EVALUAREA REZERVELOR DE PETROL SI GAZE NATURALE DIN BURDIGALIANUL STRUCTURII MERISANI - DRAGANU

EVALUAREA REZERVELOR DE PETROL SI GAZE NATURALE DIN BURDIGALIANUL STRUCTURII MERISANI - DRAGANU

1. Categorii de rezerve de hidrocarburi

In Romania dupa legea petrolului din 28 - XII - 1995 rezervele de petrol si gaze naturale se clasifica astfel:

REZERVE DOVEDITE dezvoltate (A)

nedezvoltate (B)

REZERVE PROBABILE (C₁)

REZERVE POSIBILE (C₂)

REZERVE DE PROGNOZA (D)

Rezervele dovedite sunt rezervele care au fost dovedite cu cel putin o sonda sapataa pe o structura geologica.

Rezervele dovedite dezvoltate sunt conturate sunt calculate (la sfarsitul explorarii) si sunt oferite exploatarii.

Rezervele dovedite nedezvoltate au fost descoperite cu una cel mult doua sonde dintre care cel putin o sonda are productie industriala la probele de productie, iar cealalta a avut indicatii de petrol.

Rezervele probabile sunt rezervele sunt rezervele situate in extinderea rezervelor dovedite. Aceste tipuri de rezerve se calculeaza la sfarsitul etapei de prospectiune de detaliu.

Rezervele posibile sunt rezerve nedescoperite inca; ele se calculeaza pentru structurile geologice identificate in etapa de prospectiune preliminara.

Rezervele de prognoza se calculeaza la sfarsitul cercetarii fundamentale a bazinului de sedimentare. Aceste rezerve se calculeaza pentru fiecare formatiune geologica care contine roci colectoare si in plus care s-au dovedit petrolifer - gazeifere in alte bazine cu geologie asemanatoare.

Rezervele de bilant si in afara de bilant

Rezervele de bilant sunt rezervele care se pot exploata in conditiile tehnologice actuale si care au profit.

Rezerva inafara de bilant reprezinta volumul de petrol sau gaze naturale care nu poate fi exploatat in conditiile tehnologice actuale si nu este rentabil.

2 Calculul resursei si rezervei de petrol si gaze naturale

Pentru calculul resurselor geologice de titei din Burdigalianul divizat din structura Merisani-Draganu s-a utilizat metoda volumetrica:

A x 10⁴ x hef x Ø(1-Sai) x γt

N =   unde:

bt

N - resursa de petrol

A - aria suprafetei efectiv saturata cu petrol

hef  - grosimea efectiva saturata cu petrol

Ø  - porozitatea efectiva

Sai  - saturatia in apa ireductibila

1-Sai  - saturatia in titei

γt  - densitatea petrolului  

bt  - factorul de volum al titeiului

Aria suprafetelor efectiv saturate cu petrol a fost calculata tinandu-se seama de contactele titei apa pentru fiecare pachet. Contactele titei apa au fost estimate la urmatoarele adancimi:

Pentru Burdigalianul IIa in blocul Ia s-a estimat un contact titei apa la 1310 m.s.n.m. In celelalte blocuri sondele incercate au debitat numai apa sarata. Suprafata efectiva saturata cu petrol este de 17 ha.

In Burdigalianul IIb s-a gasit titei numai in blocul Ia contactul titei- apa estimat fiind la 1305 m.s.n.m. In celelalte blocuri sondele au prezentat lipsa de aflux. Suprafata efectiva saturata cu petrol este de 32,05 ha.

Pentru Burdigalianul IIc in blocul Ia limita de saturatie apa titei a fost estimata la 1275 m.s.n.m., iar in blocul Ib la 1217 m.s.n.m.   Suprafata efectiva saturata cu petrol pentru blocul Ia este de 28,45 ha iar pentru blocul Ib de 12,675 ha.

Burdigalianul IId este cel mai important obiectiv din complexul II. Pentru acest obiectiv s-a estimat o limita de saturatie apa titei la 1280 m.s.n.m. In blocul Ia iar in blocul Ib₁ la 1279 m.s.n.m. Suprafata efectiva saturata cu petrol pentru blocul Ia este de 38,3 ha iar pentru blocul Ib₁ de 7,2 ha.

Pentru Burdigalianul Ia s-a estimat in blocul Ia o limita de saturatie in titei la la 1250 m.s.n.m. Restul blocurilor nu au fost incercate la acest obiectiv. Suprafata efectiva saturata cu petrol pentru blocul Ia este de 27,35 ha.

In Burdigalian Ib s-a estimat o limita de saturatie in titei, pentru blocul Ia, la 1245 m.s.n.m. In restul blocurilor acest obiectiv fie nu a fost incercat fie a debitat numai apa sarata. Suprafata efectiva saturata cu petrol pentru blocul Ia este de 39,56 ha.

Burdigalianul Ic reprezinta cel mai important obiectiv din complexul I si a fost gasit productiv in blocurile Ia (limita de saturatie 1235 m.s.n.m.), Ia₁ (limita de saturatie 1250 m.s.n.m), Ib si Ib₁ (limita de saturatie 1338 m.s.n.m). Suprafata efectiva saturata cu petrol pentru blocul Ia este de 43,72 ha pentru blocul Ia₁ este de 7,85 ha iar pentru blocurile Ib+Ib₁ este de 44,63 ha.

In urma calculelor efectuate folosindu-se datele din tabelul XX a rezultat o resursa de titei cumulata pe ambele complexe de 2916 x 10³ tone. Resursa de titei pentru fiecare pachet din comlexele I si II este prezentata in detaliu in tabelul XXX. S-a observat ca cel mai important bloc pe structura este Ia toate pe cuprinsul sau gasindu-se formatiuni productive in fiecare pachet al Burdigalianului divizat.