CATEGORII DOCUMENTE |
Demografie | Ecologie mediu | Geologie | Hidrologie | Meteorologie |
GEOGRAFIA ACTIVITATILOR INDUSTRIALE: CENTRALELE HELIOELECTRICE, CENTRALELE GEOTERMICE EOLOELECTRICE, CENTRALELE
CENTRALELE HELIOELECTRICE
Centralele helioelectrice folosesc energia solara, sursa
La suprafata Pamatului ajunge doar 2 % din energia emisa de Soare
Unele instalatii solare de acest gen functioneaza ca niste cuptoare siderurgice in care se poate
atinge 3 5000C (Franta) sau la desalinizarea apei marine
inepuizabila avand in vedere ca durata de viata a Soarelui este de inca 5 mld.ani. Potentialul mediu la nivel planetar este de 1 5 0
KWh/m2/an. Distributia energiei solare este determinata de forma Pamantului, de repartitia nebulozitatii, de succesiunea anotimpurilor. Regiunile cele mai favorabile pentru valorificarea energiei solare sunt cele de la latitudini mici si mijlocii, cu nebulozitate redusa.
Transformarea energiei solare in energie electrica poate fi realizata fie indirect, trecand prin alte forme de energie, fie direct.
a) Centrale helioelectrice
cu
captatori
parabolici, echipate cu dispozitive
electronice de urmarire a miscarii
aparente a Soarelui.
Radiatia focalizata este transformata
cu ajutorul
unor
tuburi
speciale prin care circula apa in vapori care actioneaza turbine clasice pentru a produce electricitate. Cele mai multe centrale de acest gen sunt de talie mica : Odeillo (Franta),
PV-urile sunt folosite si pentru realizarea automobilului solar, pompe solare, relee de televiziune, faruri maritime etc.
Problema raspandirii acestor instalatii nu este costul in sine ci lipsa unor programe de creditare la scara mica pentru finantarea lor
Retine !
b) Centrale cu jgheaburi solare, realizate in
c) Centrale cu celule fotovoltaice (PV), care permit transformarea directa a energiei solare in energie electrica. Primele PV-uri au fost realizate de firma ,,Bell" in anul 1954, iar primele utilizari au fost pentru echiparea navelor cosmice. Prezinta avantajul de a nu necesita intretinere, dar deocamdata raman la un pret ridicat. Productia mondiala anuala de celule fotovoltaice (panouri voltaice) a crescut de la 0,1 MW in 1971 la 150 MW in 2000 si la peste 7 0
MW in anul 2003. Peste 20 de tari fabrica celule, dar Japonia detine suprematia (40%), urmata de UE 25%) si S U.A (24% . Cele mai mari producatoare de panouri voltaice
sunt
firmele
Sharp, Shell Solar, Kyocera, BP Solar, Mitsubishi Electric. Asemenea centrale au fost realizate in Japonia (Saizo), S.U.A. (
Celulele fotovoltaice sunt foarte eficiente pentru electrificarea unor asezari rurale din regiunile mai izolate, astfel ca in ultimii ani o
noua piata s-a deschis in satele din tarile in curs de dezvoltare care nu sunt racordate la o retea electrica. Fondul Global pentru Mediul Inconjurator a subventionat cateva proiecte de acest gen in
Test de autoevaluare 1.
Acest subcapitol trateaza problematica unei forme de valorificarea a energiei solare - centralele helioelectrice
a) Explicati cauzele pentru care foarte multe tari nu valorifica energia solara
Comentarii pentru aceasta problema gasiti la sfarsitul capitolului
Subcapitolul pe care l-ati parcurs prezinta tipurile de centrale helioelectrice si situatia realizarilor in acest domeniu
2 CENTRALELE EOLOELECTRICE
Energia eoliana reprezinta circa
din energia solara primita de Pamant
5 % din capacitatea mondiala
Spania a crescut de la 52 MW in
!
Centralele eoliene folosesc energia vanturilor si au fost reconsiderate dupa 980. Potentialul eolian al Terrei este de circa
5 ori mai mare fata de productia totala de energie electrica realizata astazi pe Glob. Cele mai favorabile regiuni pentru valorificarea energiei eoliene sunt cele de la latitudini mari, zonele litorale si montane unde intensitatea si durata vanturilor au valori ridicate.
Instalatiile eoliene pot functiona cu eficienta in zonele in care viteza medie anuala a vantului depaseste 5 m/s. Capacitatea mondiala instalata a crescut rapid dupa 80 (10 MW), la 17 0
MW in 20 0 si a ajuns in 2004 la peste 40 00 MW. Europa detine cea mai mare parte a capacitatii instalate - circa 70%, prin care se asigura aproape 2,5% din consumul de electricitate din Uniunea Europeana.
000 locuri de munca
si contribuie cu 6% la
productia de energie electrica. Cea mai mare frecventa a instalatiilor eoliene
se
regaseste in landurile Schleswig - Holstein, Brandeburg,
Spania a inregistrat progrese deosebite ajungand sa dispuna de peste 8 0 MW si obtine astfel 4% din productia de electricitate. Politica statului a fost cea de a favoriza acest tip de energie prin practicarea
sistemului de subventie
pentru instalatiile eoliene. Provinciile cu cele mai numeroase amplasari de centrale eoliene
sunt :
Figura1 Puterea instalata in centralele eoloelectrice din Europa
Ecologisti britanici acuza degradarea estetica a peisajului
Exista un proiect pentru o centrala de 3 000 MW amplasata in Dakota de Sud
Retine !
Danemarca are peste 4 000 de instalatii eoliene care ii asigura circa 20% din energia electrica, cel mai mare aport procentual din toate economiile lumii. Cea mai nare parte a noilor capacitati se regaseste in domeniul off-shre : Rodsand/Nysted-160 MW, Samso-23 MW.
Marea Britanie are cel mai ridicat potential eolian din Europa dar
capacitatea instalata este mai redusa - 800 MW si intentioneaza instalarea a circa 2 00 MW in viitorul apropiat, din care 50% in domeniul off-shore. In
SUA detin a treia capacitate instalata in centrale eoliene (6 4 0
MW), dar participarea energiei vantului la productia de energie electrica este foarte modesta- sub 1%. Instalatiile eoliene sunt prezente in 30 de state, dar numai 5 din ele aduna peste 80% din total : California (2 0 0 MW) - unde se preconizeaza obtinerea a
8% din energia electrica,
100 MW, optiunea pentru energia eoliana fiind foarte solida. De altfel, firma
Potentialul eolian ar putea asigura majoritatea energiei electrice in Argentina, Chile, Marea Britanie, Federatia Rusa si circa 2% in Egipt, India, Mexic, Tunisia.
Intermitenta curentilor de aer impune cuplarea instalatiilor eoliene cu alte surse de energie. Alte dezavantaje sunt date de distantele mari dintre zonele cu potential ridicat si concentrarile umane si de marimea suprafetelor necesare pentru instalarea centralelor eoliene - pentru a obtine o energie egala cu cea produsa de o centrala clasica de 1000 MW este necesara ocuparea unei suprafete de cca. 80 km2.
Test de autoevaluare 2.
Subcapitolul abordeaza problema centralelor eoliene.
a) Cum explicati ramanerea in urma a S.U.A. in acest domeniu, desi aici s-a nascut industria eoliana ?
Comentarii pentru aceasta problema gasiti la sfarsitul capitolului
Acest subcapitol trateaza aspecte privind dezvoltarea industriei eoliene la nivel mondial
CENTRALELE GEOTERMICE
Exista campuri geotermale dominate de prezenta apei
si campuri dominate de prezenta vaporilor
Prima utilizare a fost pentru obtinerea acidului boric, in 1827, Italia
Italia (1904), Japonia (1919), S.U.A. (1921)
au fost primele tari care au folosit geotermia pentru a obtine curent electric
Pretul de cost al electricitatii geotermale este comparabil cu cel al hidroenergiei
Prezenta resurselor geotermale a fost cunoscuta in secolele XVI - XVII cand primele mine au ajuns la adancimi de cateva sute de metri, iar cei care lucrau in subteran au ajuns la concluzia ca temperatura Pamantului creste odata cu adancimea. Energia termala a Pamatului este imensa, dar valorificarea sa este limitata la ariile unde conditiile geologice permit transferul de caldura, prin intermediul apei sau vaporilor, de la adancime catre suprafata scoartei.
Campurile geotermale reprezinta o abordare geografica, care indica in mod normal arealele unde activitatea geotermica este prezenta la suprafata scoartei sau se situeaza deasupra unor rezervoare geotermale. Exista cateva categorii de campuri geotermale, conditionate de alcatuirea geologica si de tectonica regiunii (Ungureanu, 2000):
campuri geotermale prezente in zonele unde se produce fenomenul de subductie: Cercul de foc al Pacificului, regiunea cutarilor alpine din
- campuri geotermale prezente in zonele unde se produce desprinderea placilor tectonice: dorsale medie atlantica, grabenul din estul Africii, grabenul din Masivul Central Francez;
- campuri geotermale prezente in lungul faliilor transformate:
arhipelegul
Tehnologia utilizata pentru centralele geoelectrice depinde de caracteristicile resurselor geotermice:
Centralele conventionale utilizeaza vaporii cu temperaturii mari, de cel putin 750C care actioneaza turbine clasice dupa care exista 2 posibilitati: fie se degaja in atmosfera, fie fluxul este trecut printr-o unitate de condensare. In primul caz consumul de vapori este dublu, dar pretul instalatiilor este mai redus iar durata de realizare mai mica. Asemenea tip de centrala se utilizeaza mai ales pentru proiecte-pilot, pentru experimente in campurile geotermale, pentru valorificarea unor foraje izolate sau cand vaporii au un continut mai mare de gaze necondensabile peste 12 % din greutate). Centralele cu unitati de condensare au puteri instalate net superioare, de regula
55-60 MW, dar in ultimii ani au fost realizate capacitati chiar de 110
MW.
