Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

JUDETUL BRAILA - CARACTERIZARE FIZICO-ECONOMICA

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



UNIVERSITATEA ''SPIRU HARET"

FACULTATEA DE GEOGRAFIE SI GEOGRAFIA TURISMULUI



JUDETUL BRAILA

CARACTERIZARE FIZICO-ECONOMICA

Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei cu o suprafata totala de 21.449 ha ( urban - 5.716 ha si rural - 15.733 ha ) ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului.
In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.
Pozitia pe harta Romaniei este data de urmatoarele coordonate:

28 grade si 10 minute longitudine estica - punct extrem fiind comuna Frecatei;

27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;

45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;

44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.


Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest

Relieful judetului, cat si al municipiului se caracterizeaza prin monotonie si uniformitate, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.Campia Brailei, denumita si Baraganul nordic reprezinta un interfluviu cu altitudini ce variaza in general intre 20 - 30 metri. Ea este situata intre Lunca Dunarii, a Calmatuiului, a Siretului si a Buzaului pana in zona bratelor parasite ale Buzaului dintre Faurei si Ulmu; face parte din terasa inferioara a Dunarii de varsta holocena. in vest se prezinta ca un camp ingust pe dreapta Buzaului, cu altitudine ce urca pana la 40 - 50 de metri (datorita depozitelor eoliene relief de dune), pe cand in est se prezinta ca o zona neteda sub forma unei prispe prelungi, terminata abrupt spre Dunare si Siret, dominand Dunarea cu 8 - 12 metri. Podul terasei, intre Dunare si Valea Iencii are o latime de 10 - 15 metri, cu o inclinare usoara de la vest spre est. Portiunea de la vest de Valea Iencii se prezinta mai inalta si datorita prezentei crovurilor, suprafata ei pare ondulata. in cadrul Campiei Brailei se disting mai multe unitati: Campul Mircea Voda, Campul Ianca sau Movila Miresii,CampulViziru,CampulRoman-Gemenele. 
Municipiul Braila, orasul propriu-zis se afla situat in partea de nord a Campului Viziru. Acesta are altitudinea medie de 20 de metri, iar in nord, spre Baldovinesti si in cartierul Pisc din Braila, altitudinea ajunge la 33 de metri datorita acumularilor eoliene, iar spre Dunare se termina printr-o panta abrupta, dominand Valea Dunarii cu circa 10 metri.La Braila, fruntea terasei, spre Lunca Siretului Inferior, a fost terasata, in cea mai mare parte, in vederea inlaturarii surparii, iar spre Dunare, fruntea terasei este fragmentata in noua vai, numite vaduri, prin care s-a circulat din vechi timpuri din oras catre port; adancimea lor creste de la sud la nord; diferenta de adancime se explica prin prezenta nisipurilor eoliene din partea de nord care au favorizat o eroziune mai accentuata; inainte de a fi terasata, fruntea terasei se surpa, iar materialul rezultat se deplasa cu 7 - 8 metri fata de baza terasei.In rada portului apareau izvoare la nivelul strazii, atunci cand nivelul freatic era mai ridicat, izvoare ce au fost drenate subteran in urma amenajarilor efectuate.
Municipiul Braila ocupa si o parte din Campul Roman - Gemenele, partea de est a acestuia. Este un interfluviu acoperit cu nisipuri fluviatile, transportate de vant. Acestea sunt fixate cu vita de vie si salcami; totusi actiunea eoliana se manifesta, intr-o masura mai mica. Altitudinea medie este de 25 metri.in nord, Braila se afla la contactul cu lunca Siretului Inferior, o campie inca in formare, joasa cu soluri aluviale, cu multe albii parasite. Latimea sa ajunge la 25 - 30 de kilometri ca urmare a fenomenului de subsidenta din cursul Siretului Inferior. Aceasta lasare este pusa in evidenta de convergenta raurilor, de marea aluvionare a albiilor, de gradul inalt de meandrare, de abaterea Siretului spre nord si de numeroasele cursuri parasite in sud. Altitudinea variaza intre 5 - 6 metri si 13 - 15 metri.In est, orasul se invecineaza cu Balta Brailei, denumita Insula Mare a Brailei; ea reprezinta suprafata cuprinsa intre cele doua brate ale Dunarii (Dunarea Veche sau Bratul Macin si Dunarea Noua). S-a format intr-un regim deltaic de eroziune si acumulare fluviatila. Se intinde pe o lungime de 60 de kilometri pe directia nord-sud (Vadul Oii - Braila) si pe 20 de kilometri latime. Are altitudini de 2 - 12 metri - grindurile sudice si de 6 metri in nord. Cea mai mare altitudine (45 de metri) o intalnim in popina Blasova, rest din Muntii Dobrogei scufundati si erodati in decursul timpului, iar cele mai mici altitudini absolute sunt reprezentate de fundurile lacurilor Zaton si Dunarea Veche (1,2 metri)

