Harta se suprapune in mare parte peste Masivul Cindrel cunoscut fiind ca una din cele mai pitoresti grupe de munti din centrul Carpatilor Meridionali.

Limita nordica este data de o serie de culmi cu altitudini cuprinse intre 800 -1.400 m. In nord-est si est se gaseste Depresiunea Sibiului, iar in sud sunt o serie de varfuri (Negovanu Mare 1.902 m, Bucila 1.743 m, Prejba 1.744 m) apartinand Muntilor Lotrului. In vest se poate observa Saua Steflesti, precum si culmile din jurul varfului Stramba Mare 1.830 m.

Relieful este caracterizat prin masivitate si o serie de culmi domoale, produs al unei . structuri geologice uniforme constituite exclusiv din sisturi cristaline.

Altitudinea maxima este data de Varful Cindrel de 2.244 m. Pe versantul nordic al Masivului Cindrel se pot observa patru circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mare Iezerul Mic si lujbea Rasinariului. Cel mai important circ glaciar este Iezerul Mare, care adaposteste cel mai mare lac glaciar din masiv.

Altitudinile relativ mari ale regiunii au dus la o etajare pe verticala a climei. Asupra Masivului Cindrel se exercita o puternica influenta oceanica din nord -vestul continentului, care se caracterizeaza printr-o crestere a precipitatiilor proportional cu altitudinea. Principalele etaje climatice intalnite in zona studiata sunt: etajul montan inferior, etajul montan superior, etajul subalpin si etajul alpin. Regimul termic variaza intre temperaturi medii cuprinse intre 9C la poalele masivului si -2C la altitudini mai mari de 2.000 m. Precipitatiile variaza in functie de altitudine si se reduc la contactul cu Depresiunea Sibiului. Pe culmile cele mai inalte ele depasesc valorile medii anuale de 1.400 mm, iar in vai si depresiuni sub 600 m altitudine nu depasesc 600 mm. S-a constatat ca inceputul verii este mai ploios decat lunile august si septembrie, deci sfarsitul verii este perioada din an cea mai buna pentru drumetii si excursii. Stratul de zapada la altitudinea 1.400 -1.500m dureaza aproximativ 6 luni pe an, iar peste 1.800m chiar 8 luni pe an.

Fundamentul geologic format din roci cristaline, precipitatiile bogate si gradul ridicat de impadurire au favorizat dezvoltarea unei retele extrem de bogate de rauri. Oltul reprezinta cel mai important colector al apelor. Cel mai important afluent al Oltului este Cibinul, care se formeaza prin unirea Raului Mare cu Raul Mic in dreptul locului numit 'La Pisc', in apropierea lacului de acumulare Gura Raului. Dintre afluentii mai importanti ai Cibinului putem aminti: Sibielul, cu izvoarele in apropiere de Crint, Orlatul cu obarsia mai sus de Cabana Fantanele, Sevisul care se formeaza in dreptul localitatii Rasinari din doua paraie Steaza, care izvoraste de sub varful Oncesti si Sibiselul, cu obarsia de sub dealul Barnelor.

Dar cel mai important afluent al Cibinului, care in acelasi timp constitue limita dintre Muntii Cindrel si Muntii Lotrului este Raul Sadu, cu izvoarele in Saua Steflesti.

Pe Valea Sadului s-a construit un drum deosebit de pitoresc, prin care se poate ajunge peste Saua Steflesti pe Valea Frumoasei in orasul Sebes sau prin pasul Tartarau la Obarsia Lotrului. Datorita debitului ridicat al Raului Sadu si conditiilor naturale prielnice, acesta este folosit in scopuri hidroenergetice inca din secolul al XIX-lea. De mentionat ca sunt doua hidrocentrale, una care se remarca prin marime Sadu - V cu frumosul Lac Negovanu, iar cealalta - Sadu I, prin istoria sa, aceasta fiind prima hidrocentrala construita in Romania in anul 1896.

Lacurile constituie elemente ale peisajului de mare atractie turistica chiar daca sunt putine la numar.

Iezerul Mare este situat in caldarea glaciara cu acelasi nume la altitudinea de 1.970 m, avand o suprafata de 3,4 ha si o adancime de 13 m, fiind si cel mai mare din regiune. Iezerul Mic din circul glaciar omonim, este mai mic ca suprafata, avand doar 0,25 ha si o adancime de 1,7 m. Pe langa cele doua lacuri glaciare din zona Masivului Cindrel exista lacurile de acumulare Negovanu si Sadu pe Valea Sadului, precum si Gura Raului de pe valea Cibinului. Peisajul pitoresc al acestor lacuri atrage in special la sfarsit de saptamana nenumarati turisti, iar pescarilor pastravii de dimensiuni apreciabile le ofera clipe de neuitat.

Vegetatia zonei prezinta o mare varietate, in functie de altitudine, de roci si de directia versantilor. De la poalele muntilor pana la altitudinea de 1.000 m, sunt raspandite padurile de foioase dominate de gorunete si fagete. Padurile de amestec ocupa un brau relativ ingust, cuprins intre altitudinile de 1.000 m si 1.400 m format din fagete si paduri de molid si brad. Etajul padurilor de rasinoase format din molid si brad are o larga extensiune si este cuprins intre altitudinile de 1.400 m si 1.800 m. In poienile intalnite aici, tufisurile de zmeura si afinisurile prelungesc in mod placut durata drumetiilor.

La peste 1.800 m altitudine, pajistile subalpine si alpine sunt acoperite de diferite specii de graminee. Stratul arbustiv este format in mare parte din jnepeni, tufisuri de ienupar si bujor de munte.

Fauna zonei prezinta o mare varietate, in special pe portiunile impadurite, unde se pot intalni o serie de mamifere din care putem mentiona: ursul brun, mistretul, lupul, vulpea, capriorul, rasul, pisica salbatica si jderul. In caldarea Iezerului Mic se gaseste o colonie de aproximativ 12 de capre negre provenite din Muntii Lotrului. Majoritatea apelor curgatoare si lacurile sunt populate cu pastrav indigen si clean. Aviafauna este reprezentata de o sumedenie de pasari, dintre care se pot aminti cocosul de munte pitigoiul, mierla, corbul, soimul, codobatura, cintezoiul etc. Vara, pe stancile incalzite de razele soarelui, se pot observa soparle si cateodata chiar vipere.

Rezervatia complexa Iezerele Cindrelului este situata in Masivul Cindrel si se suprapune circurilor glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic, respectiv de la marginea superioara a celor doua caldari, pana la altitudinea de 1.750 m pe cele doua vai glaciare. Rezervatia a fost infiintata in anul 1961 si are o suprafata de 417,4 ha. Vegetatia de pe perimetrul rezervatiei este de tip alpin si subalpin. Astfel aici au fost indentificate 363 de specii de plante, dintre care 227 cormofite (plante cu flori), 78 de briofite (muschi) si 58 de licheni. Dintre plantele mai rare se pot aminti: zambrul, bulbucii, bujorul de munte, gentiana, rogozul etc. Dintre elemente ale faunei de o deosebita valoare sunt caprele negre, in numar de 12 exemplare si mai ales cele 29 de specii de pasari, mai importante fiind prundarasul de munte, acvila de stanca, cocosul de munte si pasarea omatului. Rezervatia poate fi vizitata de turisti cu conditia sa se respecte normele legislatiei in vigoare.

Rezervatia geologica Calcarele de ia Cisnadioara este situata pe Valea Argintului la 800 m amonte de Satul Cisnadioara si are o suprafata de 0,9 ha. Punctul de atractie al rezervatiei este o stanca din calcar, care are denumirea populara de Stanca Broastei. Aceasta formatiune geologica este alcatuita din calcare de culoare roz cu pete albe, in care se pot observa fosile de hipuriti, echinoderme si amoniti.

Cai rutiere:

Regiunea dispune de o retea densa de drumuri, dintre care o mare parte modernizate. Cea mai importanta artera rutiera din zona este drumul national 1-7 (E 68, E 81), care strabate Municipiul Sibiu de la vest la est.

Repere rutiere:

Sibiu - Rasinari (km 12 ) - Statiunea Paltinis (km 34) ;

Sibiu - Cisnadie (km 8) - Cisnadioara (km 10);

Sibiu - Poplaca (km 6);

Cisnadie -Sadu (km 7);

Talmaciu - Sadu (km 8);

Orlat - Gura Raului (km 4) - Baraj Gura Raului (km 6).

Drumuri forestiere se pot intalni pe majoritatea Vailor Sadu, Sadurel, Steaza, Cibin, Raul Mare, Raul Mic, Sibiel etc.

Cai feroviare

Cel mai important nod feroviar din apropiere este gara CFR Sibiu. Accesul in comuna Rasinari se poate face si cu ajutorul tramvaiului pe un traseu deosebit de pitoresc.

Cai aeriene

Aeroportul International este situat in partea de vest a orasului Sibiu.

Statiunea Paltinis imbina in mod fericit calitatile terapeutice conferite de situarea la cea mai mare altitudine din tara (1.450 m), cu traditia data de cei peste 100 de ani de ¹ la infiintarea ei. Situarea statiunii la 32 de km de municipiul Sibiu pe versantul nord -estic al Masivului Cindrel permite accesul rapid al turistilor indiferent de zona lor de resedinta. Pozitia geografica a statiunii creaza conditii deosebite practicarii sporturilor de iarna in special schiul alpin.

Informatii: S.C. Paltinis S.A. tel. 069-218319.

Refugiul Canaia este situata la 1.830 m altitudine pe versantul sudic al Culmii Canaia si dispune de 30 de locuri la priciuri tel. 069-557688.

Refugiul lezare este situat la altitudinea de 1.750 m pe partea stanga a Vaii Raul Mare si dispune de 10 locuri. Turistii prinsi de vreme nefavorabila se pot caza si in cantoanele silvice din regiune.

Rasinari - Varful Plaiului - Apa Cumpanita Varful Ghiham - Poiana Tomnaticu - Gradina Oncesti - Saua Batrana - Varful Rozdesti - Varful Niculesti - Varful Cindrel.

Durata / Route's length: 10-12 ore/hours.

Varful Cindrel - Varful Frumoasa - Varful Foltea - Padina Rudarilor - La Dusi - Dealul Pripoane - Guga Mica - Guga Mare - Captanu Mare - Captanu Mic Jina.

Durata / Route's length: 8 - 9 ore/hours.

Varful Cindrel - Saua Steflesti - Vf. Steflesti.

Durata / Route's length: 2 - 2,30 ore/hours.

Varful Cindrel -Varful Frumoasa - Serbota Mare - Varful Oasa Mare - Cabana Oasa Mica.

Durata / Route's length: 4-5 ore/hours.

Poiana Trandafirilor - Raul Sadului.

Durata / Route's length: 45 min.

Cisnadioara - Varful Magura - Poiana Trandafirilor - Catun Prislop - Rasinari.

Durata / Route's length: 3 ore.

Halta Sibiel - localitatea Fantanele - Dealul Lapusel -Cabana Fantanele - Dealul Pripoane.

Durata / Route's length: 4 - 5 ore/hours.

Paltinis - Poiana Gaujoara - Saua Batrana

Durata / Route's length: 2 ore/hours

Paltinis - Varful Oncesti -Gradina Oncesti - Poiana Muncel - Stana Gaujoara -Paltinis.

Durata / Route's length: 3 ore/hours.

Paltinis - Varful Oncesti - Poiana Lupilor - Santa - Paltinis.

Durata / Route's length: 3 ore/hours

Paltinis - Poiana Muncel - stana din Batrana Mica - Cabana Gatu Berbecului.

Durata / Route's length: 3-4 ore/hours.

Paltinis - Cheile Cibinului - La Pisc - Dealul Runcuri - Cabana Fantanele.

Durata / Route's length: 5-6 ore/hours.

Cabana Gatul Berbecului - Cantonul Rozdesti - Refugiul Canaia - Saua Cindrel.

Durata / Route's length: 3 ore/hours.

Refugiul Canaia - circul glaciar Iujbea Rasinariului - curmatura Steflesti.

Durata / Route's length: 2 ore/hours.

Cantonul Niculesti - Raul Mare - Cabana Z - Refugiul Iezare - Saua Cindrel.

Durata / Route's length: 3-4 ore/hours.

Cabana Fantanele - Fantana Neagra - Piscul Vulturului - Raul Mic - Varful Magura -Canton Poienita - Raul Mare - Cantonul Niculesti - Paraul Besineu - Saua Serbanei.

Durata / Route's length: 7- 8 ore/hours.

Saua Serbanei - Refugiul Canaia.

Durata / Route's length: 30 min.

Cisnadie - Vf. Magura.

Durata / Route's length: 2 ore/hours.

Cabana Valea Sadului - Cabana Prejba.

Durata / Route's length: 3-4 ore/hours.

Masa Verde - Cabana Prejba.

Durata / Route's length: 4 ore/hours.

Excursii pe bicicleta se pot practica pe majoritatea drumurilor modernizate si nemodernizate care leaga diferitele obiective turistice. Iubitorii turelor de o dificultate mai ridicata pot ajunge pana in Statiunea Paltinis si de aici pana in Varful Cindrel. Informatii: Club Surmont Sport, tel. 092-54.43.60.

Sporturile de iarna in special schiul alpin se practica in Statiunea Paltinis, care dispune de o partie amenajata de 1.500 m. Ture pe schiuri se pot practica pe majoritatea culmilor despadurite si sunt recomandate in special turistilor bine antrenati si bine echipati.

Informatii: Serviciul Salvamont Sibiu, tel. 069-21.64.77

Cele mai bune locuri de practicat zborul cu parapanta sunt Partia Oncesti din Paltinis si Platoul Valare. Informatii: Asociatia Air Adrenaline Sibiu, tel. 093-20.95.63.

Pescuitul se poate practica pe majoritatea raurilor si lacurilor din regiune. Autorizatiile de pescuit sunt emise de Directia Silvica Sibiu si cantoanele silvice din apropiere.

Informatii privind practicarea pescuitului si vanatorii se pot obtine de la Asociatia Vanatorilor si Pescarilor Sibiu, tel. 069-23.51.57 si Directia Silvica Sibiu, tel. 069-24.21.42.