TRANSILVANIA NORDICA

_{TRANSILVANIA NORDICA}

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Dezideratele acestei unitati de invatare sunt:

- explicarea componentei geografice a Transilvaniei nordice;

- identificarea multiculturalismului ca factor catalizator al dezvoltarii;

- definirea rolului axelor si punctelor nodale in functionarea

sistemului teritorial.

_{2.Componenta naturala a bazei de sustinere}

Regiune desfasurata in sectorul nordic si central al Depresiunii Transilvaniei.

Este o unitate teritoriala pregnant individualizata, atat sub aspectul componentelor, cat si a functionarii sistemului sau teritorial. Cuprinde, asa cum o arata si topicul atribuit, partea nordica si centrala a Depresiunii Transilvaniei (cu exceptia Depresiunii Lapusului, integrata regiunii Maramures-Chioar), inclusiv rama montana a acesteia. De asemenea, i se integreaza spatiul depresionar al Giurgeului definit de o relativa izolare geografica. Limita sa sudica este mai sinuoasa, suprapunandu-se in general interfluviului dintre cele doua Tarnave pana amonte de Blaj de unde trece pe versantul stang al Tarnavei Mari pentru a cobori in culoarul Muresului aval de Alba Iulia. Faptul ca suportul sau fizico-geografic are doua coordonate morfologice majore, culoarele mijlocii ale Muresului si celor doua Somese, indreptateste atribuirea si a altui topic, derivat din asocierea numelui raurilor in cauza (Mures-Somes).

Morfologia dominanta se inscrie in structurile de podis, cele trei sectoare Podisul Somesan, Campia Transilvaniei si partea nordica a Podisului Tarnavelor constituind osatura reliefului sau. Doua elemente de mare specificitate sunt caracteristice regiunii si anume relieful de domuri si de cute diapire. Domurile adapostesc cele mai pure rezerve de gaz metan din lume, iar cutele diapire, localizate la periferia vestica a podisului transilvan, aduc din adancuri samburi de sare exploatati in cunoscutele "ocne" (Ocna Mures, Ocna Dej). Nu trebuie omisa insa nici participarea masivelor vulcanice Caliman, Gurghiu, Harghita, a Depresiunii Giurgeului, incadrate spre est de muntii Giurgeului si Hasmasul Mare, precum si a versantilor vestici ai Bargaului, Rodnei sau Tiblesului. Un relief mozaicat care, prin vaile largi ale Somesului, Muresului si

Diversitate morfologica (munti, podisuri, depresiuni).

Climat de munte si podis cu influente vestice.

Ape colectate de Somes si Mures. Iazuri.

Tarnavelor, cu terase extinse, prin depresiunile de contact morfologic (Almas-Agrij, Iara-Hasdate, Dumitra, Valenii de Mures, Sovata, Praid) prin versantii cu declivitati moderate releva o interrelationare cu factorul antropic ridicata

Acelasi fenomen, de flancare a podisului transilvan de lanturi muntoase, se repercuteaza in domeniul climei. Prezenta, spre nord- est, a "jugului intracarpatic" Preluca), permite climatului temperat continental de influenta vestica, oceanica, sa patrunda in intregul bazin depresionar. Temperaturile medii anuale ajung la 8-9º C (mai ridicate in Culoarul Muresului) in zona de podis si 0-6ºC in muntii Rodnei, Caliman sau Harghita. De mentionat formarea in depresiunea Giurgeului, iarna, a unor veritabile "lacuri de frig" generate de inversiuni termice de amploare (Joseni si Toplita devenind "polii" frigului din Romania). Dimpotriva, in culoarul Alba Iulia - Turda, ca urmare a descendentei orografice a maselor de aer, ce escaladeaza Muntii Apuseni dinspre vest, apar fenomene de tip foehn cu efecte in aridizarea climatului local.

Resursele de apa ale Transilvaniei nordice sunt alcatuite din reteaua hidrografica de suprafata, colectata preponderent de Somes si Mures (exceptie face Depresiunea Huedin strabatuta de Crisul Repede). Alimentarea pluvio-nivala le asigura un debit permanent, cu cresteri ale debitelor primavara si dupa ploile indelungate ce produc inundatii in bazinele mijlocii sau pe unii afluenti (Salauta, Tarnave). Cunoscute sunt, in acest sens, inundatiile din anii 1970, 1975, 1992 de pe Somes, Mures sau Tarnave.

Apele subterane din Campia Transilvaniei sunt bogate in saruri ce le reduce calitatea si le face improprii consumului. Tipice pentru aceeasi unitate sunt iazurile (Geaca, Taga, Catina) a caror geneza este legata de existenta unor conditii naturale ale acumularii apei (vai cu panta redusa, afectate frecvent de bararea prin alunecari de teren a cursurilor, praguri litologice determinate de intersectarea unor orizonturi de roci mai dure) dar si de nevoia stocarii acesteia in anotimpul secetos ceea ce a orientat preocuparea antropica spre conservarea si, de ce nu, aparitia de noi lacuri.