Centralele binare pot sa utilizeze resursele geotermale cu potential termodinamic mediu si chiar scazut. Ele folosesc un fluid colportor, de regula de natura organica (cel mai utilizat este pentanul), cu un punct de fierbere scazut, care preia energia termica de la fluidul geotermal prin intermediul unui schimbator de caldura. Vaporii rezultati actioneaza o turbina, trec apoi prin unitatea de condensare si se reia ciclul initial. Asemenea centrale sunt, de obicei, de talie redusa- de la sute de KW pana la cativa MW, iar costul lor depinde de temperatura fluidului geotermal, de calitatile schimbatorului de caldura, de sistemul de racire. Aceasta tehnologie este foarte utila pentru valorificarea sistemelor geotermale cu temperaturi mai mici de
1700C.
Capacitatea instalata in centralele geoelectrice a crescut de la 3 887
MW in anul 1980, la 5 832 MW in 1990, pentru ca in anul 2 00 sa se inregistreze aproape 8 000 MW, 8 402 MW in anul 003, iar estimarile pentru anul 2005 indica un spor de circa 3 000 MW. Centralele geotermice sunt prezente astazi in 21 de tari, iar in unele din ele detin un procentaj important din productia nationala de energie: Filipine-22%, Salvador- 20%, Nicaragua-17%, Islanda- 4%, Costa Rica- 10%.
Japonia are o capacitate geotermala teoretica de
000 MW
Alte tari cu realizari in domeniul centralelor
geotermice (MW : Japonia( 60 ), Noua Zeelanda (421), Islanda (200),
SUA, unde energia electrica de origine geotermala se obtine din anul
1960, detin cea mai mare putere instalata din randul celor 21 de state. Resursele geotermale pot asigura instalarea a circa 20 0 0
MW, iar cele posibile sunt estimate a fi de 5 ori mai mari. Cele mai
mari capacitati se afla in
MW in anul 2005, iar unele din proiecte prevad transportul de ape reziduale tratate de la Santa Rosa catre The Geysers (66 km) pentru a fi reinjectata in subteran si a reface astfel volumul rezervorului geotermal.
Filipine este al doilea producator mondial de energie electrica pe baza resurselor geotermale fiind foarte aproape de SUA. Centralele geotermice acopera aproape 2 % din cererea nationala de energie si ele sunt prezente in 11 areale productive din cele 6 campuri geotermale importante: Mak-Ban, 70 km sud de Manila (3 unitati), Tiwi, in sudul insulei Luzon (o unitate, dar cea mai mare din tara -
330 MW), Tongonan I, II, III in insula Leyte, cel mai mare camp geotermal din tara, Palinpinon I,II, in insula Negros, Bac-Man I, II, in peninsula Bicol (insula Luzon), Mindanao I, II, in NV muntilor Apo din nordul provinciei Cotabatao. Guvernul filipinez are numeroase proiecte prin care capacitatea centralelor geotermale va creste cu peste 500 MW pana in anul 20 8.
Mexic dispune de 3 sisteme geotermale productive (pana in prezent): Cerro Prieto cu 9 unitati operationale si aproape 800 MW, Los Azufres - 8 unitati de cate 5 MW si una de 50 MW, Los Humeros cu
unitati a 6 MW fiecare. Campul geotermal La Primavera (in apropiere de Guadalajara) ofera posibilitatea instalarii a circa 75 MW, dispunand de resurse cu temperaturi de peste 3500 C situate la adancimea de circa 2900 m.
Indonezia are cel putin 6 campuri geotermale de mare capacitate prin care se asigura peste 5% din energia nationala. In insula Jawa, temperaturile resurselor geotermale ajung la peste 2 00 C, aici exista centralele Kamojang (140 MW), Salak (330 MW in 4 unitati), Darajat (55 MW , Dieng (60 MW). In insula Sumatra s-au construit centralele Sybaiak ( 5 MW), iar in insula Sulawesi exista 5 instalatii de producere a energiei electrice in suprafata geotermala la Hendong. Exista, de asemenea, prospectiuni in circa 70 de areale cu temperaturi ridicate: 31 in Sumatra, 22 in Jawa si Bali, 6 in Sulawesi,
8 in Nusatenggara si 3 in Maluku. Rezervele estimate ale acestor locatii sunt de circa 0.000 MW, iar cele economice de circa 000
MW.