In cele mai multe dintre procesele care duc la modelarea reliefului, a problemelor legate de combaterea eroziunii si ameliorarea terenurilor degradate, a utilizarii teritoriului, a desfasurarii diferitelor activitati antropice, se constata prezenta influentelor climatice.Municipiul Braila, aflat in Campia Brailei, se suprapune pe partea de nord-est a Campiei Romane, caracterizandu-se printr-o clima temperat continentala cu un pronuntat caracter de excesivitate. Contrastele climatice sunt evidentiate de amplitudinea termica mare, numarul mare de zile tropicale si geroase, lungile perioade de seceta, dar si cele mai violente ploi torentiale, toate determinate de pozitia regiunii la locul de interferenta a maselor de aer cu caracteristici diferite.
Printre acestea, un rol deosebit il au masele de aer continental, arctic si polar, si cel maritim, de origine oceanica si mediteraneana.Radiatia solara are valori ridicate, de 125 kcal/cmp/an, legata de durata de stralucire a soarelui care in Campia Romana de Est inregistreaza un numar de 2200 h/an (doar 75 de zile dintr-un an fara soare).
Temperatura aerului se caracterizeaza prin medii anuale cuprinse intre 10,3 ºC si 10,5 ºC in campie, insa la Braila valorile sunt mai ridicate ca urmare a influentei Dunarii, dar mai ales degajarii de energie calorica datorata activitatilor economice si gospodaresti din oras, respectiv 11,1 ºC.
in cursul anului, temperaturile medii lunare inregistreaza o crestere
continua din februarie pana in iulie, apoi o descrestere din august pana in ianuarie, evidentiind contrastele termice dintre iarna si vara.Se remarca, de asemenea, ca procesele de incalzire si respectiv de racire ale aerului sunt cele mai puternice in luna aprilie si respectiv in octombrie, luni in care acestea au valori aproximativ egale (circa 6 ºC).
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) are valori de -2,1 oC la Braila si mai mici in restul judetului, aceasta datorita caracterului moderator pe care il are Dunarea in regiuneaBrailei.
Temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie are valori de circa 23,1 oC la Braila.
Temeratura maxima absoluta de +44,5 oC, care este recordul termic din tara, a fost inregistrata la statia meteorologica Ion Sion, la 10 august 1951, datorita unor invazii de aer tropical, venite din Campia Padului.Maxima termica inregistrata la statia meteorologica Braila este de +40,5 oC, temperatura inregistrata la data de 22 iulie 1943.
Temperaturile minime absolute au valori cuprinse intre -25 oC si -29 oC.
Amplitudinea termica este de 24-25 oC in cazul temperaturilor medii si de 70 - 74 oC in cazul celor extreme absolute, evidentiind specificul climatului temperat-continental excesiv cu consecinte asupra dinamicii proceselor fizico-geografice, a dezvoltarii vegetatiei si culturilor agricole.Se remarca prezenta unui mare numar de zile de vara si zile tropicale in arealul analizat care se datoreaza unui numar mare de zile tropicale in arealul analizat care se datoreaza invaziei de aer cald tropical si continental. Astfel, zilele cu temperaturi de 25 oC (zile de vara) sunt de circa 110, iar cele tropicale, cu temperaturi de 30 oC si peste, totalizeaza circa 42 zile la Braila. in anotimpul rece, in circa 110 zile se produce inghetul, acesta se produce in 80 de zile numai noaptea, ziua depasind 0 oC.

Regimul precipitatiilor are o foarte mare variabilitate in timp si spatiu, reflectand tipul de climat continental. Astfel, precipitatiile medii anuale au valori reduse sub 500 mm pe intreg cuprinsul Baraganului, iar la Braila valorile sunt de 454 mm. in semestrul cald (aprilie - septembrie) cade 59 - 62 % din cantitatea de precipitatii, uneori insa in ultima parte a verii apar intervale indelungate de seceta (80 - 100 de zile).
in semestrul rece, o parte din precipitatii cad sub forma de zapada, ningand in medie 15 - 16 zile si totalizand 20 - 23 % in cantitatea de precipitatii. in medie, stratul de zapada, discontinuu, persista in Campia Brailei timp de 40 de zile, cu o grosime medie de 10 metri, sau acesta este chiar absent.
Sumar, cele mai mari valori ale precipitatiilor se inregistreaza in lunile mai - iunie, iar cele mai mici in lunile august septembrie.
Caracterul deficitar al precipitatiilor din Campia Brailei propriu regiunilor continentale se reflecta si in regimul evapotranspiratiei, astfel valorile anuale ale evapotranspiratiei potentiale depasesc cu circa 200 - 250 mm valorile precipitatiilor atmosferice.
inscriindu-se in analul zonelor semiaride, secetele din zona Brailei sunt fenomene frecvente, cu cicluri pe ani secetosi, incat se impun o serie de masuri hidroameliorative. Alteori, ploile se suprapun cu momentul topirii zapezilor provocand eroziunea in suprafata a solului, inundatii pagubitoare ce afecteaza asezarile omenesti, caile de comunicatie, terenurile agricole. Vantul este elementul climatic cu o influenta deosebita in morfodinamica proceselor actuale din Campia Brailei a culturilor agricole, a cailor de comunicatie si asezarilor omenesti. Urmarind frecventa si viteza medie a vantului se constata ca cea mai mare frecventa o au vanturile de nord, urmate de cele de nord - est si vest si aceeasi ordine sementine in privinta vitezei.
Iarna, predominante sunt masele de aer continentale provenite din anticiclonul siberian sub numele de Crivat. Vara, bate Suhoveiul, din est, un vant cald si uscat, are o frecventa mai mica, dar care intensifica evapotranspiratia si mareste ariditatea relativa a climatului.
in zilele in care se formeaza Baltaretul, un vand care ia nastere datorita diferentelor de temperatura dintre uscat si suprafata acvatica, precipitatiile sunt mai bogate. Cu frecventa mai mica sunt vanturile de vest, vanturi care aduc si ele precipitatii. Viteza medie a vanturilor este relativ ridicata, cu vitezele maxime, de peste 100 km/h se inregistreaza in timpul iernii, vanturile de nord si nord - est.
in urma analizei principalilor parametri climatici din Campia Brailei, se poate constata o amplitudine termica maxima de 74,5 oC, printre cele mai mari de pe teritoriul tarii, o cantitate anuala de precipitatii scazuta si rolul activ al vantului.

Reteaua hidrografica poarta amprenta climatului temperat continental 
si a reliefului, alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise in care se gasesc lacuri temporare sau permanente.
Hidrografia judetului Braila se caracterizeaza, pe de o parte, prin faptul ca apele curgatoare (Dunarea, Siretul, Buzaul, Calmatuiul) au caracter tranzitoriu, iar, pe de alta parte, prin faptul ca in toate microdepresiunile (crovuri) sunt cantonate lacuri.