Ape termale de peste 50ºC sunt cantonate la adancimi de circa 2 500 m in zona Praid. In schimb apele minerale clorurate insotesc structurile diapire marginale. Muntii Caliman, Gurghiu, Harghita si depresiunile de baraj vulcanic Giurgeu, Borsec, Bilbor, Tulghes se inscriu in "aureola mofetica" a Carpatilor Orientali, prelungita spre nord pe toata rama estica a depresiunii transilvane. Aici se afla o parte insemnata din cele peste 3 000 de izvoare cu ape minerale ale Romaniei (Toplita, Sangeorz Bai, Borsec).

Activitatea indelungata de exploatare a sarii a creat conditiile formarii lacurilor antropo-saline precum cele de la Baile Turda sau Ocna Dej. In schimb Lacul Ursu de la Sovata, unic in Europa prin intensitatea fenomenului de heliotermie (incalzirea, pana la 50-60ºC a stratului de apa de la suprafata, printr-un efect de sera indus de prezenta unui strat subtire de apa dulce peste apele sarate), s-a format in conditii naturale, prin acumularea apelor intr-o depresiune rezultata prin dizolvarea sarii.

Mozaic pedogeografic cu soluri zonale si azonale.

Resurse de sare, gaze naturale, ape minerale, nemetalifere.

Cel mai expresiv element al peisajului natural, vegetatia, releva o etajare evidenta in functie de altitudinea formelor de relief. Podisul este domeniul padurilor de foioase (stejar, amestec stejar- fag, fag) in vreme ce versantii muntilor sunt ocupati de paduri de foioase, amestecul foioase-conifere si conifere. In muntii Rodnei, Tiblesului, Calimani si Harghita apare un etaj alpin extins, cu arbusti (jneapan, ienupar, afin, merisor) si pajisti valorificate pastoral. Pentru Campia Transilvaniei este semnalat un proces de stepizare secundara evident in partea sud-vestica. Vegetatia zonelor joase, a luncilor, depresiunilor si versantilor este puternic modificata de utilizarea agricola.

Pentru suprafetele impadurite montane compozitia faunei nu difera de cea a altor unitati carpatice. Animalele mari (urs, cerb, caprior), de interes cinegetic sunt bine reprezentate in fondurile de vanatoare din Calimani sau Rodnei. In podis este domeniul mistretului, lupului, vulpii, iepurelui. In Muntii Rodnei s-a reintrodus capra neagra. Raurile montane sunt populate cu pastrav, iar cele din podis de clean si mreana.

Solurile, ca expresie a interrelatiei litologiei cu clima, vegetatia sau relieful se dispun etajat, de la argiluvisoluri, la cambisoluri si podzolurile montane. In Campia Transilvaniei apare cernoziomul levigat, iar in depresiunile cu apa freatica mai aproape de suprafata s-au format soluri hidromorfe. Nu lipsesc solurile aluvionare, saraturate sau litosolurile ce acopera suprafetele fragmentate ale versantilor.

Resursele solului si subsolului devin premize ale dezvoltarii regiunii in perspectiva. Regiunea poseda zacaminte de gaz metan in Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor; mari rezerve de sare pe bordurile estica si vestica ale depresiunii; minereuri nemetalifere in muntii Rodnei si Tiblesului; caolin la Parva si Aghires; ape minerale clorurate si carbogazoase. Fondul forestier este de buna calitate, desi exploatarea anarhica din ultimii ani i-au redus suprafata, iar terenurile agricole permit afirmarea a numeroase subramuri ale culturii plantelor sau cresterii animalelor.

3. Componenta antropica

Resursele umane deriva din numarul, densitatea si structurile populatiei. Vestigiile arheologice (cetatile halsttatiene de la Teleac si Ciceu Corabia) amintesc de constituirea habitatelor umane inca din preistorie. Limesul Daciei romane urma linia castrelor de la Buciumi, Romanasi, Casei, Ilisua, Orheiu Bistritei situate in nordul regiunii analizate. Peste fondul general al populatiei autohtone s-a suprapus, incepand din secolul XI, cel al populatiei maghiare, iar din secolele urmatoare, in unele zone (cea a Bistritei, spre exemplu) al sasilor colonizati. A rezultat un amestec etnic cu numeroase aspecte de multiculturalitate.

Densitatea populatiei atinge valori mari, intre 100-150 locuitori/km² in culoarele raurilor Somes, Mures, Tarnava Mare sau Tarnava Mica, respectiv in depresiunile marginale. Mai slab populata

Antropizare veche si intensa. Amestec interetnic pronuntat.

Orase numeroase polarizate de Cluj-Napoca.

este partea muntoasa si centrul Depresiunii Transilvaniei. Dinamica naturala inregistreaza un recul evident dupa 1990, caderea natalitatii si cresterea mortalitatii reducand sporul natural chiar si in zonele recunoscute ca rezervoare demografice (Tara Nasaudului, Valea Nirajului, Podisul Somesan). Extrem de agitata este dinamica teritoriala, fenomenul migratiei pentru munca in tarile vestice fiind deosebit de ilustrativ in unele zone (bazinul Somesului Mare). De remarcat antrenarea in acest exod a populatiei rurale, pe fondul reducerii locurilor de munca din orase (alimentate de navetism) si a stagnarii economice din ultimii ani.

Asezarile rurale sunt de o mare diversitate tipologica si functionala, de la satele "graniceresti", bine consolidate, din zona Nasaudului, la "hodaile" precare din Campia Transilvaniei; de la satele romanesti traditionale la cele maghiare din depresiunea Giurgeului si Valea Nirajului sau cele germane din tinutul Bistritei. Amestecul de populatie a determinat si amestecul de trasaturi arhitecturale intr-un stil transilvan cu reale valente de originalitate. Predomina net satele localizate in vai si depresiuni, satele de versant sau platou (cu unele exceptii in Podisul Somesan) fiind rare.

Orasele apartin, ca varsta tuturor generatiilor de centre urbane. Cele antice le regasim la marginea vestica a regiunii (Alba Iulia -Apullum, Turda-Potaissa, Cluj-Napoca). Mai numeroase sunt asezarile urbane medievale, unele fiind foste cetati (Bistrita, Aiud, Targu Mures, Tarnaveni) altele targuri (Dej, Gherla, Huedin). In perioada mai recenta au aparut orasele Blaj, Nasaud, Beclean pe Somes, Reghin, iar din a doua jumatate a secolului XX dateaza orasele mici (Ocna Mures, Teius, Sovata, Toplita, Gheorgheni, Ludus, Iernut, Sangeorz-Bai. Sovata, Campia Turzii, Jibou. Centrul polarizator principal este Cluj Napoca (331 992 locuitori), ale carui functii economice, culturale, turistice, administrative il detaseaza in raport cu celelalte. In plan secund se afla orasele Alba Iulia si Targu Mures. Orasele mari au functii industriale importante, cele mijlocii si mici asociind insa si functia agricola. Unele se impun prin activitatile turistice (Sovata, Sangeorz Bai). Retinem disiparea in teritoriu a oraselor si constituirea unor veritabile axe urbane de-a lungul Muresului si afluentilor Somesului.

_{4. Economia si perspectivele sistemului regional}

Agricultura cu vechi traditii, cultura plantelor si cresterea animalelor in coabitare.

Economia Transilvaniei nordice integreaza strans industria si agricultura, urmate de servicii si turism.

Agricultura s-a dezvoltat indeosebi in Campia Transilvaniei si Podisul Somesan, unde terenurile cu fertilitate mijlocie sunt valorificate prin culturi diversificate (cereale, plante tehnice, furajere, pomi fructiferi, vita de vie). Pentru pomicultura, conditii favorabile se regasesc in zona Bistritei si Dejului, iar pentru vita de vie arealele Jidvei, Teaca, Aiud-Alba Iulia. In lunca Muresului si a celor doua Somese, mai ales in zonele periurbane, este extinsa cultura legumelor.

Test de autoevaluare

Conturarea geologica, morfologica si peisagistica a bazinului transilvan a generat si genereaza tentatia delimitarii unei singure regiuni geografice suprapusa acestuia. Din punct de vedere fizico- geografic exista argumente numeroase in acest sens. In schimb, sub aspectul functionarii unui sistem teritorial transilvan unic se pun in evidenta o serie de incertitudini, pe care solicitam sa le mentionati alaturat:

_{Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare}

Industrie diversificata tipologic.

In Dealurile Somesului Mare, depresiunile marginale estice ale Depresiunii Transilvaniei, in Depresiunea Giurgeului si zona montana adiacenta acestora exista un pastorit de traditie. Se cresc bovine, porcine, pasari, ovine. Se practica apicultura.

