Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

MUNTII PARANG - Limitele Parangului si Elemente climatice

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



MUNTII PARANG

Alaturi de Muntii Fagaras, Retezat si Rodnei, Parangul constituie un alt pol al atractiei turistice. Creste ascutite si culmi netezite, circuri si lacuri glaciare, chei si defilee spectaculoase, cascade si paduri nesfarsite de conifere se imbina armonios intr-un peisaj muntos original.



Situati in sud-vestul Carpatilor Meridionali Centrali, Muntii Parang constituie nodul orografic principal al acestei grupe, prin altitudinile sale maxime situandu-se pe locul doi dupa Muntii Fagarasului (Varful Parangul Mare - 2 518 m). Complexitatea morfostructurala, amploarea reliefului glaciar si periglaciar (cu dezvoltarea cea mai mare din cadrul grupei montane si care imprima sectorului central-nordic aspecte alpine), particularitatile hipsometrice si genetice reprezinta indici ai individualizarii peisajului fata de muntii vecini si depresiunile limitrofe.

Limitele Parangului. In est limita fata de Muntii Capatanii se urmareste in lungul Oltetului pana in saua joasa de la obarsiile acestuia (Curmatura Oltetului - l 620 m alt.) si apoi pe Paraul Curmaturii (afluent al Latoritei), in continuare limita se orienteaza est-vest, in lungul Latoritei si Paraului Urdele, trecand prin saua din nordul varfului Iezer si apoi tot catre vest pe Paraul Carbunele pana la confluenta cu Lotrul. Limita continua spre nord in lungul acestuia pana la intalnirea cu Paraul Pravat. Pe toata lungimea acestei limite Muntii Parang iau contact cu Muntii Latoritei. Mai departe limita se urmareste pe Pravat si pe una din obarsiile acestuia ce separa spatiul Parangului de Muntii Lotrului, trece prin saua Poiana Muierii (1 600 m alt.) unde se realizeaza un contact strans cu Muntii Sureanu si continua apoi pe la obarsiile Paraului Sterminosu si in lungul acestuia spre avale pana la confluenta cu Jiul de Est. In acest ultim sector separarea fata de Muntii Sureanului este clara. Mai putin clara este limita de nord-vest si vest, catre Depresiunea Petrosani si acest fapt se datoreaza existentei unei zone de tranzitie in care elementele de peisaj specifice muntelui se intrepatrund cu cele specifice depresiunii. In cadrul limitei vestice, sectorul de clara delimitare este cel cuprins intre Bumbesti (iesirea Jiului din defileu) si Livezeni (intrarea acestuia in defileu) acolo unde Parangul domina prin inaltimile sale Muntii Valcanului. In sud limita fata de Depresiunea subcarpatica olteana are un caracter tectonic subliniata fiind de un sir de localitati aflate la contactul cu muntele (Bumbesti, Crasna, Novaci, Baia de Fier, Polovragi).

Marea complexitate geologica a Muntilor Parang (alcatuiti predominant din roci cristaline apartinand Autohtonului danubian, acoperite periferic cu petice sedimentare de varsta paleozoica, mezozoica (calcare masive, conglomerate) si neozoica si strapuns de largi arii granitice si granitoide este reflectata substantial in evolutia si aspectul reliefului.

Descoperit prin eroziune de sub Panza Getica, Autohtonul danubian este alcatuit din sisturi cristaline constituind masivele cristaline prealpine si formatiuni sedimentare care formeaza invelisul acestor masive cristaline. Sisturile cristaline mezometamorfice apartin la doua grupuri de roci: Grupul Dragsan (in nord) si Grupul Lainici - Paius (in sud).

Cristalinul Dragsanului este alcatuit la partea inferioara din amfibolite ce includ gnaise amfibolice, amfibolite rubanate, gnaise micacee si feldspa-tice, serpentinite si calcare cristaline, iar la partea superioara sisturi sericitocloritoase, sisturi amfibolice, porfirogene si subordonat calcare cristaline.

Dintre rocile sedimentare mezozoice mentionam prezenta (in special pe versantul sudic al Parangului) calcarelor masive jurasice.

O caracteristica a sisturilor din domeniul danubian o constituie asocierea acestora cu numeroase masive granitoide. Bombarile axiale granitoide din partea centrala au determinat orientarea generala a culmii principale pe directia vest-est, profilul acesteia, foarte sinuos, fiind rezultatul mai ales al patrunderii inegale, de o parte si alta a ei, a obarsiilor complexelor de circuri glaciare opuse si disecarii exercitate de raurile principale si afluentii lor: Jiu, Jiu de Est, Sadu, Gilort, Latorita, Lotru etc.

Concentrarea inaltimilor este realizata tocmai in acest sector central-nordic. Culmea principala se mentine altitudinal la peste 2 000 m pe circa 32 km intre Parangul Mic si Curmatura Oltetului, iar intre Varful Scurtu si Piatra Taiata la peste 2 200 m altitudine pe circa 8 km. Culmile secundare se desprind ca niste contraforturi din culmea principala, fiind generate de fragmentarea retelei hidrografice majore. La nivelul culmii principale celei mai inalte se observa o disimetric generala in sensul ca fatada nordica este abrupta, in timp ce cea sudica prezinta o cadere in trepte, corespunzatoare nivelelor de eroziune (Borascu, Rau Ses si Gornovita) si spre nord-est.

Morfologia majora a Parangului este tributara retelei hidrografice care a evoluat diferentiat in timp si spatiu si miscarilor tectonice, jocului pe verticala tot mai accentuat de la sfarsitul pliocenului si din cuaternar. Directia, aspectul si dimensiunile interfluviilor fiind rezultatul acestor cauze. Pentru circulatia turistica din Parang trebuie subliniata dispunerea etajata a reliefului ce coboara in trepte spre depresiunile marginale si arterele hidrografice majore.

Analiza hipsometrica a spatiului muntos al Parangului ne arata urmatoarele: treapta hipsometrica de peste 2 000 m este prezenta numai la nivelul culmii principale, intre varfurile Scurtu si Micaia; treapta cuprinsa intre l 800 si 2 000 m (prezenta in vestul, nord-vestul si sud-vestul culmii principale) prezinta o mare extensiune la nord de culmea amintita, in Muntele Cibanu si Muntele Capra, fiind cumpana de ape intre bazinele hidrografice principale; treapta de l 600 - l 800 m este dezvoltata la nord si la sud de culmea principala, in timp ce cea cuprinsa intre l 400 si l 600 m domina interfluviile de pe fatada sudica a Parangului. In lungul vailor principale patrund treptele altitudinale de l 200 - l 400 m, l 200 - l 000 m si 100 - 800 m.

Parangul se caracterizeaza prin imbinarea celor doua tipuri de relief glaciar: alpin (cu creste ascutite, complexe de circuri si vai glaciare) si carpatic (cu interfluvii plate, larg ondulate, varfuri conice si circuri de mai mici dimensiuni), in ambele cazuri in spatiul Parangului vom intalni intreaga gama de forme specifica unei astfel de modelari. Primul tip este caracteristic sectorului montan situat intre Parangul Mic si Mohoru, iar cel de al doilea sectorului estic, cuprins intre Mohoru si Micaia.

Cele mai extinse complexe de modelare glaciara se intalnesc la obarsiile Jietului, Lotrului si afluentilor lor. Astfel pe versantul nordic al culmii principale se afla patru mari complexe de circuri: Mija. Slaveiu, Rosiile si Gheresu (Ia obarsiile Jietului) si Gauri, Cilcescu, Rosiile si Mohoru (la obarsiile Lotrului). Tot in sectorul alpin dar pe versantul sudic al culmii principale se afla o serie de alte sapte circuri glaciare simple aflate la obarsiile Gilortului, Galbenului si afluentilor lor: Gilort, Gruiul, lasul. Setea Mica, Setea Mare, Plescoaia, Romanul.

In sectorul estic atat pe versantul nordic cat si pe cel sudic se afla o scrie de circuri si vai glaciare situate la obarsiile Latoritei de Jos (Urdele) si afluentilor sai, precum si la obarsia Galbenului.

Circurile glaciare adapostesc un numar important de lacuri glaciare (circa 50) printre cele mai importante sunt: Carja, Lacul Verde, Zanoaga Stanei, Rosiile, Mandra, Cilcescu, Zanoaga Mare, Lacul Pasari, Lacul Vidai. Iezer.

Pentru Parang mai subliniem ca vastele suprafete deosebit de netede ce faciliteaza circulatia turistica pe culmile cele mai inalte apartin la trei mari complexe de modelare (nivelare, netezire) a reliefului: Borascu (1 800 - 2 300 m), Rau Ses (1 200 - l 700 m) si Gornovita (800 - l 000 m).

Spectaculozitatea peisajului este sporita si de prezenta in Parang a reliefului modelat in calcare cristaline sau in cele masive, jurasice. Abrupturi calcaroase, stanci cu aspect ruiniform, chei, avene, pesteri completeaza lista elementelor de atractie turistica a Parangului.

Elemente climatice. Dispunerea culmii principale pe o directie generala vest-est si altitudinile de peste 2 000 m a acesteia confera Parangului un rol de baraj orografic in calea circulatiei maselor de aer din nord - nord-vest si sud - sud-vest. De asemenea asimetria Parangului (cu abruptul spre nord) ofera prin expunerea spre nord si sud primirea unor cantitati de caldura si umezeala diferite.

Durata stralucirii Soarelui este de l 800 - 2 000 ore anual, maximul de insolatie se realizeaza in lunile iulie - august (150 - 170 ore la altitudinile de peste 2 000 m).

Muntii Parang se afla predominant sub influenta circulatiei de vest si sud-vest. Desfasurarea reliefului pe un ecart de circa 2 228 m imprima elementelor complexului climatic o etajare verticala clara.

Temperatura medie anuala a aerului este cuprinsa intre 6° C la poalele masivului si 0° C la altitudini de l 700 - l 800 m. De remarcat ca la peste 2 000 m temperatura medie anuala scade sub 0° C. De asemenea exista o diferenta de l - 2° intre valorile medii anuale inregistrate pe versantii sudici si cei nordici.

In luna ianuarie, cea mai rece luna, valorile temperaturii medii lunare sunt cuprinse intre -4° C (la poale) si sub -10° C (la peste 2 000 m). & peste 2 000 m cea mai rece luna este februarie.

In luna iulie, cea mai calda luna, valorile temperaturii variaza intre 16° (la poale) si 8° (la peste 2 000 m). Luna cea mai calda la peste 2 000 m este august.

Foarte important este si pragul termic de 0° C, care marcheaza trecerea valorilor negative la cele pozitive si invers, momente cand au loc o serie de fenomene naturale cum ar fi inghetul si dezghetul. Temperatura aerului depaseste acest prag in medie la altitudini de peste l 000 m, la sfarsitul lunii martie si pana in a doua decada a lunii mai. Temperatura aerului scade sub 0° C incepand din prima decada a lunii octombrie (la peste 2 000 m) si se continua catre inceputul lunii decembrie (catre poale). Durata intervalului cu temperaturi de peste 0° C variaza intre 200 zile (la peste 2 000 m alt.) si 250 zile (la peste l 000 m).

Un fenomen negativ ce reduce perioada optima de desfasurare a turismului este inghetul. El apare in medie in prima decada a lunii octombrie (la peste l 000 m alt.) si catre inceputul lunii septembrie (la peste 2 000 m). Ultimul inghet se poate produce la inceputul lunii aprilie (spre poale) si sa inainteze catre sfarsitul lunii mai si chiar iunie (pe culmile cele mai inalte). Durata intervalului fara inghet este de circa 150 zile la l 000 m si 100 - 110 zile anual la peste 2 000 m.

Cantitatea medie anuala de precipitatii este cuprinsa intre 900 si l 200 mm. La poale ea are o valoare medie de 900 mm, iar la peste 2 000 m alt. valoarea creste peste l 200 mm. Nivelul cel mai inalt al pluviozitatii nu se afla pe culmile cele mai inalte, ci la nivelul de l 600 - l 800 m. Exemplul cel mai concludent in acest sens este Ranca situata la l 615 m alt. unde cantitatea medie de precipitatii este de l 430 mm.

Pentru desfasurarea activitatilor turistice este important de cunoscut ca cele mai reduse cantitati de precipitatii cad la sfarsitul iernii si inceputul primaverii (sub 50 mm la poale si peste 70 mm la altitudinile de peste l 500 m). Cele mai mari cantitati cad in lunile iunie (110 mm la poale si 160 mm la peste l 500 m alt.).

In anotimpul rece precipitatiile cad sub forma solida. Important pentru practicarea turismului de iarna este ca numarul zilelor cu ninsoare este de peste 90 pe culmile situate peste l 500 m alt. si sub 45 zile catre poale. Prima ninsoare se produce in medie in prima parte a lunii octombrie la peste l 500 m alt. si la inceputul lunii noiembrie la poale. Ultima ninsoare se produce in medie in prima decada a lunii mai, la peste l 500 m si in a doua parte a lunii aprilie la poale.

Conditiile propice de formare si mentinere a stratului de zapada se intrunesc din a doua parte a lunii octombrie si pana la inceputul lunii mai, respectiv cca 200 zile pe culmile situate la peste l 500 m si sub 130 zile la poale, in intervalul inceputul lunii noiembrie si a doua parte a lunii aprilie.

Grosimea stratului de zapada este variabila datorita conditiilor de acumulare, expozitiei pantelor fata de vanturile dominante, expozitiei fata de Soare, cantitatea de precipitatii solide cazute etc. La peste l 500 m grosimea medie decadala depaseste l m. Cele mai mari acumulari se fac in ultima decada a lunii februarie si prima decada a lunii martie, iar la peste 2 000 m chiar si la sfarsitul lunii martie. Intervalul noiembrie - aprilie cand zapada poate forma strat continuu si indeosebi perioada ianuarie - martie, cand acesta atinge grosimile cele mai mari, este propice practicarii schiului. Dar trebuie avut in vedere ca in Parang se produc si un numar important de avalanse atat datorita pantelor accentuate si cantitatilor mari de zapada cazute, cat si unor incalziri ale vremii ce pot apare nu numai primavara dar chiar si in anotimpul rece.



Vantul prezinta intensitati ridicate in tot timpul anului. La peste 2 000 m alt. sunt frecvente vanturile de vest, sud-vest si nord-vest (cu frecvente de 20% fiecare in parte). Directia vantului are mare importanta deoarece in functie de directia dominanta se formeaza cornisele de zapada la periferia suprafetelor de nivelare si circurilor glaciare. Sub 2 000 m vantul intra sub influenta conditiilor geografice locale, fiind dirijat de liniile majore ale reliefului.

Viteza vantului este variata. La peste 2 000 m viteza medie este de 8-10 m/s. In sezonul rece (octombrie - mai) pe creste se atinge 15 m/s si chiar se depaseste aceasta valoare.

Reteaua hidrografica din Muntii Parang prezinta o structura radiara si debite bogate ca urmare a particularitatilor reliefului si precipitatiilor bogate. Ea apartine la cele doua bazine hidrografice mari: cel al Oltului si cel al Jiului, fie direct, fie prin intermediul unor afluenti.

Bazinului hidrografic Jiu i se includ ca afluenti directi: Jiul de Est (ce dreneaza partea de nord si nord-est a Parangului prin intermediul unor afluenti importanti ai sai cum ar fi: Jietul, Cimpa, Lolaia, Sterminosu; Jietul ce aduna apele de pe flancul nordic al culmii principale prin intermediul Gheresului, Sliveiului si Paraului Rosiile, Maleia, Izvorul cu izvoarele sub Parangul Mic, Polatistea, Chitiu, Sadul. Pe flancul sudic sunt importante cursurile Crasnci, Carpinisului si Aninisului (ce isi poarta apele inspre Jiu prin intermediul Gilortului). Acesta din urma strange laolalta si apele Galbenului un alt rau important din spatiul Parangului, l-a limita estica a masivului curge inspre Olt. Oltetul, iar la cea nordica Latorita cel tnai important afluent al Lotrului, cu izvoarele pe flancul nordic al Parangului.

Intreaga retea hidrografica a masivului asigura in afara drenajului si cai importante de patrundere in interiorul muntilor. Prezenta in cadrul albiilor a unor denivelari (praguri) importante creaza posibilitatea aparitiei unor cascade si repezisuri ce sporesc frumusetea peisajului montan.

Importanta pentru circulatia turistica este prezenta izvoarelor ce asigura completarea rezervelor de apa necesare parcurgerii unora dintre trasee, in ansamblu Muntii Parangului se bucura de prezenta a numeroase izvoare in cadrul tuturor treptelor hipsometrice, dar mai des intalnite sunt intre l 600 - l 800 m. Baza calcarelor masive este subliniata de prezenta a multor iviri de apa de foarte buna calitate.

Muntii Parangului prezinta un grad de acoperire cu vegetatie foarte ridicat. Dominant ramane domeniul forestier ce reprezinta 3/4 din Suprafata totala (circa l 500 km ) in timp ce domeniului pastoral numai 1/4. In stransa legatura cu treptele de relief si cu celelalte elemente ale cadrului natural vegetatia prezinta o etajare clara. Cele patru etaje cuprind padurile de foioase, padurile de molid, tufarisurile, raristile si pajistile subalpine si pajistile si tufarisurile pitice alpine. Padurile de fag sunt prezente in special pe latura sudica a Parangului, in timp ce padurile de molid domina laturile de vest si nord, dar cu prezente semnificative si pe latura sudica in bazinele Gilortului si Galbenului. Limita superioara a padurii este cuprinsa intre l 600 si l 800 m.

Corespunzator etajelor de vegetatie si diferitelor asociatii din cadrul lumii vegetale si lumea animala cunoaste trasaturi specifice constituind o veriga importanta a peisajului. Sunt des intalnite in spatiul Parangului cerbul, caprioara, capra neagra, ursul, mistretul, vulpea, rasul, cocosul de munte s.a. unele din ele ocrotite prin lege, dupa cum si o serie de plante cum ar fi floarea de colt cunoaste acelasi regim.

Resursele turistice ale Parangului sunt constituite in special din o serie de elemente naturale, dar si antropice. Printre elementele de interes turistic trebuiesc mentionate cele legate in special de relief. Cea mai atragatoare regiune este cea in care domina un relief de tip alpin cu varfuri piramidale, cu suprafete acoperite de grohotisuri de mari dimensiuni, cu circuri, vai si lacuri glaciare, cu interfluvii de tip „custuri', abrupturi calcaroase etc. Dar de o reala atractie sunt si vastele platouri, deseori cu o netezime surprinzatoare, apartinand complexelor de nivelare Borascu si Rau Ses, care lipsite de vegetatie forestiera ne permit cuprinderea unor spatii largi din interiorul spatiului montan, dar si din regiunile limitrofe.

Alte elemente de interes turistic: cascadele si repezisurile; zonele de chei modelate in cristalin sau in calcare create de Jiu, Jiet, Polatistea, Cutreasa, Galbenu, Oltetul; pesterile de mari dimensiuni cum ar fi Pestera Muierii; prezenta unor plante rare si specii de animale ocrotite.

In Parang se afla si Rezervatia complexa Calcescu situata in principal in caldarea ce adaposteste lacul cu acelasi nume si m culmile inconjuratoare. Ea are o Suprafata de circa 4 000 ha si o zona tampon de inca 2 000 ha, oferind o imbinare deosebita a reliefului modelat de ghetarii pleistocen, cu elemente hidrografice (lacuri, cascade), de vegetatie (jneapanul, zambrul, smirdarul) si de fauna (capra neagra).

O alta rezervatie de data aceasta speologica este cea situata in Cheile Galbenului - Pestera Muierii, pestera ce adaposteste pe langa interesante forme endocarstice si resturi ale unor animale ce au trait in perioada climei reci ca Ursus spelaeus, Hyaena spelaea etc.

Persistenta si grosimea stratului de zapada, ca si existenta unor pante propice a determinat extinderea ariei de practicare a sporturilor de iarna (schi, saniute). Principala baza de practicare a schiului se afla pe Muntele Badea aflat in imediata apropiere a Parangului Mic. varf ce domina Depresiunea Petrosani. Existenta partiilor de pe versantul nordic al Muntelui Badea (circa 3,5 km si o diferenta de nivel de 950 m), a partiei ce leaga Parangul Mic de Saua Slima (circa 1,6 km si o diferenta de nivel de 500 m) sau partia ce insoteste traseul telescaunului, precum si partiile de saniute ce se profileaza la sud de cabana studentilor sportivi permite desfasurarea unor concursuri si practicarea diferitelor probe de schi si a probelor de saniute. Aceste partii beneficiaza de existenta unor schilifturi si babylifturi (in numar de 7 si cu o lungime de peste 3,5 km).

Ascensiunile in zona inalta a muntelui si practicarea schiului sunt favorizate si de existenta telescaunului ce leaga Valea Gruniului cu releul de televiziune, lung de 2400 m si cu o diferenta de nivel de 612 m (cota finala a sa aflandu-se la l 685 m).

Un alt sector montan unde se pot practica sporturile de iarna este cel de la Ranca. Din pacate el nu este dotat corespunzator din punct de vedere al instalatiilor mecanice de transport pe cablu.

DRUMURI DE ACCES IN SPATIUL MUNTOS AL PARANGULUI

Prin pozitia sa acest masiv beneficiaza pe cele patru laturi ale sale de prezenta unor drumuri nationale si judetene, modernizate sau nemodernizate care constituie un adevarat inel din. care se desprind, catre interior, numeroase cai rutiere forestiere.

DN 67 - Ramnicu Valcea - Horezu - Polovragi - Baia de Fier - Novaci - Crasna - Targu Jiu sau Bumbesti - Jiu (asfaltat); DN 66 - Targu Jiu -Petrosani - Hateg - Deva cu ramificatii tot modernizate inspre Petrila si Cheile Jietului. In fapt drumul prin aceste chei este parte componenta a unui alt drum national in curs de modernizare, ce pleaca din Petrosani, strabate valea Jietului, urca in Pasul Groapa Seaca, trece pe la cabana Obarsia Lotrului, prin apropierea Statiunii turistice Vidra si dupa ce depaseste

Curmatura Vidrutei ajunge la Voineasa urmand Valea Manaileasa. De aici drumul urmareste valea Lotrului si ajunge dupa 37 km la Brezoi facand jonctiunea cu DN 7 Sibiu - Cozia - Ramnicu Valcea. Din cei 110 km ai drumului Petrosani - Brezoi sunt modernizati 80, portiunile neasfaltate sunt cele cuprinse intre Valea Jietului - cabana Obarsia litrului si Statiunea Vidra. De remarcat ca un alt drum important, nemodernizat urca de la Voineasa spre Statiunea Vidra prin Cataractele Lotrului urmand indeaproape apa Lotrului inspre Lacul Vidra.

Un drum secundar asfaltat porneste din Petrosani si ajunge la statia de imbarcare a telefericului si cabana Rusu.

Drumul national ce leaga Novaciul cu cabana Obarsia Lotrului (prin Pasul Urdele) si apoi prin Pasul Tartarau ajunge la Oasa si la Sebes nu este practicabil decat pana la cabana Ranca si apoi de la Obarsia Lotrului la Sebes, in zona de traversare a muntilor este neasfaltat, iar de la coada Lacului Oasa el este modernizat.

Alte drumuri nemodernizate dar accesibile automobilistilor sunt cele de pe Jiul de Est (continuate cu drumurile forestiere de pe Cimpa, Lolaia si Sterminosu), de pe valea Izvorul, din lungul Polatistei, Chitiului. Sadului si afluentilor sai (Alunisul, Zanoaga, Sadisorul), de pe vaile Crasnei, Carpinisului, Aninisului, Gilortului si afluentilor sai, Galbenului si Oltetului. Pe aceasta din urma vale urca un drum forestier care trece prin Curmatura Oltetului si coboara in Valea Latoritei. De remarcat ca pe acest afluent important al Lotrului din soseaua Brezoi - Voineasa se desprinde un drum asfaltat ce ajunge la Lacul Petrimanu punct in care se face jonctiunea cu drumul de pe Oltet si de unde in amonte se poate ajunge la Lacul Galben aparut pe Latorita in urma amenajarilor hidroenergetice.

LOCALITATI SI PUNCTE DE ACCES iN MUNTII PARANG

Rama sudica si nord - nord-vestica a muntelui este bordata de o serie de localitati aflate chiar ia contactul munte-depresiune. In celelalte parti sau in interior nu exista localitati importante, ci doar locuinte temporare sau cabane turistice, moteluri si case forestiere.

Petrosani (600 m alt.). Important centru al industriei miniere, dar m acelasi timp si principalul punct de plecare in Parang. Axa feroviara electrificata ce porneste din Filiasi si strabate impresionantul defileu al Jiului asigura Petrosaniului si legatura cu Hategul, Simeria si Deva. In defileu garile Livezeni, Strambuta, Pietrele Albe, Lainici, Meri, Valea Sadului se constituie in tot atatea puncte de sprijin in ascensiunile montane din spatiul Parangului. Petrosaniul ofera importante baze de cazare cum sunt hotelurile „Petrosani', „Jiul' si „Central' oferind circa. 400 locuri de cazare. Din preajma garii pornesc autobuzele ce asigura legatura cu Petrila alta importanta asezare urbana a depresiunii Petrosani. Capatul autobuzelor se afla la Cimpa, veche localitate miniera de pe valea Jiului de Est. Urmand in amonte cursul acestui rau se ajunge dupa 7,5 km la cabana Voievodu. De aici potecile turistice urca inspre Poiana Muierii (zona de legatura mire spatiile muntoase ale Parangului, Lotrului si Sureanului). Aceasta cabana situata la 810 m alt. se afla in administrarea unitatilor miniere din Depresiunea Petrosani. Dispune de apa curenta, incalzire si curent electric. Ofera 78 locuri de cazare.

Tot din Petrosani pornesc o serie de drumuri, partial modernizate, ce ne ofera posibilitatea patrunderii in spatiul Parangului dinspre nord si nord-vest. Primul dintre ele se indreapta spre localitatea Jiet. De aici asfaltul soselei urca in lungul acestui rau important, strabate Cheile Jietului si apoi urca in Pasul Groapa Seaca de unde o coborare accentuata ne conduce la Cabana Obarsia Lotrului, in lungul acestui drum modernizat pe circa 14 km se afla (ca puncte de sprijin pentru drumetii) cantonul forestier „Valea Tiganului' („La Cantina') de unde se face accesul inspre izvoarele Jietului (fntr-un sector ce este dominat de prezenta reliefului glaciar si a lacurilor glaciare), jar ceva mai sus pe drumul spre Obarsia Lotrului la l 200 m alt. A aparut noua cabana „Groapa Seaca' ce ofera 11 locuri de cazare, lumina electrica de la generator, restaurant. Se afla la altitudinea de circa l 200 m si la 21 km de Petrosani. Din oras pe valea Maleia urca drumul asfaltat ce asigura accesul la statia de plecare a telescaunului (8 km) si la cabana Rusu (9,5 km).



Cabana Rusu situata la l 178 m dispune de 120 locuri de cazare si de restaurant. Are incalzire centrala, apa curenta, curent electric. Se afla in administrarea unitatilor miniere din Valea Jiului.

Cu ajutorul telescaunului se ajunge in Poiana Nedeii (1 680 m alt.). Aici se afla cabana Academiei de educatie fizica si sport (IEFS). Ea ofera cazare unui numar important de turisti cu conditia obtinerii aprobarii de la administratorul ei. Alaturi se afla o alta cabana apartinand Scolii sportive din Petrosani. Si aici se poate obtine cazare in conditiile unei aprobari din partea administratiei. Ceva mai jos (la altitudinea de l 640 m) se afla Cantonul silvic „Casuta din Povesti' ce ofera cazare cu aprobarea organelor silvice si Statia meteorologica Parang care si ea poate asigura in caz de maxima urgenta adapost.

In latura vestica a Parangului principalele puncte de acces sunt reprezentate de: Motelul „Gambrinus' (94 locuri de cazare, apa curenta, curent electric, incalzire centrala, restaurant) aflat la 1,5 km de gara Livezeni; Popasul Lainici (hotel si casute) ce dispune de 100 locuri de cazare), apa curenta, curent electric, incalzire centrala, restaurant.

La iesirea Jiului din defileu se gaseste un alt popas „Castrul roman' in localitatea Bumbesti - Jiu. Dispune de casute si restaurant, fiind folosit mai mult de automobilisti. La nevoie mai putem cere adapost la Manastirea Lainici (aflata la 2 km amonte de han) monument de arhitectura din secolul XIX.

Marginea sudica a Muntilor Parang este bordata de un sir neintrerupt de localitati ce se constituie in tot atatea puncte de acces inspre inaltimi: Arseni (600 m alt.); Stancesti (500 - 550 m); Dragoiesti (500 - 550 m); Crasna (470 - 550 m); Carpinis (550 - 600 m); Radosi (500 - 550 m); Aninis Vale (450 - 550 m); Novaci (500 m); Cernadia (550 m); Baia de Fier (600 m); Polovragi (550 m).

Dintre toate aceste localitati doar Novaci u l, Baia de Fier si Polovragi u l dispun de baze de cazare astfel: in Novaci se afla Hotelul „Parangul' (80 de locuri) si de aici se poate urca in Statiunea turistica Ranca (aflata la altitudinea de l 580 m si 18 km de Novaci); la 2 km de centrul comunei Baia de Fier se afla Cabana „Pestera Muierii' cu circa 70 de locuri (apa curenta, curent electric, incalzire centrala) si avand in preajma circa 25 de casute tip „camping'. Prezenta Cheilor Galbenului si a Pesterii Muierii - monument al naturii fi asigura o circulatie turistica intensa tot timpul anului. La Polovragi mai n te de a ajunge in Cheile Oltetului si in imediata apropiere a Manastirii, monument arhitectonic din secolul XVII, se afla modestul Popas turistic „Cheile Oltetului' ce nu dispune decat de 10 locuri de cazare in casute.

In cazul in care turistii beneficiaza de un mijloc de transport propriu ei pot sa ramana peste noapte si la Horezu acolo unde Hanul turistic si Campingul „Stejari' pot oferi peste 100 locuri de cazare.

In latura nordica a Muntilor Parang pot fi folosite ca puncte de plecare in drumetie Cabana Obarsia Lotrului, Statiunea turistica Vidra, Statiunea turistica Voineasa si localitatea Ciunget (de unde se pleaca inspre Petrimanu si noua cabana turistica de acolo).

Aflata la 29 km de Petrosani, 78 km de Sebes (25 km de cabana Oasa), 16 km si respectiv 42 km de statiunile Vidra si Voineasa Cabana Obarsia Lotrului nu mai poate ft intalnita sub vechea infatisare. Grupul de casute si bungalowuri situate la l 340 m alt. ce ofera 102 locuri de cazare poarta, pana la aparitia noii cabane, numele atat de indragit de generatii si generatii de turisti. Tot aici se afla statia meteorologica si o cabana de vanatoare.

Pot fi folosite ca baze de cazare si: Statiunea Vidra (23 km de Voineasa - pe valea Manaileasa si respectiv 28 km pe valea Lotrului) situata pe malul lacului de acumulare Vidra la o altitudine de l 350 m. Dispune de circa 100 locuri de cazare in cinci vile (curent electric, apa curenta, incalzire), in timpul verii mai pot fi folosite alte circa 200 de locuri in cele trei foste constructii ce au apartinut hidroenergeticienilor si care au fost construite tocmai in acest scop.

Statiunea Voineasa (570 - 650 m alt.). Situata pe Valea Lotrului in apropierea comunei cu acelasi nume Statiunea Voineasa dispune de peste 2 000 locuri in 14 vile si in hotelurile: „Lotru', „Lotrisor', „Voinesita', „Poienita', „Bradisor' si „Vidruta', ce dispun de tot confortul necesar.

Cu 7 km inainte de a ajunge la Voineasa, venind de la Brezoi sau gara Lotru in punctul „Gura Latoritei' se afla un mic han turistic purtand acest nume. De aici urmarind soseaua asfaltata se ajunge dupa 6 km in localitatea Ciunget cu o pozitie pitoreasca in gura Cheilor Latoritei. Dupa ce strabate aceste spectaculoase chei drumul modernizat ajunge la Petrimanu (18 km de la Ciunget, l 150 m alt.). Aici se afla un canton silvic, o constructie ce adaposteste pe hidroenergeticienii ce supravegheaza barajul si lacul Petrimanu si de curand ,,Cabana lui Miron' situata in gura paraului Curmaturii (ce dispune de 16 locuri de cazare, curent electric, apa si incalzire).

In caz de nevoie poate fi solicitata cazare la Statia meteorologica „Curmatura Oltetului' in fapt situata pe Varful Boul (1 902 m alt.), adica la 3/4 - l ora de urcus din Curmatura Oltetului in lungul culmii principale a Muntilor Capatanii.

O serie de case forestiere, cantoane silvice, case de vanatoare pot oferi si ele cazare in cazul unor conditii meteorologice dificile (daca este prezent personalul silvic) sau cu aprobare din partea organelor silvice. Unele cabane, foste turistice, din zona Rari ca si preluate de institutii ce le utilizeaza drept case de odihna (si nu numai din zona Ranca) ofera si ele cazare in conditii deosebite sau daca nu sunt ocupate in intregime.

Stanele si salasele sunt si ele numeroase in Spatiul Parangului. In caz ca ne surprinde vremea rea putem ramane in ele evitand producerea unor accidente.

TRASEE TURISTICE

Parangul dispune de numeroase poteci turistice, marcate si nemarcate. Din pacate in ultimii ani aceste marcaje nu au mai fost refacute sau au fost refacute doar unele dintre ele. In acest fel multe colturi pitoresti ale muntilor raman mai putin cunoscute. Desi traseele prezentate de noi sunt lungi (ele Fiind recomandate si de buni cunoscatori ai masivului) totusi ele pot fi fragmentate si combinate dupa dorinta fiecaruia, timpul avut Ia dispozitie, conditiile meteorologice. Utilizarea cortului faciliteaza parcurgerea in tihna a muntilor si posibilitatea unei mai bune cunoasteri a frumusetilor lor. Harta si busola sunt absolut indispensabile unei bune orientari in Parang, iar recomandarile ca unele dintre trasee sa poata fi parcurse de catre turisti cu o buna orientare si conditie fizica consideram ca trebuie neaparat respectate.

1. Petrosani (600 m alt.) - valea Molda - ramificatie Jiet (km 3,5) -Telescaun Gruniu (km 8, 1073 m) - Cabana Rusu (1 178 m alt., km 9,5) -Poiana Nedeii (1 685 m alt., loc in care se afla statia finala a telescaunului, releul TV si cabanele elevilor si studentilor sportivi) - Vf. Badea (1 850 m) -sub Vf. Parangu Mic (2 074 m) - Saua Izvorul (2 050 in, creasta principala) - Varful Scurtu (2 203 m) - Saua Caprelor (2 195 m) - Vf. Carja (2 405 m, 3ore din Poiana Nedeii)-Saua Stoienita (2360m)- sub Vf. Stoienita (2 421 m) - Saua Gemanarii (2 378 m) - sub Varful Gemanarea (2 426 m) - Saua Tecanu (2 410 m) - Varful Parangul Mare (2 518 ni, 31/2-41/2 din Poiana Nedeii) - Saua Gruiul (2 305 m) - sub Vf. Gruiul (2 345 m) - Saua Paclesa (2 225 m-Vf. Paclesa (2 335 m) - Saua Iesul (2 310 m) - Vf. Iesul (2 366 m) - Saua Gheresul (2 113 m) - sub Vf. Coasta lui Rus (2 301 m) si Piatra Taiata (2 299 m) - Saua Piatra Taiata (2 255 tu, 5 1/2 -61/2 ore din Poiana Nedeii) - Vf. Setea Mica (2 278 m) - Vf. Setea Mare (2 365 m, 2-2 1/2 ore din Saua Piatra Taiata) - Saua Plescoaia - sub Vf. Plescoaia (2 231 m) - Saua Mohoru (2 175 m) - sub Vf. Mohoru (2 337 m) – Saua Iezerului (2 090 m, 3½-4 ore din Saua Piatra Taiata) - Vf. Iezer (2149 m) - Saua Urdele (2 040 m, 6 km pe drum de munte spre cabana Ranca) - Pasul Urdele (2145 m, cel mai inalt punct pe care il atinge fosta sosea alpina Novaci - Sebes) - sub. Vf, Urdele (2 228 m) - Saua Dengherului (2 035 m) -Vf. Dengheru (2 184 m) - Saua Coasta Crucii (2 015 m, 5 112 ore din Saua Piatra Taiata) - Platoul Papusii - Saua Cioara (2 090 m) - sub. Vf. Cioara (2 123 m) - Saua Tidvele (2 ore din Coasta Crucii) - Varful Galbenul (2137 m) - Saua Musetoaia (2 020 m)-sub Vf. Musetoaia (2 078m)- Saua Micaia (1 950 m) - ocolirea prin nord a Varfului Micaia (2 170 m) si Vf. Pristos (2 075 m) - Curmatura Oltetului (1 620 m alt., 2 3/4 - 4 3/4 ore din Saua Tidvele).

Timp de mers total: 18 - 20 ore. Se recomanda parcurgerea lui cu cortul sau in 2 - 3 etape. Marcaj: banda rosie. Este necesara si o provizie de apa intrucat o mare parte a traseului se desfasoara pe creasta principala a Parangului. Recomandabil numai vara intre Poiana Nedeii si Curmatura Oltetului. In caz de vreme rea sau pentru cazare se poate cobori la Ranca, Obarsia Lotrului sau Petrimanu. Timpi intermediari: Petrosani -cabana Rusu: 2-2½ ore; Poiana Nedeii: 2-2½ ore; Saua Piatra Taiata: 6-7 ore de la Poiana Nedeii; Saua Dengheru: 5-6 ore; Saua Tidvele: 2 ore; Curmatura Oltetului: 3-4 ore din Saua Tidvele. Din Curmatura Oltetului se urca in circa l ora la Statia meteo aflata pe culmea muntilor Capatanii, se poate cobori in 7 ore la Polovragi sau intr-o ora la Petrimanu. Din Saua Gruiul se poate cobori de catre turistii antrenati si pe vreme buna in caldarea glaciara Rosiile la stana cu acelasi nume si in valea Jietului; din Saua Gemanarii se coboara in aceleasi conditii in aceeasi caldare glaciara; din Saua Taiata se poate cobori la lacul Calcescu si cabana Obarsia Lotrului sau inspre Pasul Groapa Seaca; din Saua Plescoaia la lacul Calcescu si Obarsia Lotrului; din Saua si Pasul Urdele inspre Obarsia Lotrului si cabana Ranca. l a. Petrosani (600 m alt.) - Institutul de Mine - Cabana Bradet - Dealul Mosie (771 m) - Crucea Calinii - cabana Rusu (1 178 m). Timp de mers: 21/2-2 3/4 ore; Marcaj: banda rosie. Accesibil tot timpul anului. Recomandabil mai ales la coborare; traseul urmareste in general interfluviul dintre vaile Maleia si Slatinioara.

2. Cabana Obarsia Lotrului (1 340 m) - Valea Lotrului - Valea Gauri -Lacul Calcescu (1 850 m). Drum forestier si poteca. Timp de mers: 41/2-5 ore; Marcaj: cruce rosie. Nu se recomanda in timpul iernii.

3. Cabana Obarsia Lotrului (1 340 m) - Valea Lotrului - Podul Lotru (km 4,5, apoi ne inscriem pe drumul 67 C inspre Novaci) - „La Casarie' -Muntele Stefanu (1 910m) -Muntele Carbunele (2107'm) – MunteleMuntinu - Caldarea Urdele - Pasul Urdele (2 145 m) - Saua Dengheru (2 035 m) -sub Vf. Papusa (2 136 m) - sub Vf. Cornesul Mare (1 686 m) -Statiunea Ranca (1 580 m) - sub Vf. Cornesul Mic (1696 m) - Muntele Cerbul (1 586 m) - Scarita (980 m) - Novaci (500 m).



Timp total de mers: 11-12 ore. Marcaj: triunghi rosu. Nu se recomanda iarna. Traseul intersecteaza deseori drumul alpin nepracticabil in prezent pentru automobile, ce masoara 30 km de la Obarsia Lotrului la Ranca si alti 18 km de aici la Novaci. Din Novaci se urca la Ranca in 4 - 5 ore si poate fi folosit si iarna.

4 Lacul Calcescu (1 850 m) - Lacul Pencu - Hornul Lacurilor - Saua Plescoaia (creasta principala). Timp de mers: 2 ore (iar in cazul in care se porneste de la cabana Obarsia Lotrului sunt necesare 6-7 ore). Marcaj: triunghi rosu. Nu se recomanda iarna. Daca se doreste ca de la lacul Calcescu sa se ajunga prin Mohoru - Urdele la Ranca sunt necesare 6-7 ore.

5. Saua Piatra Taiata (2 255 m)-Vf. Coasta lui Rus (2 301 m) - Varful Gauri (2 244 m) - Varful Pietrii (2 155 m) - Vf. Ciobanu (Cibanu -l 944 m) - sub Vf. Corida (1 856 m) - Pasul Groapa Seaca (1 575 m) cu posibilitate de coborare pe drumul Petrosani - Voineasa (5 km) la Cabana Obarsia Lotrului. Timp de mers total: 5½ - 6½ ore pana la Obarsie. Din Pasul Groapa Seaca se poate continua traseul inspre nord pe Muntele Sco-varda inspre Poiana Muierii (1 600 m). Timpul necesar este in acest caz 41/2-5 i/2 ore din Saua Piatra Taiata. Marcaj: banda albastra (Saua Piatra Taiata - Pasul Groapa Seaca - Poiana Muierii). Din Poiana Muierii importanta ramificatie a traseelor turistice montane poteca se racordeaza cu traseul: Cimpa (704 m alt., 10 km de Petrosani) - valea Jiului de Est - Cabana Voievodu (810 m, 7,5 km de Cimpa) - Valea Stenninosului - valea Pravatului - cabana Obarsia Lotrului. Marcaj: triunghi rosu. Timp de mers pe drum forestier si poteca: 51/2-6 1/2 ore, respectiv 1-1½ ore din Poiana Muierii la Obarsie si l½ -1¾ ore in sens invers.

Din Poiana Muierii se poate continua drumetia in Muntii Sureanului (nord).

6. Defileul Jiului. Lainici (405 m alt., 1,5 km amonte de popasul turistic si 300 m de gara Lainici de unde porneste marcajul turistic) - Dealul Babei -Varful Cheafa (1 204 m) - „La Vacarie' (3¼  - 3¾ ore din defileu) - sud de Piatra Argelelor (1 422 m) - nord de Varful Recii (1 468 m) - Cordonul Prisloapelor (1 372 m) - Stana Mormantul Florii (1 555 m, 6½ -7½ ore din defileu) -sud de Ciocarliul Grivelor (2 028 m) - sub Varful Tapu (2 110 m) - sub Varful Mandra (2 360 m) - Vf. Parangul Mare (2 519 m, 3-3½ ore de la stana Mormantul Florii). De aici din creasta principala continuam inspre est pana in Saua Gruiul (2 305 m) si apoi coboram accentuat inspre nord, pe poteca inclinata, cu marcaj deficitar, prin hornul mijlociu, inspre Lacul Mandra - Lacul Lung (30 minute din Saua Gruiul) - Lacul Rosiile -Lacul Zanoaga Slanei - Stana Rosiile (1 900 m alt., loc de con) sau putem continua coborarea pe Paraul Rosiile - Valea Jietului - Cantonul Cont Jietului - Cabana Groapa Seaca l 200 m alt.), in drumul auto Petrosani -Voineasa. Timp de mers total: 15 - 17 ore. Se recomanda parcurgerea sa cu cortul sau in doua etape cu innoptare in cort langa Stana Mormantul Florii. Timpi intermediari: Lainici - Stana Mormantul Florii: 6½-7½ ore; de aici inca 4½-5 ore pana la Stana Rosiile, in continuare alte 2½-3 ore pana in drumul auto Petrosani - Obarsia Lotrului. Marcaj: punct rosu (vechi). Nu se recomanda iarna. Necesita o buna conditie fizica si notiuni serioase de orientare. Coborarea din creasta principala inspre nord este dificila si se recomanda pana la Stana Rosiile numai turistilor cu experienta.

7. Petrosani (600 m) - Valea Maleia - Jiet (750 m) - Cantonul silvic „Valea Tiganului' (1 100 m, km 16) - Cantonul silvic „Cotul Jietului' (1 170 m, km 17)- Cabana „ Groapa Seaca (1 200 m) - Pasul Groapa Seaca (1 575 m) - Cabana Obarsia Lotrului (1 340m). Drum auto, 29 km (din care 15 modernizati). Nemarcat. Accesibil cu piciorul tot timpul anului. Timp de mers: 7-8 ore.

8. Defileul Jiului. Gura Polatistei (550 m, 4 km de Iscroni, Motelul „Gambrinus') - Valea Polatistei - Cheile Polatistei - Gura Vaii Cutreasa -Cheile Cutresei - Rascolit (1 637 m) - Muncelul (1 851 m) - Muntele Gemanarea - „La Coliba' - Izvorul Tecanu - Saua Gemanarea (2 378 m, racord la creasta principala a Parangului). Timp de mers: 9-10 ore. Nu se recomanda iarna. Necesita o buna conditie fizica si o buna orientare. Marcaj: cruce rosie (vechi).

9. Defileul Jiului - Gura Polatistei (550 m) - Culmea Polatistei - Vf. Pietrele Albe - Poiana Argelelor - Stana Poiana Argelelor - Saua Argelelor (racord cu traseul nr. 6). Timp de mers: 3½-4½ ore. Marcaj: triunghi galben (foarte vechi). Traseu dificil ce necesita o buna conditie fizica, o buna orientare in teren. Nu se recomanda iarna. O alta intrare in traseu se afla la 500 m sud de Gura Polatistei in dreptul monumentului ce indica intrarea in Judetul Gorj.

10. Defileul Jiului (310 m) - Plaiul Bumbestilor (Plaiul Balbea) -Trantoru (992 m) - Culmea Inacului - vest de Varful Recii (1 468 m, racord la traseul nr. 6). Traseu nemarcat. Timp de mers: 5-6 ore. Nu se recomanda pe timp de iarna. Strabate unul dintre cele mai caracteristice plaiuri din Carpatii Romanesti.

11. Arsani (600 m) - Cuhnea Fantanii - Culmea Prislop - Valea Sadisorului - Valea Sadului - vest de Varful Tapsonil (1 179 m) - Muntele Tapul - sub Vf. Tapul (2110 m)-Vf. Mandra (2 360 m)-Vf. Parangul Mare (2 519 m). Drum forestier si poteca turistica (19 km si 6 - 7 ore de urcus pana la varful Parangul Mare. Traseu lung ce necesita parcurgerea primei parti a traseului cu un mijloc de transport propriu sau cu masinile ce merg la exploatarile forestiere din bazinul Sadului de Jiu. Parcurgerea acestui traseu necesita innoptarea la una din cabanele forestiere de pe valea Sadului. Din pacate drumul forestier ce urca in lungul Sadului (mai scurt, mai direct) nu poate fi folosit. Nu se recomanda iarna.

12. Stancesti (550 m) - Pastaia (909 m) - sub Chiciura Mocirlii (1 282 m) - Muntele Unna Boului - sub Varful Muncel (1 490 m) - Muntele Molidvis-sub Varful Molidvis - sub Vf. Voisanu (1 713 m)-sub Vf. Tartarau (1 960 m) - Vf. Mandra (1 360 m) - Vf. Parangu Mare (2 518 m). Timp de mers: 11-12 ore. Marcaj: cruce rosie (vechi, rar). In caz de nevoie de sub Muncel se poate cobori pe drum forestier inspre Crasna, drum ce urca aici din Valea Sadurelului.

13. Carpinis (Radosi, 500 m) - sub Varful Fruntii (791 m) - Valea Carpinisului - Culmea Plasala - sub Vf. Molidvis (1 758 m) - Izvorul Cald (1 650m) - sub Vf. Voisanu (1 713m)-sub Vf. Ordinic (1 803m) -sub Vf. Tartarau (1 960 m) racord la traseul nr. 14. Timp de mers: 7-8 ore (Radosi - Izvorul Cald: 5-6 ore; racord la traseul nr. 12, cruce rosie -vechi). Marcaj: triunghi albastru (foarte vechi). Din Izvorul Cald este comun cu traseul nr. 12 ce urca in Vf. Parangu Mare in 7 ore (caz in care timpul total se ridica la 12 - 14 ore si ca atare traseul spre Parangul Mare trebuie parcurs in doua etape. Este necesara si parcurgerea a circa 10 km de drum forestier cu un mijloc auto. De la Izvorul Cald se poate cobori in caz de vreme rea in 3 1/2 - 4 ore la Radosi sau Stancesti. Nu se recomanda iarna.

14. Valea Gilortului (confluenta cu Paraul Romanul, (830 m alt, 14 km de Novaci) - Valea Gilortului - confluenta cu Paraul Setea Mare (1 240 m alt., 9 km de la confluenta cu Paraul Romanul, captare de apa) - „La Grui' (1 706 m) - Muntele Tartarau (cca. l 800 m). Timp de mers: 5-6 ore. Nemarcat. Nu se recomanda iarna. Este necesara parcurgerea cu un mijloc auto a drumului forestier ce vine de la Novaci (23 km).

15. Novaci (500 m) - Valea Gilortului - Cheile Gilortului - Paraul Romanul - Muntele Dalbanu - Statiunea Ranca (1 580 m). Timp de mers: 8-9 ore. Marcaj: punct rosu (vechi, rar). Drum auto: 28 km. Marcajul scurteaza unele serpentine dar din cauza padurii tinere este greu de urmarit. Iarna este dificil.

16. Gura Mohontlui cu Apa (afluent al Paraului Romanul, l 050 m alt, 3,5 km amonte de confluenta acestuia cu Gilortul) - drumul de tractor de pe Mohorul cu Apa - Muntele Plescoaia - Saua Plescoaia - creasta principala). Nemarcat. Timp de mers: 4½ -5 ore. Necesita o buna conditie fizica si orientare. Poate continua pe marcajul triunghi rosu, prin Hornul Lacurilor inspre Lacul Calcescu (loc de cort), in acest caz necesitand 6-7 ore de mers sau coborat la cabana Obarsia Lotrului in 3 - 4 ore.

17. Cemadia (550 m) - Tancurile Plesii (1 085 m) - Paiul Ogorului (1 160 m) - Bazgele (1 204 m) - Muntele Cerbu (drumul auto Novaci -Ranca) - Statiunea Ranca (1 580 m). Timp de mers: 4-5 ore. Traseu dificil ca orientare. Marcaj foarte vechi. Nu se recomanda iarna.

17 a. Cabana Pestera Muierii (61 Om)- racord la traseul nr. 17- Statiunea Ranca (1 580 m). Timp de mers: 4-5 ore. Nu se recomanda iarna.

18. Baia de Fier (600 m) - Cheile Galbenului - cabana „Pestera Muierii' (610m) - Valea Galbenului (pana la altitudinea de l 060m) - Culmea Florile Albe - sub Varful Plopu (1 597 m) - soseaua Novaci - Ranca. Nemarcat. Timp de mers: 5-6 ore. Se parcurg 9 km de drum auto forestier pana la altitudinea de l 060 m, apoi 2 km pe un alt drum forestier si apoi poteca. In cazul folosirii unui mijloc auto se scurteaza mult timpul de parcurs. Nu se recomanda iarna.

19. Lacul Petrimanu, „Cabana lui Miron' (1 150 m alt.) - Curmatura Oltetului (1 620 m) - Valea Oltetului - Cheile Oltetului - Polovragi (550 m). Timp de mers: 7-8 ore. Drum auto forestier (32 km). Marcaj: banda albastra (vechi). Din valea Latoritei (Petrimanu) pana in Curmatura Oltetului sunt 7 km. Poteca traseului scurteaza serpentinele, urcusul durand 1-11/2 ore. Nu se recomanda iarna.

Calin Danut

Scanare, OCR si corectura : Rosioru Gabi rosiorug@yahoo.com

Alte titluri disponibile la : grupul HARTI_CARTI la https://groups.yahoo.com/

Carte obtinuta prin amabilitatea dlui. Dan Patarniche






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2718
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site