GEOGRAFII ROMANI SI GEOGRAFIA REGIONALA. REGIUNILE GEOGRAFICE ALE ROMANIEI

GEOGRAFII ROMANI SI GEOGRAFIA REGIONALA. _{REGIUNILE GEOGRAFICE ALE ROMANIEI}

. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Introspectia in istoria Geografiei Regionale romanesti permite:

descrierea inceputurilor timpurii a preocuparilor in domeniu;

inregistrarea contributiei adusa de geografii romani la patrimoniul

teoretic al stiintei regiunilor;

explicarea orientarii practice a Geografiei regionale din tara noastra in etapa actuala.

. Inceputurile Geografiei Regionale in Romania.

Exista suficiente temeiuri pentru a considera opera lui Dimitrie

Cantemir, Descriptio Moldaviae elaborata in limba latina, in anul

la cererea Academiei din Berlin, (dar publicata, in traducere germana abia in 1 69 la Hamburg) ca prima lucrare de Geografie Regionala autohtona. Daca autorii mai vechi, in primul rand cronicarii, au inclus in scrierile lor, preponderent literare, aspecte ale domeniului geografic, cel mai reprezentativ iluminist roman ne ofera

^{Prin Dimitrie}

Cantemir ne inscriem in avangarda cercetarilor regionale mondiale.

(noua si Geografiei mondiale !) un studiu inchegat despre locuri si oameni, cu aproape doua secole mai devreme decat Vidal de la Blache. El delimiteaza astfel o regiune - Moldova vremii sale - ca entitate politica ale carei trasaturi fizice (relief, climat, hidrografie, vegetatie, fauna, resurse) le interfateaza permanent cu factorul antropic (analizat prin prisma raspandirii in teritoriu, structurii etnice, ocupatiilor, obiceiurilor, organizarii sociale). Nu lipseste, asadar, nici- un component al peisajului care sa nu fie surprins in participarea sa la constituirea unui spatiu trait, umanizat. Dealtfel, se observa ca majoritatea absoluta a referintelor au statut de reliefare a interrelatiilor dintre om si mediul sau de viata ('aproape de Moinesti tasneste dintr-un izvor pacura amestecata cu apa, pe care taranii nostri au obicei de o folosesc la unsul osiilor de la carute') etc. Lucrarea este insotita si de o harta pe care sunt transpuse principalele elemente analizate.

Acceptand regiunea naturala, in voga la vremea sa, ca un dat de necontestat, Simion Mehedinti ii acorda in opera sa capitala Terra (1931) - veritabila Biblie a geografiei romanesti! - o atentie limitata. El

pune in discutie doar dualitatea si raporturile Geografiei Generale cu Geografia Regionala, transand net discutia in favoarea celei dintai ("descrierile regionale, oricat de numeroase si de interesante ar fi ele, nu-s decat material pentru sinteza generala"). Se observa palierul inferior de pozitionare a celei din urma in raport cu Geografia Generala ("cea mai sigura parte a Geografiei"). Dar, contradictiile autorului nu intarzie sa apara atunci cand afirma ca descrierea unor teritorii in maniera regionala reprezinta o ultima etapa de aplicare, o "incununare a geografiei ca stiinta", "singura perspectiva a muncii geografice "etc.

In mod analog, George Valsan (1931) gloseaza asupra semnificatiei notiunii de regiune naturala, insistand asupra "caracterelor deosebitoare" si a rolului lor in aplicarea principiului "independentei geografice".

. Etapa

Contributiile cele mai consistente la definirea domeniului de investigatie al Geografiei Regionale aduce, fara indoiala, Vintila Mihailescu (1964, 19 8, 1970). Perspectiva abordarii sale este larga si profunda, vizand atat domeniul de studiu, metodele de cercetare, cat si raporturile ei cu celelalte ramuri geografice ( opozitia dintre Geografia generala si Geografia regionala nu-i justificata; ele sunt doar faze sau etape ale elaborarii geografice"). De notat ca in acceptiunea sa Geografia Generala este o stiinta a intregului planetar, in vreme ce Geografia Regionala studiaza partile acestuia.

Pozitia sa sustinuta in favoarea abordarilor integrate, regionale, trebuie apreciata si in contextul manifestarii, mai mult in dezbateri decat in scrieri, in anii '60, si in randul multor geografi romani a tendintelor de negare a Geografiei Regionale ("Geografia regionala nu exista"! - declara aproape la unison participantii la o dezbatere stiintifica organizata in anul 1964 la Institutul de Geografie Bucuresti).

^{Un magistru al}

Geografiei Regionale romanesti.

Exista, la autorul susmentionat, mai multe planuri ale disecarii fenomenului regional, cel dintai fiind definirea regiunii ca entitate geografica ("regiunea este un teritoriu cu aspect, structura si functii specifice, deosebite de ale tinuturilor vecine"). O mare atentie acorda continutului acesteia, fapt care-i mijloceste delimitarea regiunii geografice (definita de un continut complex, integral si limite naturale), de regiunile naturale (cu un continut exclusiv natural si limite asemanatoare) si regiunile antropice (cu un continut exclusiv datorat prezentei omului si limite conventionale: politice, administrative, economice etc).

Ca mijloc concret de delimitare regionala Mihailescu, V. propune peisajul, inteles ca "ansamblul caracterelor exterioare ale unui teritoriu".

In alt plan, cel metodologic, regiunea geografica devine o unitate de studiu, cu care incepe si se termina introspectia de profil. Este o notiune sintetica, definind regiunea naturala transformata de om. Ca urmare, obiectul de studiu al Geografiei Regionale este complexul sau intregul teritorial.

Doi precursori, la nivel mondial, ai regiunii de tip sistem.

Continuand sirul analogiilor, autorul ajunge la stabilirea unei stranse relatii intre Ecologie si Geografie, respectiv intre unitatile de studiu ale acestora, ecosistemul si regiunea geografica Mihailescu, V. 1970).

Trecand in domeniul practicii imediate, cel al delimitarii propriu-zise a regiunilor geografice, Vintila Mihailescu se mentine, in ciuda conceptelor teoretice moderne vehiculate, la stadiul creionarii entitatilor morfologice, fapt sesizat si amendat de urmasii sai.

Miscarea fertila a ideilor geografice in anii ' 0, derulate indeosebi in Laboratorul de Geografie Regionala al Institutului de Geografie din Bucuresti, conduce pe unii cercetatori (Horia si Cornelia Grumazescu) la abordarea regiunilor prin prisma teoriei sistemelor, fapt care, la nivel european si mondial, se va accentua mai tarziu. De retinut opinia conform careia delimitarea regiunii trebuie sa aiba la baza variatia indicilor cantitativi ce definesc proprietatile partilor sale componente (H. Grumazescu, 1968). Avem astfel, in aceasta pozitie, o incercare a geografului roman de-a armoniza relatia dintre Geografia cantitativa, in voga la vremea respectiva, si Geografia Regionala aflata, tot atunci, in plina criza. Pentru Cornelia Grumazescu (1970) orice regiune geografica este un complex teritorial functional unitar, cu fizionomie specifica, definit de trei factori: mediul, comunitatea si substratul. Din nefericire, dupa o excelenta analiza a regiunii Luncii Dunarii, unde metodologia studiilor regionale este inspirat pusa in tema, din motive conjuncturale, grupul de cercetatori se disperseaza, cu un impact negativ ulterior asupra domeniului in cauza.

Pe alt plan insa, cel al abordarilor propriu-zise, perioada deceniilor sase-opt a secolului trecut nu a fost tocmai nefructuoasa. Acum apare Monografia geografica a RPR (1960) elaborata de un larg colectiv de autori (inclusiv sovietici !) a carei structura se incadreaza in profilul analizelor de tip regional. Ea va fi urmata de tratatul de Geografia Romaniei vol. I-V), a carui editare debuteaza in anul 19 3 si continua si actualmente Daca in primele doua volume problematica este abordata fizico si economico-geografic, in ultimele trei analiza primeste tente regionale certe, avandu-se in vedere totalitatea aspectelor fizice, demografice, de habitat si economice ale unitatilor (delimitate insa dupa criterii preponderent morfologice!).

Tot in deceniul opt, Donisa, I. ( 977) va reitera: regiunea este un sistem teritorial concret, definit de interactiunea si influenta reciproca a elementelor naturale, sociale si economice.

Pentru Valeria Velcea (1988) regiunea ramane o entitate teritoriala functionala, ceea ce apropie mult punctul sau de vedere de interpretarea sistemica ce incepuse sa se contureze in perioada mentionata la nivel mondial.

Paralel acestor tendinte de veritabila noutate si modernitate, majoritatea absoluta a geografilor romani se vor cantona (si datorita vicisitudinilor vremii), in inertia traditionala a delimitarii si studiului regiunilor morfologice ( Mihailescu, V., Morariu, T., Posea, G. etc).

Etapa actuala

_{Confruntarea cu inertia si-o asuma Ianos, I. (1981, 1987,}

Regionarea naturala face loc, si in preocuparile geografilor romani, regiunii polarizate, de

tip sistem teritorial.

Fortificarea stiintifica si institutionala a Geografiei

1993, 20 0) care propune, initial, alegerea si a altor criterii pentru regionare decat cele fizico-geografice. Unul dintre ele ar putea fi individualizarea in functie de ierarhizarea retelei de asezari, respectiv prin evaluarea relatiilor dintre acestea si teritoriul aferent. Intru-un astfel de context regiunea devine un spatiu functional, polarizat.

Ulterior, autorul revine cu o contributie de mare consistenta ideatica, regiunea fiind statuata ca cel mai complex sistem geografic, un sistem termodinamic si informational optimal deschis, cu o structura disipativa. Ea poseda fluxuri de masa, energie si informatie proprii, ce-i permit autoorganizarea. Complexitatea sistemului se reflecta nemijlocit in marea sa rezistenta la schimbare.

Spatiul regional este coerent (componentele sale naturale si antropice sunt strans conectate) si sinergic (conlucrarea componentelor generand o functie specifica). El se va identifica integral in regiunile heterogene, in vreme ce regiunile naturale prezinta o structura coerenta si sinergica numai in plan vertical (intre substratul geologic, relief, hidrosfera, atmosfera si biosfera).

Ca o contributie de ultima ora mentionam introducerea de catre Cocean, P. a spatiului mental ca un criteriu de maxima eficienta in delimitarea unor regiuni geografice de mare viabilitate ("tarile" . Acelasi autor realizeaza o tipologizare complexa a regiunilor geografice, un model de abordare practica a studiilor regionale si defineste o noua insusire a sistemului teritorial regional: rezilienta.

Paralel cu reconsiderarea sa pe plan mondial, ca domeniu geografic de maxima importanta pentru dezvoltarea economico- sociala, dar si in plan politic, Geografia Regionala se mentine in actualitate, castigand vizibil teren si in Romania. Facultatile de Geografie din Bucuresti si Cluj Napoca isi centreaza preocuparile in catedre de profil, consolidand colectivele de cercetare proprii. Geografia Regionala este o specializare distincta in cadrul structurii doctoranturii avand pana in acest moment trei indrumatori (I. Ianos, I. Marin, P. Cocean). De subliniat, mai ales, implicarea geografilor din Cluj Napoca in elaborarea unor vaste proiecte de amenajare a teritoriului interjudetean (PATIJ) si a Regiunii de Nord-Vest (PATR) unde conceptele si metodologia regionala au gasit un camp de aplicare extrem de fertil, dand Geografiei, in ansamblu, o tenta pragmatica, de aplicabilitate in practica de necontestat. Dealtfel, incepand cu anul 20 3, la Cluj Napoca functioneaza un Centru de Geografie Regionala ce-si propune abordarea la varf a domeniului si editarea unei reviste de profil (Romanian Review of Regional Studies) al carei prim numar a aparut deja.

. Regiunile geografice ale Romaniei

Actiunea de delimitare a unitatilor geografice complexe ale Romaniei a avut la baza in principal criterii naturale, mai ales cele morfologice. Au fost, astfel, individualizate regiuni naturale, suprapuse marilor unitati de relief si delimitate in functie de structura si fizionomia peisajului. Asa au rezultat unitati naturale de tipul Carpatii Orientali, Podisul Moldovei, Campia Romana, Delta Dunarii etc.

Test de autoevaluare

Vintila Mihailescu este unul din promotorii Geografiei Regionale in Romania. Evidentiati contributiile sale la dezvoltarea patrimoniului teoretic al acesteia.

_{Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare}

De la unitatile naturale clasice la teritoriile polarizate, functionale.

Asumarea de catre Geografie a unor valente practice imediate impune un decupaj teritorial care sa faciliteze organizarea administrativa optima si gestionarea mai eficienta a resurselor unui teritoriu. Dezideratele mentionate pot fi atinse prin "creionarea" regiunii-sistem, in care elementele cadrului natural si cele induse de prezenta si activitatea antropica alcatuiesc un intreg functional, care tinde spre o stare de echilibru dinamic. In consecinta uniformitatea fizico-geografica nu mai este o conditie obligatorie a delimitarii; ei i se substituie alte criterii centripete a vectorilor purtatori de masa, energie si interese, dinspre periferie spre centrul sau, privit ca nucleu polarizator si nu sub aspectul pozitiei geografice. O regiune sistem functional poate include un teritoriu variat morfologic (munte-deal- campie), cu componente climatice, hidrologice, biogeografice extrem de nuantate, dar care in plan economic si social tinde sa se afirme ca o entitate teritoriala distincta.

Pornind de la astfel de considerente s-a incercat (P. Cocean,

2002) o regionare de acest tip, fara a se ajunge insa, in totalitate, la

eliminarea tiparului traditional, reflectat in mentinerea unor diviziuni cu un profund substrat natural (Carpatii Meridionali, Muntii Banatului, Campia Olteniei etc). Daca din punct de vedere didactic punctul de vedere era partial justificat, unitatile respective fiind clar delimitate fizico-geografic si indelung statuate ca atare, din cel al geografiei aplicate, al practicianului chemat sa organizeze si sa amenajeze teritoriul el se impunea reconsiderat. Ceea ce si intreprindem in incercarea de fata bazata pe decelarea orientarii vectorilor de gravitatie si perspectiva evolutiei lor viitoare.

In conformitate cu aceste concepte in cadrul Romaniei pot fi

delimitate urmatoarele regiuni:

Regiunile geografice ale Romaniei. 1. Moldova de nord-est; 2, Bucovina; 3, Maramures-Chioar; Barlad; 5, Culoarul Siretului; 6, Bistrita-Trotus; 7, Somes-Mures; 8, Transilvania de sud; , Muntii Apuseni; 10, Crisana; 1, Banat; 2, Hateg-Poiana Rusca;

13, Oltenia de nord; 14, Oltenia de sud; 5, Muntenia de nord-vest; 16, Metropolitana;

Curbura; 18, Baragan; 19, Dunarea de Jos; 20, Dobrogea; 21, Delta Dunarii (dupa P. Cocean si colab. 20 3, cu modificari).

Topicul regiunilor ca esenta a specificitatii lor.

Se observa ca majoritatea absoluta a unitatilor delimitate intrunesc criteriile sistemelor functionale: gravitatia centripeta spre poli, axe sau fasii; prezenta unei baze de sustinere proprii, cat mai diversificata; fluenta interna a vectorilor purtatori de masa si energie; un spatiu mental cu trasaturi particulare. Daca unele regiuni conserva topicul anterior, vehiculat in perioada de maxima reverberatie a regiunilor naturale (Delta Dunarii, Culoarul Siretului, Muntii Apuseni) aceasta se datoreaza individualizarii lor pregnante si

faptului ca ele corespund noilor criterii cerute de caroiajul regiunilor

de program cu insusiri sistemice.

Pe de alta parte, preluarea unor denumiri specifice provinciilor geografico istorice (Bucovina, Crisana, Banat, Dobrogea, Oltenia, Transilvania, Maramures) ni se pare adecvata nu numai prin prisma conservarii unui patrimoniu toponimic ci si pentru faptul ca in semnificatia lor ele includ toate aspectele geografice definitorii pentru spatiul respectiv, naturale si antropice. A se observa insa ca regiunile respective consfintesc realitati geografice si nu istorice, ceea ce explica abaterile frecvente de la caroiajul initial.

. Comentarii si raspunsuri la teste

Dintre contributiile lui Vintila Mihailescu amintim cele din lucrarile publicate in anii 19 , 1968, 1970.. In acceptiunea sa Geografia Generala este o stiinta a intregului planetar, in vreme ce Geografia Regionala studiaza partile acestuia.

Exista, la autorul susmentionat, mai multe planuri ale disecarii fenomenului regional, cel dintai fiind definirea regiunii ca entitate geografica ("regiunea este un teritoriu cu aspect, structura si functii specifice, deosebite de ale tinuturilor vecine"). O mare atentie acorda continutului acesteia, fapt care-i mijloceste delimitarea regiunii geografice (definita de un continut complex, integral si limite naturale), de regiunile naturale (cu un continut exclusiv natural si limite asemanatoare) si regiunile antropice (cu un continut exclusiv datorat prezentei omului si limite conventionale: politice, administrative, economice etc).

Tot Vintila Mihailescu propune peisajul, inteles ca "ansamblul caracterelor exterioare ale unui teritoriu", ca mijloc concret de delimitare regionala

In alt plan, cel metodologic, regiunea geografica devine o unitate de studiu, cu care incepe si se termina introspectia de profil. Este o notiune sintetica, definind regiunea naturala transformata de om. Ca urmare, obiectul de studiu al Geografiei Regionale este complexul sau intregul teritorial.

Continuand sirul analogiilor, autorul ajunge la stabilirea unei stranse relatii intre Ecologie si Geografie, respectiv intre unitatile de studiu ale acestora, ecosistemul si regiunea geografica Mihailescu, V. 1970).

Trecand in domeniul practicii imediate, cel al delimitarii propriu-zise a regiunilor geografice, Vintila Mihailescu se mentine, in ciuda conceptelor teoretice moderne vehiculate, la stadiul creionarii entitatilor morfologice, fapt sesizat si amendat de urmasii sai. Cunoscute sunt regionarile intreprinse de acesta asupra Carpatilor romanesti, dar si asupra intregului teritoriu al tarii.

. Lucrarea de verificare nr. 1

INSTRUCTIUNI:

Lucrarea pe care urmeaza sa o elaborati presupune asimilarea informatiei unitatilor de invatare nr. 1- privind Regiunea geografica

- consideratii teoretice, criteriile de delimitare a regiunilor geografice, tipologia regiunilor, geografii romani si Geografia Regionala. . Ea va fi transmisa prin posta e-mail) tutorelui pentru corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titlul cursului (Geografia Regionala a Romaniei);

- Numarul lucrarii de verificare;

- Numele si prenumele cursantului (mentionate pe fiecare pagina);

- Specializarea si anul absolvirii, institutia unde activati si pozitia in

cadrul corpului profesoral;

- Adresa cursantului.

Raspunsul va fi logic formulat, la obiect. A se lasa o margine de cca cm in partea stanga a colii iar intre raspunsuri acelasi spatiu.

Intrebarile la care trebuie sa raspundeti, si punctajul aferent,

puncte sunt acordate din oficiu) sunt urmatoarele:

1. Explicati trasaturile regiunii sistem teritorial . (2, 0 pct.).

2. Reliefati modul de participare a criteriului mental in delimitarea

unor entitati regionale. (2.0 pct.)

Care dintre criteriile tipologizarii regiunilor este cel mai intens utilizat si de ce? (2 pct.)

Comentati contributia lui Vintila Mihailescu la dezvoltarea patrimoniului teoretic al Geografiei Regionale in tara noastra (3 pct).

5. In finalul lucrarii comentati continutul testului de autoevaluare si formulati propuneri pentru eficientizarea lui.

. Bibliografie selectiva

Cantemir, D. (1973), Descrierea Moldovei, Editura Academiei Romane, Bucuresti.

Cocean, P. (2005), Geografie Regionala, Editia a II a, Editura Presa Universitara

Clujeana, Cluj-Napoca.

Grumazescu, Cornelia (1970), Opinii privind aplicarea teoriei sistemului in geografia

moderna, SCGGG, XVII, .

Ianos I. 2000) Sisteme teritoriale. O abordare geografica, Editura Tehnica, Bucuresti.

5. Mehedinti, S. (1931), Terra, I-II, Bucuresti.

6. Mihailescu, V. (1968 , Geografie teoretica, Editura Academiei RS Romania

x x x (198 -2005), Geografia Romaniei (vol. I-V , Editura Academiei, Bucuresti.