Industria are indelungate traditii in orasele mari. Productia de energie electrica se realizeaza intr-o serie de termocentrale alimentate cu gaze naturale (Ludus-Iernut, Sangeorgiu de Padure- Fantanele). Industria siderurgica este reprezentata prin Combinatul de la Campia Turzii si Laminorul Beclean, iar cea constructoare de masini printr-un numar mai mare si mai variat de intreprinderi localizate in Cluj Napoca si Targu Mures. Un rol important revine industriei chimice, cu unitati de produse clorosodice la Ocna Mures, ingrasaminte la Targu Mures, celuloza si hartie la Dej. Industria materialelor de constructie este localizata la Turda (ciment, var, sticla), Cluj Napoca si Alba Iulia (caramizi, produse ceramice), Gherla (sticla). Deosebit de raspandita este industria lemnului, cu fabrici de mobila in Cluj Napoca, Targu Mures, Gherla, Dej, Blaj dar si numeroase intreprinderi mici localizate in alte orase. La Reghin se fabrica instrumente muzicale, o marca recunoscuta in tara si la export. Prelucrarea produselor agricole se realizeaza la Targu Mures, Ludus, Teius - fabrici de zahar; Cluj Napoca, Alba Iulia, Bistrita - produse lactate; Ludus si Beclean - topitorii de in si canepa; vinificatie la Aiud si Jidvei; conserve de legume la Dej etc.

Turism cultural, recreativ, curativ.

Fabrici de produse textile se afla la Cluj Napoca, Targu Mures si Alba

Iulia.

Activitatile turistice cuprind intregul spectru de tipuri si forme apartinand turismului recreativ, curativ si cultural. Statiunile propriu- zise sunt insa mai putine (Lacul Rosu, Borsec, Sangeorz-Bai, Turda Bai, Sovata, Praid, Colibita) ceea ce denota totusi faza incipienta a exploatarii turistice a unui potential atractiv consistent. Turismul recreativ se practica in zona muntilor Rodnei, Bargau, Calimani. Curativ se valorifica lacurile sarate (lacul Ursu de la Sovata, lacurile de la Baile Turda), apele minerale de la Sangeorz Bai, climatul salinelor de la Praid, Turda sau Ocna Mures. Pentru turismul cultural, cu un pronuntat caracter de tranzit, orasele regiunii, mai ales Cluj Napoca, Alba Iulia, Targu Mures, dar si Bistrita, Dej, Blaj, Aiud, Turda etc ofera o gama variata de obiective: muzee, monumente, institutii culturale, biserici. Fondul turistic etnografic este bine conservat ceea ce ofera turismului rural motivatii reale in perspectiva.

Transporturile intregesc o retea de cai rutiere si feroviare grefate cu predilectia pe culoarele de vale ale Muresului, Tarnavelor, Somesului. Regiunea este traversata axial de soseaua internationala E60 (Oradea-Cluj Napoca-Targu Mures-Brasov-Bucuresti) precum si de magistrale feroviare Bucuresti-Sighisoara--Oradea, respectiv Bucuresti-Brasov-Dej-Baia Mare. Conexiunea cu Moldova este asigurata de o serie de sosele si cai feroviare transcarpatice, cele mai importante urmand, pana la un punct, Culoarul Somesului Mare cu deversare in Depresiunea Dornei, spre Suceava si Iasi. La Cluj- Napoca si Targu Mures functioneaza aeroporturi.

Construirea autostrazii Bors - Cluj-Napoca - Brasov este mai mult decat hotaratoare pentru dezvoltarea regiunii si racordarea ei cu sistemele teritoriale invecinate. Se impune modernizarea cailor ferate pentru transporturile de mare viteza si largirea aeroportului din Cluj Napoca pentru traficul international, inclusiv de marfuri.

5. Comentarii si raspunsuri la teste

colinara a Transilvaniei este inadecvata din urmatoarele motive:

- extensiunea apreciabila a teritoriului ceea ce creeaza dificultati in gestionarea lui coerenta si eficienta;

- prezenta a cel putin doua arii de gravitatie independente, Mures- Somes si Sibiu-Brasov, fara raporturi de interconditionare specifice unui sistem teritorial logic structurat;

- tendinta de descentralizare inspre entitatile teritoriale de nivel inferior, larg raspandita si cu mare audienta actuala in practica amenajarii si planificarii teritoriului european, intra in contradictie cu marile regiuni geografice, chiar daca delimitarea lor este favorizata de o serie de factori;

Aceste argumente au stat la baza delimitarii celor doua regiuni ale Transilvaniei, nordica si sudica, fiecare cu insusiri structurale si functionale particulare.

6. Bibliografie selectiva

1. Maier, A. (2001), Populatia si asezarile din Podisul Somesan, Editura

Gh. Baritiu, Cluj-Napoca.

2. Pop, Gr. (2001), Depresiunea Transilvaniei, Editura Presa

Universitara Clujeana, Cluj-Napoca.

3. x x x (1987), Geografia Romaniei. III, Carpatii si Depresiunea

Transilvaniei, Editura Academiei, Bucuresti.