GERMANIA

Germania

Regiunea Landurilor din Vest (Renania de Nord Westfalia, Rhenania Palatinat, Saarland). Se suprapune in cea mai mare parte Axei Rhenane.

Axa Rhenana (regiune puternic urbanizata si industrializata se inscrie in lungul fluviului Rhin, separand in general munti cu altitudine mijlocie, podisuri si depresiuni sau traversand campii.

Axa propriu-zisa incepe de la Basel sau mai exact de la Mulhouse, trece prin Campia Alsaciei, separand hercinidele Vosgi si Padurea Neagra. Mai departe, spre nord, separa munti si podisuri apartinand regiunii Sistos-Rhenane. Majoritatea acestora sunt alcatuite din sisturi cristaline perforate pe alocuri de eruptiv si acoperite cu o cuvertura mezozoica. Dezvoltarea laterala a culoarului a generat arii depresionare (campii), cum sunt Koblenz, la confluenta Rhinului cu Moselle, Kln s.a.

In treimea inferioara, Rhinul traverseaza o parte a campiei nord-europene de pe teritoriul Olandei complexa din punct de vedere genetic (glaciara, fluviatila, maritima) cu altitudini sub 60 m. Polderele formeaza aici un important suport productiv pentru activitatile agricole.

In lungul axei, avand in vedere dezvoltarea in latitudine, se intalneste climatul temperat continental cu frecvente invazii de mase boreale in regiunea Masivului Sistos-Rhenan, temperat continental de adapost cu veri calduroase in Alsacia si temperat-oceanic mai umed in campiile nordice. Cu mici diferentieri, cantitatea de ploaie cazuta se inscrie in valori cuprinse intre 500-750 mm, cu frecvente zile si nopti friguroase si geroase in sezonul rece.

Culoarul Rhin constituie de asemenea o axa de vechi schimburi dinspre bazinul Mediteranei spre inima Europei si in continuare spre nordul acesteia, prelungire fireasca a culoarului Rhne.

Populatia este concentrata cu deosebire in bazinul Ruhr unde valorile densitatii ajung la 4.000-5.000 loc./kmp si unde exista cateva orase mari: Kln, Dsseldorf, Essen si multe alte centre mai mici cu care interfereaza functional

In general, valoarea medie a densitatii populatiei in lungul axei depaseste 180 loc./kmp, indeosebi in lungul microaxelor (Rhin-Neckar, Rhin-Main), in care o serie de centre urbane cum sunt: Frankfurt, Wiesbaden, Mannheim, Heidelberg concentreaza prin specificul lor industrial un volum mare de activitati.

Valorile foarte mari din regiunea Ruhr sunt legate de antrenarea fortei de munca din landurile apropiate (Rhenania, Westfalia s.a.). Regiunea Rhinului insumeaza 40% din populatia urbana a tarii. Pentru centrele situate in bazinul Ruhr, resursele de subsol au generat multiple activitati industriale. Activitatea industriala a evoluat pe baza unei infrastructuri de transport eficiente, mare densitate a cailor rutiere si ferate, canale de navigatie continuu modernizate.

In afara de industria petrochimica, prezenta atat in regiunea Ruhr, dar mai ales in lungul Rhinului, s-au dezvoltat siderurgia (Duisburg, Dortmund), industria metalurgiei neferoase (Freiburg), industria constructiilor navale, a automobilelor (Bochum).

Axa Rhinului se remarca si printr-o agricultura variata unde coexista cultura unor cereale precum in Campia Kln, cu viticultura si pomicultura in regiunea Alsaciei, ca si pe culoarele Main, Neckar, impreuna cu cresterea animalelor (peste 60% din valoarea productiei agricole in regiunea Rhin de pe teritoriul Olandei).

Regiunea Landurilor de Nord (Saxonia Inferioara, Bremen, Schleswig-Holstein, Hamburg, Mecklemburg-Vorpommern). Activitatile economice se desfasoara pe doua aliniamente: unul portuar (Bremen, Hamburg, I.beck, Rostock cu industrie portuara (siderurgie, constructii de nave), petrochimie, industrie alimentara (pescuit) si un aliniament continental, catre interior, cu activitati dispersate (extractia gazelor naturale, industria mecanica, agricultura, cartof, cereale, cresterea animalelor, sfecla de zahar); doua orase importante, Hannovra si Wolfsburg - cu activitati industriale, de transport si comerciale.

Regiunea Landurilor Centrale si Estice (Hessen, Saxonia-Anhalt, Saxonia, Brandemburg, Berlin, Turingia). Exista cateva concentrari urban-industriale Berlin-Potsdam, Halle, Leipzig, Dresda, Cottbus si Magdeburg (industria extractiva - carbune - si prelucratoare - chimica si petrochimica, constructii de masini), industria energetica, textila, optica; o agricultura bazata pe cresterea animalelor si cultura unor plante (secara, grau).

Regiunea Landurilor de Sud (Baden - Wurtemberg, Bavaria). Peisaje foarte diferite, resurse importante si variate. Centre de referinta: Mnchen, Stuttgart, Nrnberg. Karlsruhe, Ulm, Reutlingen. Macroaxa Rhenana, mai exact (microaxa Rhin - Neckar), cuprinde si cateva spatii din landul Baden - Wurtemberg.

Orasele importante ca centre de influenta desfasoara activitati industriale, comerciale, de comunicatie si transport. Sunt prezente activitati turistice si agricole (indeosebi in regiunea Alpilor).

Berlin - capitala federala, reprezinta unul dintre simbolurile unificarii Germaniei si totodata al rezistentei din perioada comunista. Peisajul urban constituie un muzeu in aer liber care conserva atribute ale perioadei celui de-al doilea razboi mondial dar si pe cele ale dominatiei sovietice. La ora actuala pe linga rolul politic trebuie evidentiat rolul de centru cultural, avangardist aflindu-se in primul rind al libertatii de exprimare a scietatii sau individului.

Dresden - cunoscut inainte de al doilea razboi mondial drept "Florenta de pe Elba", capitala Saxoniei este poate cel mai frumos oras al Germaniei. Desi distrus aproape in intregime de bombardamentele aliate din 13-14 februarie 1945, a fost reconstruit incercindu-se readucerea la viata a arhitecturii initiale. In prezent poate fi considerat una dintre capitalele culturale ale Europei.

Hamburg - cel mai important port al Germaniei, reuseste sa combine cosmopolitismul generat de pozitia sa economica cu rigoarea germana.

Munchen - metropola bavareza, a cunoscut un proces amplu de transformare economica, devenind in prezent unul dintre cele mai puternice centre ale Europei