Italia prima tara unde s-a experimentat (1904) si a functionat o centrala geotermica (1913), a oferit experienta generarii de electricitate din surse geotermale. Principala regiune cu potential
geotermic este in Toscana, binecunoscuta Larderello, cu o suprafata de circa 50 km2, pe care exista 27 unitati de productie cu o capacitate totala de aproape 550 MW. Tot in Toscana mai sunt prezente ariile geotermale Travale-Radicondoli (50 km2, 5 unitati cu
90 MW), Monte Amiata - descoperit intre 1950-19 0, cu 5 unitati
care insumeaza aproape 100 MW. O alta regiune geotermala este localizata in muntii Volsini (din
MW.
Test de autoevaluare 3.
Subcapitolul analizeaza situatia valorificarii energiei geotermice in scopul producerii de energie electrica
a) Prezentati si alte aspecte ale valorificarii economice energiei geotermice (be baza bibliografiei indicate).
Comentarii pentru aceasta gasiti la sfarsitul capitolului
Retine !
Acest subcapitol v a prezentat situatia actuala a valorificarii geotermiei pentru producerea de electricitate
RASPUNSURI SI COMENTARII LA INTREBARILE DIN TESTELE DE AUTOEVALUARE
Testul de autoevaluare
a) Cauzele pot fi multiple: din punct de vedere al pozitiei geografice, prezenta in cantitati suficiente a altor surse de energie, aspecte de ordin tehnologic, resursele financiare.
Testul de autoevaluare 2
a) S.U.A., desi au dominat la inceput industria eoliana, prezenta altor
resurse energetice, in aceste sectoare sunt foarte multe locuri de munca,
interese mari de ordin financiar, au avut un ritm de crestere mult mai lent comparativ cu Germania si chiar
Testul de autoevaluare 3
a Energia geotermica este valorificata si pentru incalzirea spatiilor rezidentiale si industriale (Germania, Franta , Islanda , peste 5 de tari), in agricultura (incalzirea solului, incalzirea serelor, acvacultura), in industrie (industria celulozei si hartiei, industria petrolului, obtinerea CO2) sau in transporturi (protejarea soselelor), balneoterapie.
LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 0
Lucrarea de verificare solicitata implica activitati care necesita cunoasterea capitolului Centralele helioelectrice, centralele eoloelectrice, centralele geotermice al cursului de Geografie economica. Raspunsurile la intrebari vor fi transmise prin posta tutorelui pentru comentarii, corectare si evaluare.
Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele :
-titulatura acestui curs
numarul lucrarii de verificare
numele si prenumele cursantului acestea se vor mentiona pe fiecare pagina)
adresa cursantului
Fiecare raspuns va trebui sa fie clar exprimat si sa nu depaseasca 0 de cuvinte. Pentru usurinta corectarii lasati o margine de circa 5 cm, precum si o distanta similara intre raspunsuri.
Mentionati totodata, specializarea universitara absolvita, anul absolvirii, scoala unde activati si pozitia in cadrul corpului profesoral.
Care erau asteptarile dumneavoastra de la acest curs? Problemele la care trebuie sa raspundeti sunt urmatoarele :
Prezentati si alte forme de valorificare a energiei solare
Romania se inscrie cu un potential eolian mediu. Analizati modul de valorificare
Cum vedeti viitorul energiei geotermice ?
In evaluarea raspunsurilor fiecare problema va fi notata cu maximum 0 puncte, iar nota finala va reprezenta media aritmetica a notarilor partiale.
Bibliografie minimala
Braghina C , , Energia geotermica. Prezent si perspective Terra, XXXII -
XXXIV, Societatea de Geografie din Romania
Brown L , , Eco economia, Edit, Tehnica, Bucuresti
Erdeli G., Braghina C , Frasineanu D., , Geografie economica mondiala,
Edit. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti
Gamblin A , , Economia Lumii , Edit. Stiintelor Sociale si Politice, Bucuresti
Negoescu B.,Vlasceanu Gh , , Geografie economica. Resursele Terrei,
Edit. Meteora Press. Bucuresti
Edit. Sansa SRL, Bucuresti
Ungureanu Al., (2000), Geografia resurselor naturale, Centrul de
Multiplicare al Universitatii "Al. I. Cuza",
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3235
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved