Judetul Galati: Date geografice, Clima, Populatia

Judetul Galati

Date geografice

Judetul Galati este situat in partea central-estica a tarii noastre, desfasurandu-se intre 45 25' si 46 10' latitudine nordica, intre 27 20' si 28 10' longitudine estica. Ca pozitie geografica, judetul Galati se inscrie in aria judetelor pericarpatice-dunarene, fiind situat in partea cea mai sudica a Moldovei, la confluenta a trei mari ape curgatoare: Dunare, Siret si Prut, in sectorul fluvio-maritim al tarii. In partea de nord se margineste cu judetul Vaslui, la est Prutul formeaza granita naturala cu Republica Moldova, spre sud Dunarea stabileste limita cu judetul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judetul Braila, iar la vest si nord-vest, in mare parte pe cursul aceluiasi rau, se invecineaza cu judetul Vrancea. In aceste limite geografice judetul Galati ocupa 4466,32 km, adica 1,9 la suta din suprafata Romaniei.

Judetul Galati are o clima blanda si este bogat in resurse naturale. Dovezi ale existentei sale de-a lungul timpului stau descoperirile arheologice care dateaza din paleolitic. Situat de-a lungul drumurilor comerciale europene, asezarea Mila 80 de pe Dunare, este multimilenara. Fortificatiile geto-dacice de la varsarea Siretului in Dunare, au fost transformate intr-un castrum militar si asezare civila. A fost nodul care a transmis civilizatia romana in Moldova si in tarile din nordul Marii Negre. Timp de secole, zona a fost traversata de drumurile comerciale romane si grecesti. Consolidarea autoritatii statale in Moldova in secolul al XV-lea, a transformat Galatiul intr-un oras-port, centru important economic si comercial - singurul port liber al Romaniei timp de multe secole.

Relieful

Prin pozitia sa la exteriorul arcului carpatic, judetul Galati ocupa zona de intrepatrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice, est-europeana, sud-europeana si in parte central-europeana, ceea ce se reflecta fidel atat in conditiile climaterice, in invelisul vegetal si de soluri, cit si in structura geologica a reliefului.
Aceasta din urma ofera o priveliste cu inaltimi domolite, cuprinse intre 310 m in nord si 5-10 m la sud. Regiunea in sine prezinta un relief tabular cu o fragmentare mai accentuata in nord si mai slaba in sud, distingandu-se, dupa altitudine, pozitie si particularitati de relief, cinci unitati geomorfologice: Podisul Covurluiului, Campia Tecuciului, Campia Covurluiului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos.

Clima

Teritoriul Judetului Galati apartine in totalitate sectorului cu clima continentala(partea sudica si centrala insumand mai bine de 90% din suprafata, se incadreaza in tinutul cu clima de campie, iar extremitatea nordica reprezentand 10% din teritoriu, in tinutul cu clima de dealuri). In ambele tinuturi climatice, verile sunt foarte calde si uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar si de intreruperi frecvente provocate de advectiile de aer cald si umed din S si SV care determina intervale de incalzire si de topire a stratului de zapada. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului si Dunarii introduc in valorile si regimul principalelor elemente meteorologice, modificari care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, mai umed si mai racoros vara si mai umed si mai putin rece iarna. Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor lente de aer temperat - oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald), frecventa de asemenea mare a advectiilor de aer temperat - continental din NE si E (mai ales in anotimpul rece), precum si advectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.

Regiune

Judetul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Est ( impreuna cu judetele Vrancea, Buzau, Braila, Constanta si Tulcea ), din Euroregiunea Dunarii de Jos ( alaturi de raioanele din sudul Republicii Moldova si vestul Ucrainei ) precum si din Zona Economica Libera 'Galati-Giurgiulesti-Reni'.

Asezarea geografica

Situat in partea central-estica a tarii, la varsarea Siretului si Prutului in Dunare, judetul Galati ocupa o suprafata de 4.466 kmp, reprezentand 1,9 % din suprafata Romaniei. Judetul are 2 municipii Galati si Tecuci si 2 orase, Beresti si Targu Bujor, 56 de comune cu 186 de comune. Zona de legatura dintre Podisul Covurlui la nord (50% din suprafata judetului), Campia Tecuci si Covurlui (34%), si Lunca Siretului si Prutului (16%) la sud, asigurs judetului o configuratie geografica coerenta. La 1 Ianuarie 1996, populatia numara 643.000 locuitori sau 2,8% din populatia totala a tarii (locul 9 pe tara din punct de vedere al populatiei). Structura populatiei judetului este urmatoarea: 50,1% barbati si 49,9 % femei; 60,4% populatie urbana si 39,6 % populatie rurala. Din punct de vedere al densitatii populatiei, judetul Galati se situeaza pe locul al treilea in tara cu 145 locuitori /kmp. Resedinta administrativa - Galati - este al 5-lea oraa al tarii ca marime (329.300 locuitori) si cel mai mare port situat pe Dunarea maritima. Orasul Galati este situat la 130 km de tarmul Marii Negre si la aproximativ 250 km de Bucuresti (capitala Romaniei), Iasi, Ploiesti, Buzau, Constanta, Chisinau (Republica Moldava) si Odessa (Ucraina). Judetul Galati face parte din Regiunea de Dezvoltare a Sud-Estului (care include si judetele Vrancea, Buzau, Braila, Constanta si Tulcea), EuroRegiunea Dunarea de Jos (impreuna cu districtele sudice ale Republicii Moldova si districtele vestice din Ucraina) si Zona Comerciala Libera Galati-Giurgiulesti-Reni.

Conditiile naturale

Galati poarta in peisaj amprenta unor influente datorate acelor entitati geografice europene care se interfereaza pe pamantul Romaniei.

Rezervatii si monumente ale naturii

Principala rezervatie naturala din judetul Galati este localizata pe nisipurile din campia Tecuciului si anume la sud de localitatea Liesti, in jurul satului Hanu Conachi, pe o fasie de circa 4 km lungime si 0,5 - 1 km latime avand o suprafata de circa 84 ha si care se continua pana in lunca Siretului.La cativa kilometri de Municipiul Galati se afla rezervatia paleontologica de la Barbosi (Tirighina) cu o suprafata de circa 1 ha, cuprinzand fosile de moluste din faza Euxinului vechi (cu aproximativ 400000 ani in urma). De asemenea, nu departe de Galati, si anume la nord de oras, dar pe valea Prutului, pe teritoriul comunei Tulucesti, in locul numit Rapa Balaia, se afla cea de-a doua rezervatie paleontologica. A treia rezervatie paleontologica se afla langa orasul Tecuci, pe soseaua Tecuci-Valea Marului-Pechea-Galati, cu o suprafata de 1,5 ha. Rezervatia se afla pe terasa inferioara a Barladului, la punctul numit "La Rates", adica acolo unde a fost candva un han. In partea de rasarit a judetului, pe teritoriul comunei Baneasa, intre localitatile Baneasa si Roscani, se afla Padurea Baneasa, in care, pe langa padurea in sine este ocrotit si bujorul salbatic, pe seama caruia s-au creat legende si o mare serbare populara care are loc in fiecare an. Se spune ca bujorii ar fi aparut din sangele moldovenilor cazuti in lupta de la Roscani, de la 1574, cand armata lui Ioan Voda cel Viteaz a fost invinsa de turci datorita lipsei de apa. Si in padurea de la Hanu Conachi se desfasoara in fiecare an, sarbatoarea salcamului. Aceste doua rezervatii constituie nu numai obiective stiintifice, dar si atractii permanente pentru turisti.

Populatia

Judetul Galati are 2 municipii, 2 orase si 60 comune. Populatia stabila a judetului Galati pe municipii, orase, comune si sexe la 1 iulie 2005 se prezinta astfel:

Date istorice

Teritoriul judetului Galati poarta marturii materiale ale prezentei omului din timpuri stravechi, preistorice. Analiza succesiunii si repartitiei dovezilor arheologice de cultura materiala arata ca teritoriul judetului a fost populat si a intrat pe circuitul folosintei umane din timpuri preistorice.

Cele mai vechi vestigii umane in tinutul Covurluiului apartin paleoliticului final si epipaleoliticului. Culturile paleolitice sunt localizate la Beresti si la Cavadinesti. Paleoliticul superior a fost pus in evidenta in nordul judetului, pe mosiile asezarilor Plesa, Puricani, Craiesti, Balabanesti, Sipote, Radesti, Baneasa, Suceveni.

In succesiunea strategica arheologica au fost localizate si asezari din neoliticul vechi, apartinand culturii Cris, ce apar sub forma de asezari neintarite. Urmele acestei culturi au fost descoperite la Negrilesti si la nord de Tecuci, pe valea Barladului, la Munteni. La Beresti au fost puse in evidenta urme ale culturilor Precucuteniene si Cucuteniene. Cultura Precucuteniana este reprezentata prin ceramica pictata bicroma si tricoma la Stoicani, Mastacani, Smulti, Draganesti, Baneasa, Suceveni. Cetatuia de la Stoicani arata, prin resturile culturii materiale, ocupatiile vanatoresti, de cresterea animalelor si de cultura a plantelor, practicate de locuitorii acestui teritoriu, ca si unele mestesuguri casnice, ca de exemplu olaritul, torsul, tesutul. Continuitatea populatiei este dovedita de culturile materiale apartinand perioadei de tranzitie spre epoca bronzului, reprezentate prin asezari de tip "Salas", la Stoicani.

Epoca fierului a lasat numeroase urme materiale descoperite si cercetate in peste 15 localitati actuale, aratand patrunderea unor influente ale civilizatiei grecesti dinspre Dobrogea. Astfel, ceramica si monede grecesti au fost descoperite la Galati, Barbosi si Frumusita, iar la Galati se pare ca a existat chiar o asezare greceasca. Vestigiile arheologice permit reconstituirea unui ax al patrunderii civilizatiei si culturii materiale grecesti pe directia Histria - gura Siretului - Barbosi - Poiana (Tecuci) - Trotus - Oituz, ceea ce demonstreaza intensitatea activitatii materiale si spirituale a autohtonilor.

Cultura geto-dacica este reprezentata prin asezari localizate pe vetrele actuale de la Galati si Frumusita si prin asezarea Piroboridava (Poiana, comuna Nicoresti).

Viata romana a fost deosebit de intensa. Castrul militar de la Barbosi si asezarea civila de pe vatra Galatilor de azi intretineau legaturi comerciale cu Moesia Inferioara si cu Grecia si Asia Mica pe Dunare si Pontul Euxin.

Numeroase urme materiale pun in evidenta si perioada migratiei popoarelor, care au lasat urme si in toponimia acestor locuri.

In secolele X-XIII se inscriu si pe teritoriul actual al judetului Galati forme ale feudalismului timpuriu, strans legate de influenta bizantina, fapt atestat de numeroase monede bizantine descoperite. In secolele XV-XVI sunt atestate de documente istorice scrise, numeroase asezari, ca de exemplu Blajerii de Jos (1448), Liesti (1495), Serbanestii (1430), Bucestii (1548), Draganesti (1575) etc., iar in secolul al XVII-lea Umbraresti (1649), Salcea (1695), etc.

Pe harta lui Dimitrie Cantemir din Descriptio Moldaviae sunt consemnate asezarile Nicoresti, Poiana, Piscu, Corod, Oancea, Adam, Tulucesti, Foltesti, Tecuci, Galati.

La sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul celui de al XVIII-lea apar sloboziile, care duc la indesirea retelei de asezari rurale, din care astazi s-au pastrat Slobozia Baneasa, Slobozia Oancea,  Slobozia Conachi si Slobozia Corni.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea s-au ivit asezari rurale noi ca urmare a cresterii productiei marfa de cereale dupa 1859, a reformei agrare din 1864 si dupa improprietarirea din 1879.

Diferitele forme de populare - migratiile, pastoritului agricol, infiltratiile lente si colonizarile, imigrarile (lipoveni, greci, bulgari, armeni, evrei etc.) au contribuit la modificarea structurii demografice a judetului. Astfel, popularea a fost stimulata de dezvoltarea agriculturii, de liberalizarea comertului, de intensificarea circulatiei, de procesele de improprietarire.

In prima jumatate a secolului al XIX-lea, au avut loc framantari social-politice si conflicte numeroase. Acestea au contribuit la accelerarea procesului de destramare a relatiilor feudale si la aparitia si accentuarea relatiilor de productie capitaliste.

Masele populare din judet au actionat in miscarea antiotomana din anul 1821 si in aceea revolutionara de la 1848.

Participarea activa a populatiei din fostele judete Covurlui si Tecuci la lupta pentru unirea principatelor a fost determinata, in buna parte, de faptul ca aici au trait si activat patrioti inflacarati ca Alexandru Ioan Cuza (care a fost parcalab de Galati) si Costache Negri (originar din satul Minjina care astazi ii poarta numele). La Minjina participau la elaborarea ideilor unioniste personalitati marcante ale neamului romanesc, cum ar fi: Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu.