Padurea de conifere-taiga

Padurea de conifere-taiga

Taigaua, sau padurea boreala, este unul din cele mai mari biomuri, ocupand aproximativ 21 milioane de ha, adica aproximativ 16% din suprafata terestra a Terrei. Este situata in nordul (si partial centrul) Europei, Asiei si al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei.

  Clima

Biotopul este unul prielnic vara si neprielnic iarna. Astfel, temperatura medie vara este de 5-10 C, iar iarna este de - 20 C. Luminozitatea este medie. Cad multe precipitatii, dar sunt doar doua anotimpuri principale: iarna si vara. Iarna este foarte rece, cu destule precipitatii, ce cad sub forma de nea. Vara este calda si umeda, majoritatea precipitatiilor cazand vara. Vanturile sunt puternice.

Peisajele existente capata un farmec deosebit dupa anotimpuri. Iarna tinuturile iluminate de aurora boreala se aseamana unui decor feeric, ireal .

(poza iarna)
Din aprilie, cand gheata lacurilor incepe sa se dezgheate pana in iunie peisajul se insufleteste si se transforma vazand cu ochii.

(poza vara)

Se remarca unele diferentieri, mai ales longitudinale : o clima rece oceanica (cu temperaturi medii intre -80 si 14 grade si precipitatii de 1200 mm/an), una continentala (de la -11 la 16 grade Celsius si precipitatii de 540 mm), alta continental excesiva (de la -40 la 19 grade, dar cu polul frigului la Oimiakon -71 grade C si precipitatii de 200 mm/an.

 

Flora

Vegetatia este elementul cel mai specific si se evidentiaza predominant de un numar limitat de specii de conifere : pinul ,bradul , molidul ,laricele si de specii de pomi cu frunza cazatoare ca plopul si mesteacanul . Alte specii de plante des intalnite in taiga sunt muschii si lichenii. Doar zone mici au fost curatate pentru agricultura, in special in partea europeana, taigaua ramanand cea mai mare rezerva de lemn din lume.

Se gasesc mesteacani, anini si salcii si zone nedrenate pe care se intind fasii uriase de mlastini.

 

Fauna

Fauna este formata din animale rezistente la aceste conditii climatice excesive:

• carnivore: rasul, ursul, lupii, vulturii, bufnita si mustelidele;
• erbivore: cerbul, elanul, iepurele polar, gasca, veveritele;
• omnivore: corbul.

 

   

In taiga viata animala este bogata, in cea nord-estica intalnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blana pretioasa; reptilele si batracienii sunt extrem de rari. In stepe sunt comune rozatoarele si erbivorele, diverse specii de antilope, cai salbatici si camila cu doua cocoase; dintre pasari se remarca dropia. In Asia de Est, si ea parte componenta a

regiunii biogeografice palearctice, fauna este originala, cu tigrii siberieni si ursul panda urias (in muntii din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul (camila cu o cocoasa), originar fiind din stepele din jurul Marii Caspice.

Solul

Solul este subtire si inghetat mai multe luni, iar subsolul aproape permanent. De aceea, la inceputul verii apar multe mlastini, iar fluviile produc mari reversari. Tipul principal de sol este podzolul, putin fertil si acoperit de licheni urmat de turba.

Vegetatia forestiera asigura un strat de suprafata de humus brut acid ce se descompune incet, producand acid humic. Strecurandu-se in jos, apa freatica acida indeparteaza fierul si calciu din straturile superioare, fapt ce are ca rezultat culoarea palida a solurilor.

Fauna solului : dominante sunt protozoarele, nematodele, rotiferele si tardigradele. Aceste organisme traiesc in apa solului. Fungiile sunt organismele dominante cu sarcina de a descompune gunoaiele padurii boreale, dar curente de sporire a bacteriilor raspund factorilor beneficiu. Aceste animale ale solului nu ataca direct gunoiul padurii ci isi exercita influenta prin roadere. Rata descompunerii in solul padurii boreale nu mentin pace cu rata productiei, cauzand astfel o acumulare progresiva de materie organica. La adancime medie de etajul padurii mici nevertebrate, in special larve dipterane, consuma partial sau scheletonizeaza gunoiul de frunze inaintea devenirii lor ca adulti.

Apele

Scurgerea apelor raurilor se va caracteriza prin debite mari in sezonul cu precipitatii (vara) si debite mai mici in celalalt. Principalele rauri care traverseaza zona padurii de conifere sunt: Onega, Pecioara, Enisei.

Centura de taiga este alcatuita din trei zone paralele:

● Padurea de baldachin (sau padurea compacta) se afla in cel mai sudic punct al taigalei.Contine o mare varietate de specii, cele mai calde soluri, productivitate mare, si cel mai lung sezon de productivitate din zona boreala.

Padurea compacta sau zona sudica a taigalei pe ambele continente nu este distribuita strict de-a lungul axei est-vest. In vestul marginal al Europei influenta curentilor calzi da voie padurii de baldachin sa se intinda pana in cel mai nordic punct. In vestul Americii de Nord curentii Pacificului si ai Kuroshio de asemenea incalzesc climatul si cauzeaza devierea padurii inspre Alaska si teritoriul Yukon din Canada.

Majoritatea marilor cursuri de apa ale taigalei Siberiei, incluzand fluviile si raurile Obi, Yenisei si Lena au cursul indreptat spre nord. Obi, in vestul Siberiei formeaza un mare bazin cu un considerabil procent al suprafetei acoperit cu un teritoriu umed cu scurgere saraca. In astfel de situatii, in zona boreala o padure compacta de baldachin este in general absenta.

● Padurea de licheni se afla la nordul acestei zone - o zona paralela mai mica de padure rara in care coroanele copacilor nu formeaza un baldachin compact. Rogojinile de licheni si vegetatia asemanatoare tundrei formeaza un strat important deasupra solului.

Padurea de tundra la nordul acestei zone se intinde pana la limita cresterii copacilor. Pete de padure consistand din numai cateva specii formeaza un complex mozaic cu tundra. Multi copaci din padurea de tundra nu au fost cunoscuti ca producatori de seminte viabile. Acesti copaci s-au stabilit in timpul episodului climatic mai cald de acum 100 de ani pana la sute de ani inainte si au reusit sa persiste, de obicei prin reproductie asexuata. Incendiile din aceasta zona au exterminat copacii, si datorita lipsei de reproducere, numai cateva portiuni au ramas, cele care nu au ars.

Prezenta omului

Exista asezari insirate in lungul drumurilor transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia, magistralele din Canada), exploatari de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, suprafete cu pasuni si terenuri agricole. Canada este renumita in comertul mondial ca mare exportatoare de blanuri si de peste.

Un calator roman care a calotorit prin taigaua canadiana din nordul orasului Quebec, prin care a trecut in timpul verii :

"Padurea de conifere este sumbra si posomorata . Numai coaja alba, varuita, a mesteacanului asterne pete de lumina pe fondul clar obscur. Atmosfera grea, hieratica, de catedrala. Sub copaci muschi, ferigi si ciuperci intind un covor palid limfatic. Din cand in cand masina surprinde fiare cu blana abundenta care se salveaza de tainitele tufisurilor ori de fug buimace sub copaci. Tacerea deplina, apasatoare, ca de basm fermecat. Nu canta nici o pasare, iar vantul s-a oprit si el inmarmurit. Trecem din cand in cand peste rauri reci si negre. La maluri plutesc si acum, uitate de vreme, frunze uscate din toamna trecuta. Din stufarisuri si mlastini nici o vietate nu-si ia zborul. Totul e atat de incremenit, incat miscarile noastre si ale masinilor par stranii. Cand automobilul se opreste si glasul nostru amuteste tacerea ajunge totala, abstracta. Totul lasa o impresie de irealitate, existenta faxtice, artificiala; lumea adormita, incremenita de bagheta unui vrajitor ca in povestile copilariei."