Cea mai importanta artera hidrografica este Dunarea, care strabate municipiul Braila in estul sau, orasul Braila s-a dezvoltat pe stanga Dunarii.
in regiunea analizata se desfasoara subsectorul baltilor, pe o lungime de 195 km2 intre Calarasi si Braila. in aceasta regiune Valea Dunarii este larga, prezentand fenomenul despletirii cursului sau in cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche), spre Dobrogea, si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei, inchizand la mijloc fosta Balta a Brailei, astazi incinta indiguita Insula Mare a Brailei.
Pentru a se evita inundatiile care se produceau in timpul apelor mari, mai ales primavara (datorita ploilor torentiale asociate cu topirea zapezilor), in aceasta regiune bratele Dunarii au fost indiguite.
Oricum, portul Brailei se afla la o inaltime de 7,40 metri deasupra nivelului marii, iar orasul Braila la 25 metri, fiind la adapost de orice viitura.
Debitul maxim atins inainte de indiguire a fost de 7926 m3/s, iar dupa indiguire, ca urmare a ingustarii vaii, debitul maxim atins a fost de 15470 m3/s in anul 1970, iar cel minim de 1490 m3/s la Braila. Nivelurile maxime se produc primavara si vara (martie - iulie). in anul 1970, la Braila s-a inregistrat nivelul maxim de 632 centimetri. inainte de indiguire, apele mari inundau insemnate suprafete. in prezent pe teritoriul judetului Braila, Dunarea este indiguita pe o lungime totala de 225 kilometri, aparandu-se astfel de inundatii peste 100000 de hectare, teren agricol, un numar mare de localitati, obiective industriale si agricole, cai de comunicatie.
Dunarea are o mare importanta economica, atat din punct de vedere al navigatiei, cat si prin faptul ca apele fluviului alimenteaza cu apa municipiul Braila, importante obiective economice, precum si marile sisteme de irigatii.
Pe teritoriul judetului Braila se mai antalnesc si cursurile inferioare ale unor rauri tributare Dunarii: Siretul, Buzaul si Calmatuiul.

Pe teritoriul municipiului Braila nu se gasesc lacuri, insa pe teritoriul judetului se deosebesc mai multe tipuri de lacuri, lacuri de stepa si de lunca. Cele mai raspandite sunt lacurile cantonate in marile depresiuni de tasare in liess sau crovuri. Ele alcatuiesc grupa de lacuri clastocrastice si sunt raspandite in zona endoreica dintre Buzau si Calmatui, de exemplu: Lacul Plopu, Lacul Ianca, Lacul Lutul Alb, Lacul Tataru, Lacul Coltea, etc.
O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanele fluviatile, ele se afla pe malul sting al raului Buzau (Lacul Jirlau, Lacul Caineni, Lacul Ciulnita).
Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc mai des in Lunca 
Dunarii (Balta Brailei) - Dunarea Veche sau Blasova se intinde pe 400 de hectare si Japsa Plopilor pe 176 de hectare, iar in apropiere de Braila se gaseste Lacul Sarat cu 175 de hectare, acesta are calitati terapeutice, este folosit in scop terapeutic, avand si dotarile corespunzatoare, este declarat statiune balneoclimaterica.
Lacurile de lunca sunt cantonate in lunca raurilor principale, ele ocupa denivelarile din lunca, rezultate in urma actiunii de eroziune a apelor.
in judetul Braila se intalnesc si lacuri artificiale executate pentru scopuri piscicole sau pentru irigatii, exemplu Lacul Maxineni, Lacul Gradistea, Lacul insuratei, Lacul Ulmu, Lacul Rezi, etc. se mai gasesc si lacuri de acumulare, cum sunt lacurile Galbenu si Satuc pe paraul Valea Boului, precum si Mircea Voda si Horia pe Brezoel Nord, a caror apa este folosita pentru irigatii.
Prezenta acestor lacuri in apropierea acestor lacuri a avut o importanta deosebita pentru dezvoltarea turismului (Lacul Sarat), pentru dezvoltarea economica (Lacul Maxineni - piscicol), lacuri folosite pentru irigatii.

Apele freatice se gasesc cantonate in depozite laessoide si in nisipurile eoliene de pe interfluvii precum si in aluviunile din luncile raurilor.
in zona Brailei, apele freatice au adancimi de 5 - 10 metri si de peste zece metri, ajungand chiar pana la 30 de metri, ele se gasesc pe interfluvii. Datorita conditiilor climatice, a cantitatilor reduse de precipitatii in cursul anului, nivelul hidrostatic inregistreaza variatii de 2 - 3 metri. De asemenea se reduce considerabil, la unele aproape complet, capacitatea de debitare.
Apele de adancime . Sunt cantonate in pietrisurile de Fratesti si depozite cuaternare nisipoase, uneori in luncile Calmatuiului si Buzaului si in depozite argilo-nisipoase.
Apele de adincime sunt mai mult utilizate la alimentarea cu apa potabila a localitatilor sau a obiectivelor industriale.


Influenta omului si-a pus amprenta asupra vegetatiei spontane din regiunea Brailei. in trecut vegetatia caracteristica era reprezentata prin stepa in zonele de campie si prin vegetatia de stepa si de balta in Balta Brailei. Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura in proportie de 90%, ea se mai gaseste astazi sub forma de pajisti naturale, pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor si canalelor de irigatie. Speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, paiusul, pirul crestat, mai cresc: traista ciobanului, papadia, rostogolul, troscotul, coada soricelului, volbura, lumanarica, ceapa ciorii, etc.
Vegetatia lemnoasa este reprezentata prin tufisuri de porumbar, migdalul pitic, nucul negru si rugul, ea se intalneste din ce in ce mai rar.
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata, majoritatea padurilor sunt de lunca, speciile cele mai des intalnite sunt: plopul (plopi negri, plopi hibrizi, plopi indigeni), salcia, salcamul, stejarul, mai rar se intalneste si catina; alaturi de stejar si salcam, mai apare ulmul, frasinul.
in mod spontan, pe dunele de nisip, apare vegetatia psamofila reprezentanta prin romanita, laptele cainelui, salcia de nisip.
Vegetatia halofila este reprezentata prin genuri si specii adaptate la conditiile de saratura, spre exemplu: saratica, rogozul de saratura, patlagina, limba pestelui.
Vegetatia acvatica se intalneste predominant in baltile si in lacurile zonei inundabile a Dunarii.
Fauna spontana a fost si ea influentata de activitatea umana, astfel destelenirea stepei, indiguirea si desecarea Baltii Brailei, crearea sistemelor de irigatii, au dus la reducerea sau disparitia unor specii (dropia, spurcaciul, pelicanul, lupul), la migrarea unora in alte zone, la adaptarea altora la noile conditii de viata.
in prezent, dintre mamifere, cele mai raspandite sunt rozatoarele reprezentate prin: popandaul, harciogul, soarecele de camp, soarecele de stepa, iepurele de camp.
in paduri, din ce in ce mai rar intalnite sunt: caprioarele, vulpile, dihorii, nevastuicile, mistretii.
Dintre animalele de apa, de interes cinegetic, bizamii sunt cei mai numerosi, vidrele aproape de disparitie. Pasarile sunt bine reprezentate.
Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni si migratori, dintre cei autohtoni amintim: crapul, somnul, salaul, vaduvita, linul, babusca, stiuca, carasul, mreana, obletele, iar cei migratori sunt de mare importanta economica, patrund in Dunare din Marea Neagra pentru a-si depune icrele, sunt reprezentati prin: nisetru, cega, morun si pastruga (sturionii)

Aproximativ 75% din suprafata arealului studiat este acoperita cu cernoziomuri, soluri bogate in humus si deci cu o fertilitate ridicata. in aria analizata se gasesc cernoziomuri carbonatice in cea mai mare parte, la care se adauga solurile aluviale intalnite in estul municipiului (soluri slab solificate, aflate in stadiul de formare, dar foarte fertile), solonceacurile apar insular in zonele fara drenaj, in partile joase ale zonelor depresionare, la marginea lacurilor sarate si in locul fostelor lacuri sarate, ele au fertilitate redusa. Se mai intalnesc in nordul municipiului si aluviunile gleizate, formarea acestor soluri fiind favorizata de prezenta apelor freatice la mica adancime si cu grad scazut de mineralizare.
in general, pe intreg teritoriul judetului Braila, se gasesc soluri fertile, intens utilizate pentru culturile agricole, ceea ce a favorizat si dezvoltarea municipiului Braila.

resursele subsolului. Resursele subsolului sunt modeste i-n aria judetului Braila.
Resursele minerale cu valoare economica din arealul studiat se rezuma la acumularile de petrol de la Plopu, de petrol si gaze de la Oprisenesti si de la Liscoteanca.
Depozitele loessoide formeaza materia prima folosita in ceramica inferioara, iar in albia apelor curgatoare si in anumite lacuri se gasesc nisipuri fine.
Namolurile din apele sarate de la Lacu Sarat dispun de calitati terapeutice deosebite.

Populatia judetului Braila, numara la 1 ianuarie 2008,363.979locuitori,repartizata astfel:

in sectorul urban - 236.590 locuitori

in sectorul rural - 127.389 locuitori

Populatia majoritara este de nationalitate romana, alaturi de care traiesc:

aromini 0,034%;macedo-romani 0,01%; lipoveni 0,55%; greci 0.1%; tigani 1,1% si alte nationalitati ca maghiari, ucrainieni, germani, evrei, turci, bulgari, italieni.

Din populatia judetului, 66% este este concentrata in zona orasului.Efectivul de salariati estimati la sfarsitul lunii ianuarie 2007 era de 76.955 personae, din care 48,8% se regaseau in industrie si constructii, 45,25% in servicii si 5,91% in agricultura, silvicultura, vanatoare, piscicultura si servicii anexe

Dupa religie, situatia se prezinta astfel:

Religie Ortodoxa 90%; restul de 10% apartin religiilor : Romano-Catolice, Greco-Catolice, Protestante (Reformata si Evanghelica) si Neo-Protestanta (Adventista si Baptista), Mozaica si Mahomedana, Crestina de rit vechi

Reteaua de localitati cuprinde trei orase, respectiv Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza:


Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Ciresu,  Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Stancuta, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, sutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.

Caracteristica generala a dezvoltarii teritoriale a Brailei, incepand din secolul al XIX-lea si pana in zilele noastre, o constituie adaugarea, in diferite etape analizate, de noi zone concentrice fata de nucleul initial determinat, de zidul si santul exterior al fostei cetati.
Se poate mentiona ca, pe langa fosta etapa socialista, orasul s-a extins mai ales pe orizontala, astazi insumand suprafete destul de mari. Dupa 1955, cresterea s-a facut dimpotriva, mai ales pe verticala, ca urmare a numeroaselor constructii pentru forta de munca atrasa de oras, datorita

dezvoltarii industriale si portuare

Din vremuri imemoriabile, locuitorii Brailei s-au ocupat cu agricultura, cresterea animalelor si pescuitul pe malul vestic al Dunarii. Un velier, stema orasului Braila, a fost simbolul comertului, ocupatia principala a locuitorilor din aceasta zona. In 1836, Braila a fost declarat port-liber. Aici s-a infiintat prima Camera de Arbitraj Comercial (1836), Bursa de cereale si bunuri (1882), Curtea Comerciala si Banca Comerciala au fost deschise in Braila. Datorita vietii economice infloritoare, Braila a devenit unul dintre cele mai importante centre comerciale din Romania. Comertul infloritor si dezvoltarea industriei de-a lungul secolului al XVIII-lea si la inceputul secolului al XIX-lea, au marcat istoria Brailei. In 1911, an de maxima activitate comerciala comertul brailean reprezenta 22% din comertul romanesc si 20% din import. Aceasta dezvoltare a insemnat: mori cu aburi, fabrica de paste fainoase, santier naval (1864), fabrica de bere (1872) si docuri (1883). Prima investitie straina in Braila a fost facuta in 1924 - Societatea Franco-Romana. Dupa ce, ajungand la apogeu, in 1937 la Braila are loc al XII-lea Congres general al Uniunii oraselor din Romania, intre 1941 - 1944, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, importul si exportul Brailei au scazut vertical. Istoria va decanta sentinta ce nu va intarzia sa vina pentru istoria Brailei in rastimpul dintre doua borne: 23 August 1944 - 22 Decembrie 1989. In intervalul de pana la revolutia din 1989 s-a pus accent pe industrializarea fortata a economiei brailene, in cadrul celei romanesti, in general. Pe langa dezvoltarea intreprinderilor existente s-au pus in functiune Combinatul chimic si cel de celuloza si hartie de la Chiscani si Centrala termica. Dupa anul 2000 s-au facut resimtite rezultatele dezvoltarii mult prea ambitioase, nejustificate si disproportionate a industriei. Multe din reperele industriale de referinta si-au inchis total sau partial portile. Aceasta a dus la deprecierea, mai accentuata decat la nivel national, a nivelului de trai si al gradului de dezvoltarea al urbei. Braila nu este un oras-muzeu, dar vizitatorii sai simt magia, legendele si istoria orasului care sunt prezente pretutindeni.

Economia Brailei se indreapta cu pasi repezi catre o reala economie de piata, iar procesul acestei reforme a inclus pana acum urmatorii pasi: liberalizarea preturilor, a comertului extern, dezvoltarea sectorului privat (55% din zona agricola), restructurarea si privatizarea intreprinterilor de stat, restructurarea si dezvoltarea sectoarelor financiare bancare si noul sistem de taxe. Totusi, potentialul impresionant al regiunii nu este folost la maximum pentru a genera dezvoltarea economica mult asteptata, iar veniturile populatiei sunt mici.De asemenea, multe din societatile cu capital statal au fost inefficient privatizate, generand probleme economice si sociale.

Cu toate acestea, exista mari posibilitati de investitii in aceasta regiune, datorate sectorului agricol, bine administrat si dezvoltat, sectorului piscicol si horticulturii ecologice, incluzand activitatile de pescuit si vanatoare, precum si activitatile conexe acestora. Industria este de asemenea un teritoriu prielnic atragerii investitorilor. Constructia de masini grele, confectiile, mineritul si producerea granitului de Turcoaia, tesatoriile de covoare persane, parcul industrial, sunt doar cateva dintre oportunitati.

Centre comerciale:


European Retail Park Braila (hypermarket Carrefour, Mediagalaxy,Bricostore, Promenada Mall)

1 hypermarket Selgros (Rm. Sarat - terenul Avicola)

Complex Comercial Armonia ( 1 hypermarket Carrefour, Altex Mega-Store, Flanco World, Armonia Mall ) - cel mai mare complex comercial din SE Romaniei ce se intinde pe o suprafata de peste 200000m2

Patrimoniul turistic al judetului Braila cuprinde: elemente de ordin istoric, etnografic si folcloric, Casa memoriala Panait Istrati, Muzeele din orasele Braila si Ianca, Tabara de Creatie Blasova, Galeriile de Arta, Sala 'Pro Arte', Ansamblul Centrului Istoric Braila, Casa memoriala 'Petre Stefanescu Goanga'. Principalele zone turistice sunt: Statiunea Lacu Sarat, Insula Mica a Brailei, Blasova, Viisoara; Reteaua de unitati turistice este formata din: 13 hoteluri, 3 moteluri si hanuri, 4 campinguri, 2 tabere pentru elevi si prescolari.

Judetul Braila este un important centru turistic si balneoterapeutic, oferind turistilor multe posibilitati de a vedea locuri pitoresti specifice campiei cat si Lunca Dunarii. Situata in zona inundabila a Dunarii, Insula Mica a Brailei este o rezervatie zoologica si botanica. In aceasta zona conditiile geografice determina coexistenta a trei tipuri de flora, caracteristice stepei, padurii si de mlastina. Astfel, pe bancurile inalte de nisip din jurul zonei inundabile se gasesc paduri de salcii si palntatii de plopi hibrizi euro-americani. In zonele inundabile se gaseste o flora acvatica luxurianta care asigura, in special pentru pasari, locuri ideale pentru cuibarit. fauna consta in specii migratoare acvatice - majoritatea lor fiind prtejate international de lege. De asemenea se mai intalnesc specii caracteristice padurii, stepei si mlastinei. Pentru a proteja aceasta fauna, de importanta internationala, pescuitul si vanatoarea sunt supravegheate de lege. Turistii care ajung in Municipiul Braila, resedinta administrativa a judetului, pot vizita numeroasele locuri culturale: Muzeul de Etnografie, Casa Colectiilor, Muzeul de Istorie, Teatrul maria Filotti, Biserica Sfintii Arhangheli, Biserica Greceasca, Casa Memoriala Panait Istrati (in braila si Baldovinesti), Casa Memoriala Perpessicius. Datorita dezvoltarii industriei grele si a constructiilor navale, Judetul Braila are perspective bune de afaceri avand in vedere Zona Libera care va fi creata aici si care va spori interesul investitorilor. Tot aici se gasesc nenumarate posibilitati de cazare. Blasova si Lacul Sarat sunt doua puncte de interes turistic. La numai 5 km de braila, pe malul lacului cu acelasi nume, se gaseste statiunea balneoclimaterica Lacul Sarat, situat la 16 m peste nivelul marii, si este inconjurat de 70 ha de padure care atenueaza climatul de stepa facand astfel din statiune un loc placut de odihna. lacul cu o salinitate  mare, este un vechi curs al Dunarii, blocat acum. Fundul lacului este acoperit cu mal terapeutic. valoarea terapeutica a apei si a malului din statiunea Lacul Sarat este cunoscuta de multa vreme de catre locuitorii acestei regiuni, dar in ultimul timp, multi turisti vin aici pentru tratament. In afara de aceste locuri, Fluviul Dunarea este punctul de atractie turistica al judetului. fauna si flora sunt legate de reteaua hidrografica care dau o nota aparte turismului oferind posibilitatea de a vana si de a pescui. Oferta turistica a judetului Braila consta de asemeana, in croaziere pe Dunare, cu cazare si programe speciale pentru turisti (pecuit, vanatoare, etc.) la Insula Mica a Brailei, Fundu Mare, Corotisca, Blasova si Zaton.

OBIECTIVE TURISTICE

Casa memoriala panait istrati ce se afla in incinta Gradinii Publice

Biserica Sfintii Arhangheli actual este pictata, fiind una din putinele biserici in care se incearca respectarea canoanelor bizantine ale picturii icoanei

Piata Traian si zona veche a orasului

Piata Independentei

Faleza Dunarii

Esplanada Dunarii

Insula Mica a Brailei

Centrul Civic cu fantana arteziana in trepte

Parcul Monument

Gradina Publica

Gradina zoologica

Muzeul Brailei

Centrul Cultural Nicapetre

Sectia de Arta a Muzeului Brailei

Sectia de Stiinte ale Naturii a Muzeului Brailei

Casa Memoriala Panait Istrati

Galeriile de Arta Emilia Dumitrescu

Casa memoriala Perpessicius

Statiunea LACU SARAT

Teatrul 'Maria Filotti' Braila




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 4291
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved