Masivul Dobrogei de Nord

Masivul Dobrogei de Nord

Limite este situat in sud-estul tarii, fiind limitat la nord si la vest de Dunare, la est de Marea Neagra la sud de aliniamentul Harsova-Capu Midia

Relieful - in aceasta regiune au avut loc doua orogeneze: orogeneza baikaliana, la sfarsitul Proterozoicului, cand se formeaza Podisul Casimcei si orogeneza hercinica, in paleozoic, cand se formeaza Muntii Macinului. Dupa aceste orogeneze are loc un lung proces de erodare, pana cand aceste unitati ajung la stadiul de podis. Din sedimentele depuse la poalele vechilor munti s-au format dealurile din estul podisului (Dealurile Tulcei, Podisul Babadagului)

alcatuirea petrografica este destul de complexa: in Muntii Macinului si in Culmea Pricopanului predomina granitul (roca vulcanica de adancime), in podisul Casimcei intalnim sisturile verzi, care sunt cele mai vechi roci la suprafata din Romania, iar in Dealurile Tulcei si Podisul Babadagului sunt alcatuiti din roci sedimentare

are altitudini mici sub 400 m, doar Vf. Greci, din Muntii Macin depasesc acest prag, avand 467 m

aceasta zona are o inclinare spre Marea Neagra, formand tarmuri joase

in sudul Podisului Casimcei, pe calcar s-a dezvoltat relieful carstic, mai cunoscuta fiind Pestera Gura Dobrogei

Subdiviziuni Muntii Macin, Culmea Pricopanului, Culmea Niculitelului, Dealurile Tulcei, Podisul Babadagului si Podisul Casimcei, iar intre Dealurile Tulcei si Podisul Babadagului se afla Depresiunea Nalbant

Hidrografia - reteaua hidrografica este slab dezvoltata, raurile fiind scurte, si cu debite scazute si se varsa in Marea Neagra, ori in lacurile de pe tarm. Cele mai importante sunt Telita, Taita, Slava si Casimcea

tipuri de lacuri:

limanuri maritime sau fluviatile: s-au format prin bararea varsarii raului in M. Neagra s-au in Dunare, de catre aluviunile depuse de curentii maritimi sau de Dunare. Cele mai cunoscute sunt: L. Babadag (format pe Telita si Taita), L. Tasaul (format pe Casimcea),

lagunele: s-au format prin bararea golfurilor Marii Negre, prin formarea unor cordoane de nisip (grinduri) de catre curentii maritimi. Aceste lacuri au cea mai mare suprafata dintre lacurile Romaniei, si apa lor comunica ca Marea Neagra doar prin arii restranse. Cel mai mare este Lacul Razim, urmat de L. Sinoe, L. Golovita si L. Zmeica

Clima climat de dealuri (cu temperaturi medii anuale de 10-11 ^oC si precipitatii medii anuale sub 400 mm/an), este o zona secetoasa, deoarece masele de aer vestice, pana ajung in aceasta regiune pierd din cantitatea de precipitatii, si vor fi aride

influente climatice de ariditate,  in special iarna, cand Crivatul aduce dinspre Campia Rusa aer rece si viscol, iar pe o fasie ingusta a tarmului sunt influente pontice, care se resimt prin ameliorarea temperaturii, si prin brizele marine (vara acestea bat ziua spre tarm, iar noaptea spre mare, din cauza incalzirii diferite a uscatului si a marii)

Vegetatia - vegetatia caracteristica acestei regiuni este de stepa, din cauza precipitatiilor scazute nu se pot dezvolta paduri, deci va fi o vegetatie ierboasa, potrivit pentru cresterea ovinelor. In zona muntilor Macinului  si Culmea Pricopanului intalnim paduri de stejar. Fauna este deferita de restul tarii, deoarece in aceasta zona intalnim specii caracteristice, termofile: broasca testoasa de uscat, serpi

Soluri - cele mai raspandite soluri sunt cernoziomurile cu  fertilitate ridicata (cantitate de humus, substante organice, ridicata), caracteristic stepei, iar in zonele impadurite intalnim argiluvisolurile (brune si brun-roscate)

Resurse naturale - cele mai importante resurse de subsol sunt granitul exploatat din Muntii Macinului la Greci si Iacobdeal (cariera cea mai mare din tara), minereuri de cupru exploatate la Altan Tepe (Podisul Casimcei), calcar in sudul Pod. Casimcei, iar dintre resursele energetice se exploateaza hidrocarburile (petrol) din platforma continentala a Marii Negre

Populatia si asezarile: - sporul natural este apropiat de media pe tara, deci este negativ (-0,6), densitatea populatiei insa foarte mica, in judetul Tulcea, care include si Delta Dunarii, este cea mai mica densitate din tara: 30 loc./km (media pe tara 90 loc./km

structura nationala pe langa populatia majoritara de romani cuprinde si tatari, turci, greci, bulgari etc.

satele sunt de tip adunat, pentru economisirea terenului agricol

Orasele mijlocii (intre 50-100 mii loc.) sunt reprezentate de orasul Tulcea (resedinta judetului Tulcea

Orasele mici sub 25 mii loc. sunt: Macin, Isaccea, Babadag, Harsova etc.

Majoritatea asezarilor din aceasta regiune sunt antice: cetatea Histria, port grecesc, iar multe orase din perioada romana: Aegyssus (Tulcea), Noviodunum (Isaccea) etc.

Industria: ind. energiei electrice, reprezentat printr-o termocentrala de capacitate mica la Tulcea

santierul naval de la Tulcea

industria aluminei pe baza de argila la Tulcea

industria alimentara, reprezentat prin fabricarea conservelor de peste (Tulcea).

ind. materialelor de constructii pe baza de calcar si granit.

Agricultura: - din cauza pasunilor naturale bine dezvoltate, si a culturii platelor furajere (lucerna, trifoi), este ideal pentru cresterea ovinelor, astfel judetul Tulcea fiind situat pe locul doi, dupa Constanta, in ceea ce priveste capetele de oi.

cultura plantelor se remarca prin culturile de grau, porumb, plante tehnice (floarea-soarelui si sfecla de zahar).

Viticultura reprezentata prin podgoriile de la Niculitel, si este o zona favorabila pomiculturii.