprezentand

34%  din  total.  La  nivel  global  productia  de  otel  obtinuta  in cuptoare electrice a crescut de la 15% in 1970 la aproape 33% in

2004. Tendinta de crestere a participarii acestui procedeu s-a manifestat pentru marii producatori, indeosebi in S.U.A. unde s-a ajuns la o pondere de 45% si Japonia cu 35%. Sunt cateva tari in care disponibilitatea de energie  electrica cat si utilizarea fierului vechi au determinat o crestere deosebita a  utilizarii cuptoarelor cu arc electric Luxemburg 100%, Spania 71%, Turcia 64%, Italia

59%.

Tehnologia cu arc electric este utilizata, in general, in unitatile cu capacitati  mici, orientare considerata a fi  cea mai eficienta si care,            fiind           bazata   pe  utilizarea                        fierului vechi,             determina penetrarea  pietelor   rezervate  productiei  de  otel  obtinuta  in convertizoare cu             oxigen.   Noile   tehnologii           utilizate   permit obtinerea unui otel de aceeasi calitate ca  si in cazul utilizarii insuflarii  de  oxigen,  ceea  ce  va  putea  conduce  la  inlocuirea


unitatilor de productie integrate, iar in cazul perioadelor cu cerere

mica, unitatile mici sunt superioare, ca eficienta, celor integrate.

O dezvoltare deosebita a capatat metoda bazata pe turnarea continua, cea care inlocuieste in mod evident vechea tehnologie de topire a blocurilor  de metal. Incepand cu anul 1997 aceasta metoda are o participare de peste 80% la productia mondiala de otel.

Se poate constata existenta diferentelor majore intre ponderea acestei                tehnologii    in    Japonia,    S.U.A.,    Canada   si   Uniunea Europeana unde procentajele depasesc 90% si tarile din Europa Centrala si  de Est si chiar China, primul producator mondial de otel




Unitatile integrate pot sa asigure toate fazele ciclului productiv

Se poate constata o puternica concentrare a capitalului – ex. grupul ISPAT a fost preluat de Mittal Steel, crearea grupului

ARCELOR (franco- luxemburghez- spaniol).


Noile tehnici mentionate vor schimba in mod decisiv structura industriei  siderurgice, iar producatorii de otel vor trebui sa faca fata  unor  optiuni   diferite.  Specialistii  considera  ca  in  viitor industria siderurgica va fi  structurata pe urmatoarele tipuri de unitati producatoare:

-    unitati     conventionale     integrate     bazate,    in     principal,    pe convertizoare de cu oxigen, care beneficiaza de o economie de scara,  o  mare  experienta  si  investitii  deja  amortizate.  Aceste intreprinderi    se   vor    concentra    asupra    ridicarii    calitatii,    iar avantajul  comparativ   va  fi  dat  de  abordarea  unor  strategii diferentiate;

- unitatile conventionale de capacitate mica bazate pe utilizarea fierului  vechi.  Acestea  sunt  beneficiare  ale  unei  flexibilitati  in productie si de  investitii reduse, comparativ cu prima categorie. Ele folosesc tehnologia  bazata pe arc electric si turnarea in foi foarte subtiri. Avantajul comparativ  va  fi dat, in aceasta situatie de strategia liderului de pret;

-  unitati  noi,  integrate,  de  capacitate  redusa  cu  o  strategie tehnologica ce poate fi considerata ca un proces de introducere a inovatiilor de ultima ora. Aceste noi intreprinderi vor penetra piata producatorilor traditionale de otel,  iar  avantajul comparativ va fi asigurat tot de politica liderului de cost.

.


Test de autoevaluare  3.

Acest  subcapitol  a  prezentat,  pe  scurt,  cateva  probleme legate de restructurarea siderurgiei mondiale.

a) Incercati sa explicati dominarea tehnologiei bazate pe insuflare  cu  oxigen  si  cu  arc  electric  in  siderurgia mondiala

Comentarii pentru aceste probleme sunt prezente la sfarsitul

capitolului


Retine !                          Subcapitolul prezent prezinta probleme legate de schimbarea tehnologiilor cat si tendintele privind structura unitatilor siderurgice

RASPUNSURI SI COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE AUTOEVALUARE

Testul de autoevaluare 1.

a) Minereurile foarte bune se gasesc in regiunile vechi de uscat. b) Statele posesoare pot controla piata metalului respectiv. Testul de autoevaluare 2.

a).Declinul s-a datorat pierderii pietelor traditionale, scaderii cererii interne etc.

b) Masurile protectioniste sunt impuse de protejarea producatorilor interni

Testul de autoevaluare 3.

a) Cele doua tehnologii au fost impuse de cresterea preturilor la materiile  prime  si  energie,  de  necesitatea  sporirii  randamentelor (implicit scaderea  costurilor cu forta de munca), de nevoia reciclarii unor produse manufacturate.

LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 11

Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoasterea capitolului  Industria  siderurgica  al  cursului  de  Geografie  economica. Raspunsurile  la  intrebari  vor  fi  transmise  prin  posta  tutorelui  pentru comentarii, corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :

-titulatura acestui curs

-numarul lucrarii de verificare

-numele si prenumele cursantului (acestea se vor mentiona pe fiecare pagina)

-adresa cursantului

Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat si sa nu depaseasca 250 de cuvinte. Pentru usurinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum si o distanta similara intre raspunsuri.

Mentionati  totodata,  specializarea  universitara  absolvita,  anul  absolvirii, scoala unde activati si pozitia in cadrul corpului profesoral.

Care erau asteptarile dumneavoastra de la acest curs?

Problemele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele :

1)  Identificati consecintele situatiilor distributie diferentiate dintre detinatorii resurselor de materii prime si producatorii de otel

2)  Analizati cauzele cresterii ai descresterii productiei de otel in statele dezvoltate sau in curs de dezvoltare.

3)  Cum vedeti situatia actuala a siderurgiei romanesti si in contextul intrarii in Uniunea Europeana ?

4)  Pe baza datelor statistice obtinute din bibliografie analizati modalitatile de obtinere a otel (Siemens- Martin, arc electric, insuflare cu oxigen, turnare continua)

In evaluarea raspunsurilor fiecare problema va fi notata cu maximum 10 puncte, iar nota finala va reprezenta media aritmetica a notarilor partiale.


Bibliografie minimala

Braghina C., Zamfir Daniela., (2000), Aspecte privind evolutia recenta a siderurgiei mondiale. Terra, nr 1, Societaea de geografie din Romania, Bucuresti

Erdeli G.,Braghina C., Frasineanu D., (2000), Geografie economica mondiala, Edit. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti

Gamblin A.,(2004), Economia Lumii -2004, Edit. Stiintelor Sociale si

Politice, Bucuresti

Negoescu B.,Vlasceanu Gh., (2001), Geografie economica. Resursele

Terrei, Edit. Meteora Press. Bucuresti

*** (2000-2004), The Steel Market, U. N. New York







Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1556
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site